BusinessMagazin

Tag: plati

  • Primăria Capitalei, obligată de instanţă să plătească peste 16 milioane lei firmei lui Căşuneanu

     PA&CO a dat în judecată municipalitatea la Tribunalul Bucureşti, care, în decembrie 2012, a admis cererea firmei, obligând astfel Primăria Capitalei să plătească “3.256.108,74 lei reprezentând debit neachitat, sumă ce va fi actualizată cu rata inflaţiei începând cu data scadenţei până la data achitării efective” şi “13.633.909,1 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 25.05.2012”. Ulterior, în februarie 2013, instanţa a îndreptat “eroarea materială” referitoare la dată, dispunând ca penalităţile să fie calculate până la 25.04.2012.

    Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată de Primăria Capitalei la Curtea de Apel Bucureşti, care, miercuri, a respins ca nefondat recursul, hotărârea fiind irevocabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile noului şef al Romtelecom şi Cosmote

    Pe o piaţă a telecomunicaţiilor în curs de dezvoltare cum este cea din România, noile tehnologii sau servicii precum MyWallet nu numai că sunt necesare, dar au un potenţial imens de creştere„, spunea săptămâna trecută Nikolai Beckers, în cadrul primei discuţii informale cu presa din România de la preluarea recentă a poziţiei de director executiv al Romtelecom şi Cosmote, ocupată anterior de Stefanos Theocharopoulos. „Utilizatorii sunt deschişi la plăţile mobile, dar ca să aibă succes, este nevoie să fie creat un întreg ecosistem pentru acest tip de plăţi şi trebuie atinsă o masă critică„, este de părere executivul.

    Declaraţia lui a venit în contextul în care Deutsche Telekom, grupul german care controlează pe plan local Romtelecom şi Cosmote prin intermediul OTE, a anunţat şi prezentat recent la Varşovia, în Polonia, soluţia MyWallet. Sunt planuri concrete de lansare şi în România în 2014, potrivit declaraţiei făcute de Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile companiei din Europa. „În mod clar vom lansa anul viitor aplicaţia MyWallet şi în România, cu toate că o dată exactă nu a fost încă stabilită„, a spus Nemat.

    Aplicaţia MyWallet a fost deja lansată în Polonia de divizia de telefonie mobilă a Deutsche Telecom şi este folosită de 13.000 de utilizatori pentru plăţi cu cardul bancar direct de pe telefonul mobil în peste 100.000 de puncte din întreaga ţară, între care diverse magazine, cafenele sau restaurante şi pe viitor şi în reţeaua de transport public din Varşovia, de pildă, ca parte a unor proiecte-pilot de extindere a sistemului. Pe lista ţărilor unde urmează să mai fie lansat portofelul din telefon mai sunt, pe lângă România, şi Ungaria, Slovacia sau Cehia.

    APLICAŢIA PERMITE PRACTIC CONSUMATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ DIVERSE CUMPĂRĂTURI CU CARDUL BANCAR FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE PLASTICUL ÎN SINE ŞI CHIAR FĂRĂ SĂ MAI SCOATĂ PORTOFELUL DIN BUZUNAR, prin atingerea telefonului timp de câteva secunde de un terminal de plăţi de tip POS compatibil cu tehnologia aflată la baza aplicaţiei. MyWallet, o aplicaţie ce poate fi descărcată prin internet pe telefon, conţine deja datele cardurilor bancare şi, câtă vreme telefonul are baterie, cu toate că nu este neapărat nevoie să fie pornit, plata poate fi realizată în urma acestui contact dintre cele două terminale.

    INTREG PROCESUL FUNCŢIONEAZĂ PRIN TEHNOLOGIA DE COMUNICAŢII FĂRĂ FIR NEAR FIELD COMMUNICATION (NFC), ceea ce presupune implicit o serie de limitări, dincolo de faptul că este necesar să existe parteneriate cu cât mai multe bănci, aşa încât majoritatea cardurilor bancare să poată fi acceptate în sistem. În Polonia, de pildă, compatibile acum sunt doar cardurile MasterCard emise de câteva instituţii bancare, însă există planuri de extindere atât pe partea băncilor, cât şi integrarea în sistem a cardurilor Visa. O limitare evidentă este aceea că pentru plată pot fi folosite doar telefoanele mobile inteligente dotate cu această tehnologie, adică majoritatea smartphone-urilor lansate recent de producători, deţinute însă deocamdată de un număr relativ restrâns de consumatori. Apoi, comercianţii trebuie să facă şi ei investiţii într-un terminal de plăţi compatibil NFC.

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • PayU: Plăţile online de utilităţi, în creştere cu 66% anul trecut

    Avansul se datorează în cea mai mare parte strategiei companiilor de utilităţi de a atrage consumatorii români online prin diverse acţiuni, precum emiterea facturilor în format electronic, implementarea de plăţi online, acordarea de avantaje celor care îşi plătesc facturile pe Internet..

    Astfel, valoarea totală a facturilor achitate online prin PayU a crescut anul trecut cu 66% faţă de 2011, iar numărul facturilor plătite online a avut un avans de 57%.

    “Evoluţia din ultimii ani arată că tot mai multi români doresc să îşi plătească facturile online pentru a economisi timp. După realizarea contului de utilizator şi conectarea la acesta, în cazul oricărui furnizor de utilităţi timpul mediu pentru plata unei facturi nu depăşeşte de regulă un minut”, punctează Andreia Satavarache, sales&marketing manager în cadrul PayU.

    Aceeaşi tendinţă de creştere s-a manifestat şi în 2013 când valoarea facturilor plătite online a crescut cu 56% faţă de primele 5 luni ale anului trecut iar numărul lor a evoluat cu 58%.

    Majoritatea utilizatorilor îşi plătesc online facturile pentru telefonie mobilă sau fixă, servicii de televiziune prin cablu şi internet, precum şi gaze şi curent electric.

    Mai mult, începând cu decembrie 2012, datorită noilor metode de plată introduse de PayU – Pay on Time şi Pay by Click – companiile pot încasa imediat facturile ajunse la scadenţă iar utilizatorii pot plăti mai uşor, în doar câteva secunde.

    Companiile care aleg ca şi metodă de plată Pay on Time îi permit utilizatorului să îşi stabilească o plată automată de pe cardul său bancar, la o anumită dată. Astfel, riscul de a uita să plătească factura şi să depăşească scadenţa, cu consecinţele de rigoare, este mult diminuat. Pentru compania-furnizor, plăţile devin mult mai predictibile.

    Pe de altă parte, dacă nu doreşte să îşi programeze plăţile, utilizatorul poate folosi Pay by Click, alegând astfel să plătească cu un singur click, tranzacţia fiind finalizată în numai câteva secunde.

    “Dorim ca PayU să ajungă un nume comun în limbajul plătitorilor, aşa cum sunt cardurile în prezent. Pentru a ajunge acolo, obiectivul nostru este de a uşura atât de mult experienţa celui care doreşte să plătească o factură, un serviciu sau un produs fizic încât să apese din instinct pe butonul PayU atunci când îi apar opţiunile de plată”, explică Andreia Stavarache.
     

  • Român, agresat de fostul său şef de la un hotel din Anglia

     Potrivit Daily Express, o scenă de aproximativ 50 de secunde în care Robert Hardman, în vârstă de 54 de ani, îl atacă pe fostul său angajat român, Sorin Paraschiv, după care îl împinge în holul Plough Hotel şi îi face vânt afară a fost surprinsă de o cameră de supraveghere.

    Hardman s-a înfuriat din cauză că fostul ospătar s-a întors să ceară plata sumei de 800 de lire sterline (aproximativ 937 de euro) reprezentând drepturi salariale restante, potrivit publicaţiei. El a recunoscut acuzaţiile de vătămare corporală şi a fost condamnat de Curtea Coroanei din Northampton la o pedeapsă de şapte luni de închisoare cu suspendare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul din Lituania caută evazioniştii pe Google

     Unele state europene au acuzat Google că încalcă dreptul oamenilor la viaţă privată, însă în Vilnius trecerea maşinilor Google Street View a pus la dispoziţia autorităţilor un nou instrument pentru descoperirea celor ce nu-şi plătesc taxele, potrivit cotidianului Wall Street Journal.

    Inspectorii din Vilnius au petrecut mai multe luni căutând imagini despre active nedeclarate pentru impozitare.

    “Am fost foarte impresionaţi. Ne-am dat seama că putem face mai mult şi într-un timp mai scurt”, a declarat şeful autorităţii pentru taxe, Modestas Kaseliauskas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cofondatorii Apple critică strategia companiei de a evita taxele

     Wozniak părăsit în 1987 Apple, companie pe care a înfiinţat-o alături de Steve Jobs şi Ronald Wayne.

    “Criticile la adresa politicilor Apple privind taxele sunt foarte întemeiate, în opinia mea, dar explicaţiile mele sunt lungi şi dificile”, a declarat milionarul într-un interviu pentru Sky News, prelat de MarketWatch.

    Persoanele care lucrează într-un stat american, dar îşi declară veniturile în alt stat pentru a plăti taxe mai mici, nu se comportă etic, a spus el.

    “Pentru o corporaţie nu există, însă, astfel de chestiuni precum etica personală. Faci orice pentru a-ţi maximiza profitul”, a spus Wozniak.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, printre cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Năstase: Proiectul Autostrăzii Transilvania, sabotat politic. Băsescu a întrerupt lucrările pentru doi ani

     Întrebat dacă se putea găsi o altă soluţie în privinţa contractului cu Bechtel decât cea în care statul român să plătească despăgubiri de 37 de milioane de Euro, Năstase a răspuns: “Da. În 2005. În 2005, vă aduc aminte, Traian Băsescu a vrut să vadă dacă nu cumva compania Bechtel a dat comisioane Guvernului pe care l-am condus şi a întrerupt timp de aprope doi ani, un an şi jumătate – ministrul Dobre (Gheorghe Dobre – n.r.) de atunci este responsabil pentru această decizie – lucrările la autostradă”.

    Năstase a spus că în acest timp în care lucrările au fost întrerupte contractul cu Bechtel s-a triplat din cauza faptului că echipamentele fuseseră deja aduse în ţară iar preţurile la ciment, beton, fier beton şi exproprieri au crescut.

    “În felul acesta, contractul s-a triplat. Au fost nişte încercări de modificare a contractelor, unele extrem de nefericite”, a spus Năstase, el arătând că preşedintele Traian Băsescu şi Guvernul de atunci au manifestat “ură” împotriva contractului cu Bechtel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro