BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Huawei anunţă venituri în creştere şi 75 milioane de smartphone-uri livrate în 2014

    Livrările de produse au crescut cu 7,8 % şi au ajuns la 138 de milioane de dispozitive livrate, dintre care 75 milioane de smartphone-uri, ceea ce reprezintă o creştere pe acest segment cu 45%, în comparaţie cu anul anterior.

    “Influenţa globală a brand-ului nostru a continuat să crească, iar Huawei a devenit prima companie chineză care a fost inclusă în Top 100 mărci globale în 2014, potrivit Interbrand,” a declarat Richard Yu, CEO al Huawei Consumer BG.

    Livrarea de smartphone-uri premium a crescut, în 2014, cu 18%. Smartphone-ul Huawei Ascend P7 a fost livrat în 4 milioane de unităţi în doar şase luni de la lansarea sa globală de la Paris, în luna mai a anului trecut, în timp ce Huawei Mate 7 a fost livrat în 2 milioane de unităţi în trei luni de la data lansării, care a avut loc în luna septembrie a anului trecut.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut în 2014 de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

     

  • Discuţii Hollande – Putin – Merkel, despre situaţia din Ucraina

    “Foarte îngrijorat, preşedintele a discutat cu Vladimir Putin şi Angela Merkel, insistând pe necesitatea de a pune capăt urgent agresiunilor şi acestei situaţii dramatice”, a declarat sursa citată.

    François Hollande a “afişat o poziţie foarte fermă cu privire la necesitatea de a pune capăt rapid folosirii forţei, o poziţie pe care o împărtăşeşte şi Angela Merkel”, a insistat preşedinţia.

    Şeful statului francez a avut deja întrevederi cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk, duminică, în cadrul cărora şi-a exprimat “îngrijorarea puternică”, la o zi după bombardamentele de la Mariupol.

    Treizeci de civili au fost ucişi sâmbătă la Mariupol, port strategic din estul Ucrainei, în timpul bombardamentelor atribuite separatiştilor proruşi.

    Peste 5.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion strămutate de la începutul conflictului, în urmă cu nouă luni.

     

  • Peste 5.000 de turişti germani vor veni în acest an în România special pentru a vedea urşi şi lupi

    “Standul României la târgul de la Stuttgart a fost vizitat până acum de peste 150.000 de persoane, iar interesul cel mai mare a fost pentru Transilvania şi Delta Dunării, în mod special pentru turismul activ şi turismul în natură. Un segment care a suscitat interes în acest an este observarea de mamifere mari în natură, respectiv urs şi lup, programe pentru care există deja câteva mii de cereri concrete”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Adina Secară, directorul Biroului de Informare şi Promovare Turistică a României în Germania.

    Ea a spus că dacă în anii trecuţi doar câteva sute de germani ajungeau anual pentru observarea animalelor mari, promovarea făcută la târg pentru acest segment va atrage peste 5.000 de turişti în acest an. Programele sunt dezvoltate de agenţiile de turism, în parteneriat cu ocoalele silvice.

    “Pentru observarea de animale mari, turiştii vin în special în zonele Piatra Craiului şi Zărneşti. Cei de la ocoalele silvice le dau zilnic de mâncare urşilor în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, o delicatesă pentru ei fiind porumbul cu zahăr. Cu o oră înainte de hrănirea animalelor, turiştii sunt urcaţi în foişoare. Eu am văzut într-o singură oră 16 urşi”, a afirmat Adina Secară.

    Observarea lupilor este o activitate mai anevoioasă, pentru care turistul trebuie să aloce câteva zile.

    Târgul de la Stuttgart, la care România a fost în acest an ţară parteneră, este cea mai mare manifestare de acest tip pentru public din Europa. La standul României, construit pe 180 de metri pătraţi, participă 20 de firme.

    Târgul a fost vizitat până sâmbătă de peste 210.000 de persoane, dintre care la standul României au ajuns 150.000.

    “Au fost foarte mulţi vizitatori care au cumpărat vacanţe direct de la stand, mult mai mulţi decât în anii trecuţi. Fiind ţară parteneră, am avut multe emisiuni la radiourile şi televiziunile din Germania în această perioadă, iar oamenii au văzut destinaţiile promovate şi au venit să cumpere vacanţe”, a mai spus Adina Secară.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în România 206.000 de turişti germani. Aceştia au fost interesaţi în special de circuite culturale, turism activ, ecoturism şi călătorii în oraşe. În ultimii ani a crescut şi interesul acestora pentru vacanţe în Bucureşti.

    Germania conduce în topul ţărilor emiţătoare de turişti pentru România, cu 228.000 de persoane în 2013, urmată de Italia (181.000 de turişti) şi Franţa (118.000 turişti).

  • Parisul şi Berlinul vor să-şi consolideze cooperarea împotriva terorismului cibernetic

    “Este necesar ca riposta noastră să fie comună, europeană, internaţională (…). Ne confruntăm toţi cu aceeaşi provocare”, a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la Forumul Internaţional pentru Securitate Cibernetică (FIC), după care a evocat propunerile în domeniul luptei împotriva terorismului ce urmează să fie prezentate miercuri într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri din Franţa.

    În urma atentatelor comise în perioada 7-9 ianuarie la Paris, în care au fost ucise 17 persoane, aproximativ 1.300 de atacuri cibernetice au fost înregistrate contra unor site-uri din Franţa, iar aproximativ 25.000 de mesaje de promovare a urii ori de susţinere faţă de atentate au fost semnalate, potrivit lui Cazeneuve.

    “Adaptarea securităţii noastre la ameninţare” este “un subiect major de reflecţie în rândul serviciilor europene de informaţii”, a adăugat el.

    Ministrul francez a subliniat că grupări jihadiste se folosesc de Internet pentru “propagand㔺i “recrutare” în rândul persoanelor “celor mai vulnerabile” din societate.

    Omologul său german Thomas de Maizières şi-a exprimat voinţa de a “împinge cooperarea mult mai departe”, între organismele specializate în supravegherea Internetului din cadrul ministerelor de Interne din cele două ţări.

    Bernard Cazeneuve a subliniat asupra necesităţii unui compromis cu Parlamentul European (PE) în vederea adoptării rapide a unui Registru cu privire la pasagerii transportatorilor aerieni – numit PNR (Passengers Names Record) – blocat din 2011, din cauza garanţiilor pe care le cer majoritatea eurodeputaţilor în domeniul protecţiei datelor personale.

    Este necesară “găsirea unui acord cu PE în vederea adoptării PNR”, a declarat el. Altfel, “nu putem urmări teroriştii”, a subliniat ministrul. În acest scop, “este necesar să oferim garanţii că suntem capabili să atingem acest echilibru” între respectarea libertăţilor individuale şi securitate, răspunzând astfel îngrijorărilor parlamentarilor.

    Thomas de Maizière a apreciat, la rândul său, că “ar fi o eroare extrem de gravă să se creadă că PNR nu este util” în faţa ameninţării teroriste.

  • Germania se împrumută, în premieră, fără să plătească dobândă

    Obligaţiunile germane sunt percepute ca fiind printre cele mai sigure investiţii financiare, iar dorinţa investitorilor de a cumpăra titlurile chiar şi cu dobândă zero denotă încă o dată aşteptările pieţei privind demararea de către Banca Centrală Europeană a unui program la scară largă pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în zona euro.

    Consiliul guvernatorilor BCE se va întâlni joi în şedinţa de politică monetară, iar analiştii estimează că instituţia va anunţa achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 până la 1.000 de miliarde de euro.

    Potrivit analiştilor, aproximativ o pătrime din achiziţiile BCE vor viza obligaţiunile germane.

  • Economia Germaniei a crescut cu 1,5% anul trecut, peste estimările oficiale anterioare

    După avansul important de la începutul anului trecut, datorită vremii blânde din timpul iernii, ritmul de creştere al economiei germane a încetinit în lunile de vară. Germania s-a bazat pe creşterea cererii interne, pentru a asigura avansul produsului intern brut, după ce economia a evitat intrarea în recesiune la jumătatea anului trecut, relatează Bloomberg şi AFP.

    “Situaţia economică s-a stabilizat la finalul anului”, a afirmat Roderich Egeler, preşedintele Destatis.

    Economia germană a urcat cu doar 0,1% în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul scăderii investiţiilor, în timp ce în trimestrul al doilea PIB-ul s-a contractat cu 0,1%.

    Exporturile şi importurile au crescut cu 3,7% şi, respectiv, 3,3% în 2014 faţă de anul precedent, în condiţiile în care în 2013 avansul exporturilor s-a situat la 1,6%, iar al importurilor, la 3,1%.

    În luna octombrie a anului trecut, Germania a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei în 2014 şi 2015, preconizând o creştere a PIB de 1,2% pentru 2014, faţă de 1,8% anterior. Pentru 2015, autorităţile din Berlin au anticipat o creştere economică de 1,3%, semnificativ mai mică decât avansul de 2% prognozat iniţial.

  • 2015 este anul maşinii electrice. Volkswagen, Renault şi Ford vor să dezveţe şoferii de benzină şi motorină

    Piaţa locală a maşinilor electrice este aştep­tată să crească semnificativ anul acesta, odată cu intrarea pe acest segment a celor de la Volkswagen cu noile modele „pe baterii“, alături de BMW şi de francezii de la Renault care aduc modelul ZOE, pe lângă Twizy şi Kangoo, deja prezente în ofertă încă de anul trecut.

    „Pentru maşinile electrice, atât timp cât nu există un sistem de încurajare similar cu cele din Europa de Vest, nu cred că putem vorbi de peste 100 de unităţi anual. În cazul hibridelor de tip plug-in, care funcţionează atât ca un au­to­mobil electric cu o autonomie de 50 km, dar care dispun şi de un motor normal, noi ne-am pro­pus comercializarea a 200 de unităţi“, a spus Bogdan Florea, brand manager al Volks­wa­gen Autoturisme în cadrul Porsche România. Chiar şi în acest caz, atingerea unui prag de câteva zeci sau chiar 100 de maşini electrice vândute într-un singur an pe piaţa locală reprezintă un salt uriaş pentru România, unde în întreg 2014 s-au vândut oficial doar trei Mitsubishi iMiEV şi s-au mai importat neoficial două limuzine Tesla produse în Statele Unite.

    În prezent, singurii constructori care co­mer­cializează pe piaţa locală maşini electrice sunt Mitsubishi, care vinde modelul iMiEV cu 32.240 de euro cu TVA (cu toate că noua generaţie costă în Germania numai 23.790 de euro şi vine cu o autonomie mai mare, de 160 km) şi Renault, cu utilitara Kangoo şi cu Twizy, un automobil de mici di­men­siuni, cu două locuri, unul în spatele celuilalt, cu un preţ de pornire de 7.000 de euro cu TVA (plus o chirie lunară de 30 de euro cu TVA pentru baterie).

    Volkswagen are în plan lansarea a două mo­dele electrice – e-up! (26.900 de euro cu TVA, preţ de pornire în Germania) şi Golf Elec­tric (34.900 de euro cu TVA, preţ de por­nire în Germania), alături de două hibride plug-in ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE (36.900 de euro) şi Passat GTE, care încă nu a fost lansat pe piaţa europeană.

    „Am comandat deja primul e-up! Electric care va ajunge în luna februarie, Golf Electric şi Plug-in Hybrid vor fi disponibile la jumă­ta­tea anului viitor, iar Passat GTE va fi dispo­ni­bil în toamnă. Avem încredere mai ales în hi­bri­dul plug-in. Acest segment al maşinilor elec­tri­ce se află într-o perioadă de incertitudini acum şi multe întrebări din partea clienţilor. Din acest motiv, tocmai un plug-in hybrid, cu o auto­nomie de 50 de kilometri pentru mersul la birou şi un motor termic pentru deplasări mai lungi, ar avea mai mult sens. Avem deja sem­na­le pozitive din partea mai multor potenţiali cli­enţi care abia aşteaptă să se lanseze acest mo­del“, a subliniat Bogdan Florea.

    În primăvara acestui an Renault va lansa modelul Zoe, prezentat anul trecut, în timp ce Ford a introdus în ofertă Focus Electric încă din 2014, iar noul Mondeo Hybrid va fi lansat cel mai probabil în vara anului următor.

    Până la finalul anului trecut era aşteptat şi pri­mul contract cu o firmă de curierat şi distri­bu­ţie interesată de achiziţia de maşini electrice pentru a reduce cheltuielile cu combustibilii.

    „Pentru e-up! am discutat deja cu poten­ţiali clienţi interesaţi de acest model pentru curierat şi distribuţie în oraşe şi sunt în acest moment discuţii avansate. Va fi o flotă de până în cinci maşini la început, cel mai pro­babil“, a spus directorul de marcă. În prezent, cea mai mare piaţă europeană pen­tru maşinile electrice este Norvegia dato­ri­tă avantajelor oferite de piaţă, inclusiv financiare; Nissan a vândut în primele 11 luni ale anu­lui aproa­pe 4.500 de maşini electrice Leaf în Norvegia, iar Tesla a livrat 3.800 de limuzine electrice Model S.

  • Mişcarea germană Pegida vrea să profite de atentatele de la Paris pentru a-şi atrage susţinători

    Începând din octombrie, Pegida (Patrioţi europeni împotriva islamizării Occidentului) se mobilizează în fiecare luni împotriva islamului şi a solicitanţilor de azil. Aceasta are un succes tot mai mare: 500 de persoane la primul marş din 20 octombrie, faţă de 10.000 la începutul lui decembrie şi 18.000 săptămâna trecută.

    Luni seara, la cea de-a 12-a manifestaţie în capitala Saxoniei, organizatorii au cerut să li se aducă un omagiu “victimelor terorismului de la Paris”, invitându-şi susţinătorii să poarte o banderolă neagră în semn de doliu.

    În cursul reuniunii va fi păstrat un minut de reculegere. Aceasta va începe ca în fiecare luni, la ora locală 18.30 (19.30 ora României).

    După atacurile soldate cu 12 morţi în redacţia Charlie Hebdo, Pegida nu a întârziat să reacţioneze: “islamiştii, împotriva cărora Pegida avertizează de peste 12 săptămâni, au arătat astăzi în Franţa că pur şi simplu sunt incompatibili cu democraţia”, scria miercuri mişcarea pe pagina sa de Facebook, la câteva ore după atac.

    Incendiul criminal, comis în noaptea de sâmbătă spre duminică împotriva Hamburger Morgenpost, un cotidian din Hamburg (nord), care a publicat caricaturile Charlie Hebdo, ar putea să dea apă la moară Pegida, chiar dacă legătura cu atentatele de la Paris nu fusese încă stabilită duminică seara.

    Luni seara, “este foarte probabil ca pragul de 20.000 de manifestanţi să fie depăşit”, a apreciat Werner Patzelt, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. “Atentatul de la Paris are, fără cea mai mică îndoială, impact asupra Dresdei: el va conferi mişcării Pegida şi mai multă influenţă”.

    În alte zone din Germania, “patrioţii europeni” s-au organizat în mişcări similare la Bonn (Bogida) sau la Berlin (Bergida). Luni seara, la Leipzig va avea loc prima manifestaţie pro-Pegida.

    În 1989, “manifestaţiile de luni” au cutremurat Zidul Berlinului. După “25 de ani, la Dresda, Pegida a deturnat sloganul istoric “Noi suntem poporul”, scandat în prezent de susţinătorii săi.

    Mişcarea se răspândeşte în Europa: la Viena, un prim marş Pegida este prevăzut la sfârşitul lui ianuarie, în timp ce în Suedia şi Norvegia au fost create pagini de Facebook care au 6.000 şi, respectiv, 2.000 de abonaţi.

    Contestatarii mişcării rămân însă net mai numeroşi în Germania, unde mai multe contramanifestaţii au atras mult mai multe persoane.

    Astfel, sâmbătă la Dresda, circa 35.000 de persoane au defilat pentru a apăra o societate deschisă şi tolerantă. Luni seara, ei vor ieşi din nou în stradă. La Berlin, simpatizanţii grupării NoBergida NoRacism vor face acelaşi lucru în cursul serii.

    Duminică, ministrul social-democrat al Justiţiei, Heiko Maas, a cerut mişcării Pegida să renunţe la manifestaţiile de luni, considerând că nu are dreptul să “exploateze” atacurile de la Paris.

    După aceste atentate, mai multe organizaţii musulmane au făcut apel la un marş al tăcerii, marţi, la Berlin.

    Luni, cancelarul Angela Merkel, care a fost foarte critică faţă de Pegida, îl va primi pentru prima dată pe omologul său turc Ahmet Davutoglu.

    Potrivit presei turce, el ar urma să îi ceară lui Merkel acţiuni concrete împotriva atitudinilor antimusulmane în Germania unde, potrivit unui studiu recent, 57 la sută dintre persoane văd islamul ca pe o “ameninţare”.

    Ţară cu 81 de milioane de locuitori, Germania numără aproximativ trei milioane de persoane de origine turcă. Ele formează majoritatea comunităţii musulmane din Germania, formată din aproximativ patru milioane de persoane.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Wargha Enayati, locul al 21-lea

    Enayati a crescut în Germania şi a venit în România pentru că primul cap încoronat care a acceptat religia Bahá’í a fost Regina Maria.

    Numele Majestăţii Sale a fost şi motivul pentru care compania sa a fost redenumită din Centrul Medical Unirea. Grupul este controlat de fondul de investiţii Advent International, care are 80% din acţiuni.

    Wargha Enayati face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut anul trecut cu 7,5%

    Cota de piaţă a Dacia a crescut la 1,6% anul trecut, de la 1,5% în 2013, potrivit biroului de înmatriculări auto german.

    La nivelul lunii decembrie, Dacia a vândut 3.786 de autoturisme, ceea ce i-a conferit o cotă de piaţă de 1,6%.

    Piaţa auto germană a înregistrat o creştere de 2,9% anul trecut, la 3,03 milioane de unităţi, iar în luna decembrie numărul de autoturisme comercializate în Germania a crescut cu 6,7% comparativ cu luna similară din 2013, la 229.700 de unităţi.

    Jeep a consemnat cea mai mare creştere a înmatriculărilor dintre mărcile prezente pe piaţa auto germană, de 48,8%, vânzând 10.268 unităţi în 2014. Land Rover, cu o urcare de 18,1%, la 14.679 de unităţi, şi Mazda, cu un avans de 16,7%, la 52.491 de unităţi, completează podiumul celor mai bune creşteri de anul trecut în Germania.

    La polul opus se află marca Chevrolet, cu o scădere a vânzărilor de 77,4%, la 5.516 autoturisme, urmată de Lancia, cu o coborâre de 21,4%, la 1.262 maşini, şi Lexus, cu un declin de 19,7%, la 1.328 maşini.

    Vânzările mărcii Renault, parte a grupului cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au avansat cu 6,5%, la 105.322 de unităţi în 2014.

    Livrările liderului pieţei auto germane, Volkswagen, au urcat cu 2,2% anul trecut faţă de 2013, la 656.494 de maşini, cel mai mare producător auto european având o cotă de piaţă de 21,6% în Germania.

    Germania este a doua piaţă ca mărime pentru Dacia, după Franţa.

    În Franţa, înmatriculările de autoturisme Dacia noi au crescut cu 12,9% în 2014, la 105.896 unităţi, conferind mărcii o cotă de piaţă de 4,88%. În luna decembrie, vânzările de maşini Dacia noi au scăzut cu 18,8%, la 8.386 unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Marea Britanie, vânzările Dacia au urcat anul trecut cu 39,1% în comparaţie cu 2013, la 23.860 unităţi, iar cota de piaţă a mărcii româneşti a crescut la 0,96% în 2014, de la 0,76% în 2013.