BusinessMagazin

Tag: munca

  • Prima companie din România care nu îi lasă pe tineri să aibă birouri

    In prezent, la nivel global, forţa de muncă este dominată, cu o pondere de 70%, de persoanele născute în perioada 1950-1979. În 2030, această categorie va fi însă inexistentă în mediul de business, iar forţa de muncă va fi alcătuită, într-o majoritate covârşitoare, din membri ai generaţiei Y, tinerii care au acum vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi care atunci vor deţine poziţii-cheie de management şi de decizie în companii.

    Faţă de generaţiile anterioare, studiile arată că tinerii născuţi în 1983 şi 1993 pun mai mult accent pe ambiţie, libertate de exprimare, spirit antreprenorial, sete de cunoaştere şi de dezvoltare personală, nevoia de comunicare şi de conectivitate, mobilitate, aviditate faţă de cele mai noi tehnologii, responsabilitate faţă de mediu şi faţă de societate. Ca urmare a acestei evoluţii demografice, companiile se confruntă astăzi cu schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte modul de lucru, de a comunica şi motiva angajaţii la locul de muncă, cu impact direct asupra strategiei de real-estate şi a politicilor de resurse umane, susţin oficialii Colliers România, companie specializată în consultanţă imobiliară, care a investit circa 170.000 de euro pentru birourile celor aproape 60 de angajaţi cu care lucrează.

    Exemplul se vrea unul şi pentru alte companii dat fiind că, după renegocieri de chirie şi subînchirierea spaţiului excedentar, managerii de companie au nevoie de soluţii de design al spaţiului pentru a creşte productivitatea şi a asigura mai multă flexibilitate angajaţilor.

    Conform studiilor, spaţiul per angajat va ajunge, în următorii cinci ani, la 12-15 metri pătraţi, de la 8-10 metri în prezent. Compania viitorului va avea mai puţine birouri individuale şi săli de şedinţă şi mai multe spaţii pentru colaborare între echipe şi va fi mai eficientă energetic.

    În cazul proiectului Colliers, mai bine de jumătate dintre birouri sunt amplasate în zona unde îşi va desfăşura activitatea echipa de vânzări a companiei. Pe lângă posturile de lucru fixe, biroul conţine zone create pentru interacţiunea între angajaţi şi întâlniri spontane, precum şi zone de lucru dedicate, spaţii izolate fonic pentru confortul angajaţilor şi chiar o scenă. Birourile sunt aşezate pentru a avea parte de o mai bună iluminare naturală, iar tehnologia mobilă reduce masiv consumul de hârtie. În plus, comutatorul centralizat asigură un consum de electricitate mai redus. La capitolul bani, costurile de operare a spaţiului de lucru vor fi reduse cu 20%.

    Au companiile timp să se gândească la angajaţi şi, dacă da, au bani de reamenajare? Ilinca Păun, managing director al Colliers Intenational România, vorbeşte de un cost de 3.000 de euro pentru fiecare angajat pentru reamenajarea companiei. „Cel mai greu nu s-au adaptat tinerii, ci angajaţii mai vechi. A fost uşor să ne adaptăm. Banii pentru tehnologie au fost principala cheltuială pentru a susţine procesul pe care ni l-am propus„, spune Ilinca Păun. Unui birou îi revin acum 1,5 angajaţi, astfel că epoca în care angajatul venea la serviciu şi se aşeza la masa lui a apus.

    „A fost o problemă cu ordinea şi curăţenia. Fiecare angajat trebuie să lase curat după ce termină de lucrat, fie că este vorba de birou, canapea, bibliotecă sau sală de şedinţe. Trebuie să-ţi iei ce ai şi apoi să pleci„, explică Ilinca Păun. Odată cu trecerea la noul tip de amenajare, compania a eliminat tone de hârtie prin reorganizarea arhivei. Fiecare angajat are o cutie cu cheie în care îşi lasă lucrurile personale, tocmai pentru a elimina aglomerarea meselor şi a spaţiilor comune.

    Investiţia se recuperează prin creşterea productivităţii angajaţilor şi scăderea costurilor lunare de operare. Cei de la Colliers nu au încă rezultate palpabile, dar au constatat că timpul pentru realizarea unei sarcini de serviciu a scăzut cu 30%. O altă sursă de venit ar putea fi consultanţa pe care compania o va acorda altor firme dornice să renoveze zona tradiţională de birouri şi să adopte noul concept. În plus, prin confortul suplimentar asigurat, rata de înlocuire a angajaţilor va scădea, iar recrutările de noi angajaţi se vor face mai uşor. „Aceşti bani oricum se consumă lunar pe cheltuielile necesare. Trebuie ca un CEO şi un CFO să se aşeze la masă şi să se gândească la reducerile pe care pot să le facă, iar marea majoritate a companiilor au făcut deja acest lucru. Acum urmează faza a doua: cu oamenii pe care îi mai au trebuie să crească productivitatea pentru ca un om să facă munca a doi oameni„, conchide Păun.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.291 lei
    câştigul salarial mediu nominal brut în luna aprilie, cu 2,7% mai mare decât în luna martie

    712.000
    numărul estimat în aprilie al şomerilor (populaţie între 15 şi 74 de ani), dintre care 25% sunt tineri cu vârste între 15 şi 25 de ani

    12,1%
    cu atât au scăzut resursele de energie primară în primele patru luni faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în timp ce resursele de energie electrică au scăzut cu 3,3%

    0,6%
    scăderea economică a zonei euro estimată pentru acest an de BCE, în timp ce prognoza de creştere pentru 2014 este de 1,1%

    7.682
    numărul de locuinţe livrate în T1 pe piaţa rezidenţială, cu 820 în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar din total 0,6% au fost finanţate cu bani de la buget, iar 54% au fost construite în mediul rural

    0,7%
    scăderea de volum a comerţului cu amănuntul din UE în luna aprilie faţă de martie, cele mai mari scăderi fiind consemnate în Finlanda (-3,6%), Letonia şi Marea Britanie (-2%), în timp ce Ungaria şi România s-au aflat la polul opus, cu creşteri de 5,2%, respectiv 1,9%, conform Eurostat

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • John Bercow, criticat după ce a afirmat că imigranţii est-europeni muncesc mai bine ca britanicii

     Potrivit publicaţiei Daily Mail, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului britanic a mai declarat că sosirea a mii de imigranţi din Europa de Est aduce avantaje importante ţării sale. El a evocat un “val important” de persoane care au venit în ultimii ani în Marea Britanie şi a lăudat etica muncii lor în comparaţie cu a britanicilor.

    Aceste declaraţii au provocat critici pe tema neutralităţii politice stricte necesare exercitării funcţiei pe care o ocupă, Bercow, provenind din rândul conservatorilor, fiind criticat pentru un comportament “ruşinos”.

    “Cred că este necesar ca situaţia să fie controlată şi monitorizată în privinţa imigraţiei – orice stat care vrea să îşi protejeze cetăţenii trebuie să facă acest lucru – dar există şi avantaje importante”, a declarat el într-o vizită la Parlamentul din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 27 de ani şi a refuzat oferte de joburi din America şi Emirate ca să îşi îndeplinească visul la Baloteşti

    De la un loc destinat doar pescuitului, Laguna Verde este azi un complex turistic: cabane, un restaurant cu specific pescăresc şi echipamente pentru sporturi acvatice în mijlocul câmpului.

    Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa, când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne beam cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri„, îşi aminteşte Dan Mehedinţu unul dintre cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră. În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume, dar a hotărât să se întoarcă în ţară pentru a conduce împreună cu tatăl lui afacerea „Laguna Verde”.

    Construită în jurul unei bălţi aflate la 15 kilometri de Capitală, aceasta constă într-un restaurant cu specific pescăresc, 20 de căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skyjet sau caiac canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro.

    Cu clienţii selectaţi atent, Mehedinţu mizează pe „oaza de linişte„ pe care tatăl lui a încercat să o găsească atunci când a venit prima oară în Baloteşti. Acum atât tatăl, cât şi fiul îşi petrec cea mai mare parte a timpului în „lagună„, împărţindu-şi activitatea între discuţiile cu clienţii – printre care pot fi văzuţi şeici sau politicieni –  coordonarea angajaţilor, inovaţii cum ar fi o fântână arteziană în mijlocul lacului sau alegerea mobilierului pentru restaurantul recent deschis.

    „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră„, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor, în 2001. În acea perioadă era student în anul trei la Facultatea de finanţe-bănci în cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea„.

    Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să o facă mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11„. Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului „descurcăreţ„ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa. A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant.

    Managerii restaurantului de peste Ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit.

  • Companie românească de comunicare intră pe piaţa din Serbia

    Elance a intrat în portofoliul SmartPoint în ianuarie 2013, după un pitch organizat pe piaţa românească în ultimul trimestru din 2012. Campania de comunicare pentru creşterea numărului de companii şi de freelanceri din România înscrişi pe platforma Elance, care a început în luna ianuarie, a avut un impact important în evoluţia numărului de nou înregistraţi, atât freelanceri, cât şi companii. În primele trei săptămâni după începerea campaniei, aproximativ 6.600 de freelanceri români s-au înscris pe platformă, atingând nivelul total de înscrieri realizat pe tot parcursul anului 2012. În primul trimestru din acest an, pe platforma online figurau aproximativ 25.500 de freelanceri români. Media lunara a înscrierilor realizate în intervalul ianuarie – martie 2013 s-a ridicat la 3.390 faţă de 520 în ultimele trei trimestre din 2012. Numărul companiilor din România care caută freelanceri pentru proiectele în derulare a crescut în martie acest an cu 280% faţă de martie 2013.Pe baza rezultatelor obţinute în România, Elance a decis extinderea colaborării cu SmartPoint şi pe piaţa din Serbia.

     

  • Şeful Clinicii de chirurgie Fundeni: Câştig între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună, nu aş putea pleca

     Întrebat  în emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, cât câştigă pe lună, Popescu a răspuns că “undeva între 1.000 şi 2.000 de euro, ca echivalent”.

    Referitor la posibilitatea de a pleca să lucreze în străinătate, pentru un salariu mult mai mare, el a spus că nu ar putea “funcţiona” în afara Spitalului Fundeni. “Nu m-aş putea integra în niciun alt colectiv”, a adăugat el, subliniind că, dată fiind vârsta pe care a împlinit-o (60 de ani – n.r.), nu va mai primi oferte pentru a munci străinătate.

    În contextul salariilor relativ mici din sistemul sanitar românesc, în emisiune a fost abordat şi subiectul plăţilor informale – bani sau “atenţii”.

    Profesorul Irinel Popescu a ţinut să sublinieze că ideea de a condiţiona actul medical este absolut condamnabilă, precizând pe de altă parte că plăţi informale există şi în state avansate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un restaurant din Spania le oferă şomerilor mese în schimbul unei ore de muncă

    Troboda, un restaurant catalan, se adresează şomerilor pe termen lung cu o ofertă în care aceştia pot servi o masă pe care o „plătesc” muncind timp de o oră în restaurant, făcând curăţenie sau spălând vasele.

    Restaurantul face parte dintr-un club social în care mai sunt membri consiliul local al oraşului Terrassa şi 30 de organizaţii caritabile locale.

    Proprietarul restaurantului, Xavier Casas, estimează că proiectul va genera circa 15.000 de ore de muncă în primul an de activitate, în timp ce aproximativ un sfert din bugetul schemei vine de la clienţii plătitori.

    În primul trimestru al anului, numărul de şomeri din Spania s-a ridicat la circa 6,2 milioane, dintre care 3,5 milioane sunt şomeri de peste un an.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Componenţa Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din Prahova, decisă de CJ fără avizul Ministerului Muncii

     În urma controlului făcut la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova s-a stabilit că nu s-a respectat procedura de evaluare complexă, conform legislaţiei în vigoare, în sensul că persoanele adulte au fost evaluate de membrii Comisiei de evaluare, şi nu de specialiştii Serviciului de evaluare complexă, singura structură cu atribuţii în acest sens, a spus ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

    Ministrul a precizat că verificările au arătat că angajaţii serviciului nu se deplasează la domiciliul persoanelor, astfel că evaluarea se face doar în baza documentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tichetelor de masă şi de creşă A FOST MAJORATĂ. Ce sume vor primi angajaţii

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că ministrul Mariana Câmpeanu a aprobat, în 14 mai, ordinul care prevede majorarea prin indexare a valorii nominale a tichetului de masă de la 9 la la 9,35 de lei, precum şi a valorii sumei lunare care poate fi acordată de angajatori sub forma tichetelor de creşă, de la 400 la 420 de lei.

    Valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabileşte, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 142/1998, în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare.

    Modul de calcul al valorii nominale indexate a unui tichet de creşă se face conform Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii 193/2006, ţinând cont de evoluţia indicelui lunar al preţurilor de consum total, a precizat MMFPSPV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro