BusinessMagazin

Tag: europa

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • ANALIZĂ: Dividendele record şi rezervele la maximul ultimilor zece ani nu readuc şi investiţiile în Europa

     Cu toate acestea, investiţiile şi angajările se lasă aşteptate, pe fondul încrederii scăzute din mediul de afaceri în revenirea economiei.

    Şefii companiilor din zona euro aşteaptă să constate rezultatele politicii monetare laxe a Băncii Centrale Europene înainte de a lua vreo decizie privind investiţiile, potrivit lui Stewart Richardson de la RMG Wealth Management.

    “Sunt bani, dar companiile nu vor să investească în programe mari de cheltuieli de capital. Nu sunt siguri de unde va veni creşterea şi se pune accentul în măsură covârşitoare pe consolidarea siuaţiei financiare şi a preţului acţiunilor”, comentează analistul.

    Companiile care fac parte din indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni listate pe cele 18 burse vest-europene vor distribui în acest an un dividend mediu de 11,54 euro pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care datele sunt centralizate începând din 2002, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Holcim şi Lafarge vor fuziona, formând cel mai mare producător de ciment din lume. Companiile nu intenţionează să închidă fabrici în cadrul procesului

     UPDATE: 14:30 – Holcim şi Lafarge nu intenţionează să închidă fabrici  în procesul de fuziune

    Holcim şi Lafarge nu intenţionează să închidă fabrici în cadrul procesului de fuziune, care presupune şi renunţarea la active din unele ţări pentru a obţine acordul autorităţilor de reglementare, iar o eventuală vânzare a unităţilor de producţie ar avea un impact minim asupra locurilor de muncă.

    “Nicio fabrică nu va fi închisă. Impactul asupra locurilor de muncă va fi redus”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei franceze Lafarge, Bruno Lafont, care va deveni şi director general al noii companii LafargeHolcim.

    Lafarge şi Holcim vor vinde afaceri care asigură în prezent 10-15% din EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru a obţine avizele autorităţilor de reglementare.

    Cele două companii au format o comisie care va identifica activele la care se va renunţa, iar implementarea recomandărilor va începe imediat după finalizarea procesului de fuziune.

    “Vom începe procesul de a renunţa la active cât mai repede posibil. Vânzarea presupune alt proprietar. Chiar dacă se pierd locuri de muncă, acestea vor fi puţine”, a declarat preşedintele Consiliului Director al Holcim, Rolf Soiren.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom renunţă să mai caute investitori în SUA şi Europa, în urma crizei din Crimeea

     Directorii producătorului rus de gaze, cu o capitalizare de 90 de miliarde de dolari şi obligaţiuni scadente în valoare de 37 miliarde de dolari, au cerut angajaţilor departamentului de relaţii cu investitorii să caute mai mulţi eventuali acţionari în Asia şi pe alte pieţe emergente, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg.

    La începutul lunii martie, Gazprom a organizat întâlniri cu investitorii la New York şi Londra.

    Schimbarea de direcţie arată cum criza dintre Rusia şi Occident afectează relaţiile economice şi financiare. China nu a votat în Consiliul de Securitate al ONU împotriva acţiunii Rusiei de a anexa Crimeea, iar preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită la Beijing în luna mai, în timpul căreia vrea să semneze un contract pentru aprovizionarea Chinei cu gaze naturale pentru o perioadă de 30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul care s-a vindecat de corporaţie

    DUPĂ UN AN DE STAGIATURĂ ÎN SISTEMUL MEDICAL, AM DECIS SĂ INTRU ÎN FARMA. FOARTE MULŢI MEDICI FĂCEAU ATUNCI ASTA. ERA UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU CĂ SE DUBLA PIAŢA ANUAL.„ Aşa începe povestea medicului Istvan Komporaly, absolvent de medicină la Târgu-Mureş în 1997. Spune că a văzut industria farma ca pe o aventură şi, deloc de neglijat, „ca pe ceva care aducea bani„, dat fiind că după şase ani de studii câştiga lunar 30 de dolari.

    „Era imposibil să trăieşti la acea vreme din 60 de dolari, pentru că şi soţia era tot medic. Un job în farma îţi asigura o maşină şi un salariu mai bun, aşa că am zis să încerc.„ Compania Berlin-Chemie, ajunsă ulterior lider pe piaţa de antidiabetice orale, intra la acea vreme pe piaţa locală şi, după şase ani în care a colindat la început oraşele din Harghita, Covasna şi Braşov şi apoi pe cele din întreg Ardealul, a fost promovat ca director naţional de vânzări.

    ACOLO AM ÎNVĂŢAT MESERIE. TIMP DE NOUĂ ANI AM LUCRAT ÎN ACEEAŞI FIRMĂ ŞI A FOST O ŞCOALĂ FOARTE BUNĂ DE VÂNZĂRI.„ După trei ani ca director naţional de vânzări în care a lansat produse precum Fastum Gel sau Lioton Gel, a considerat firesc ca pasul următor să fie cel de director general al companiei, mai ales că postul de CEO era liber de mai bine de un an. „Mi s-a promis informal că e o poziţie pe care să o ocup, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că au numit un country manager de la o companie concurentă. În 2006 aveam 34 de ani şi eram totuşi tânăr. Să pui pe cineva prea energic şi foarte tânăr peste mai bine de o sută de oameni ar fi fost lose-lose„, spune acum Komporaly.

    A fost momentul când a primit o ofertă de la Ozone, divizia de retail de generice a grupului A&D Pharma, vândută ulterior Labormed, şi a decis să accepte poziţia de senior project manager pentru Europa de Sud-Est timp de aproape un an.

    ERA MOMENTUL CÂND COMPANIA SE PREGĂTEA PENTRU LISTAREA PE BURSA DE LA LONDRA, IAR OZONE RĂMĂSESE RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ ŞI NU SE MAI FĂCEAU INVESTIŢII„, REMEMOREAZĂ KOMPORALY. A acceptat atunci să facă un prim pas spre un soi de antreprenoriat, încercând să aducă în România operaţiunile companiei Beres, cel mai mare producător de medicamente fără prescripţie din Ungaria. Faptul că strategia pentru promovarea OTC-urilor în media era concepută la Budapesta şi nu la Bucureşti i-a încurcat planurile şi, în urma unor divergenţe cu managementul central, deşi vânzările crescuseră, a decis să înceapă un business pe cont propriu – „ei voiau un key account manager şi nu un country manager şi mie nu mi-a plăcut doar să execut ordine de la împărăţie„.

    „Pe mine nu mă motivează să fiu executantul cuiva. Dacă partea de construcţie şi de strategie e la mine, atunci am control. La o multinaţională nu există aşa ceva în poziţia de CEO şi nu îmi place să îmi asum acest rol care poate fi uneori inuman.„

  • Twitter a achiziţionat două companii din zona de “social TV”

    Twitter încearcă să se apropie de zona de vizionare TV în timp real prin achiziţionarea a două firme din Europa, Mesagraph şi SecondSync, relatează theguardian.co.uk.

    Mesagraph, companie cu sediul la Paris şi SecondSync, cu sediul la Londra, sunt specializate în studii despre modul în care oamenii relaţionează cu televiziunea. Companiile sunt considerate a fi printre cele mai importante din zona “social TV”, unde oamenii urmăresc programele televiziunilor şi apoi comentează despre acestea pe reţelele sociale.

    “Twitter este singurul loc care oferă o conversaţie publică, în timp real, despre televiziune”, au declarat reprezentanţii SeconSync după anunţarea achiziţiei. “Alăturându-ne Twitter, vom putea duce această experienţă, împreună cu restul ecosistemului numit televiziune, la următorul nivel.”

    Simultan cu această tranzacţie, cei de la Twitter au semnat un parteneriat şi cu firma de cercetare de piaţă Kantar. Scopul este de a crea o serie de unelte de analiză pentru industria televiziunii din mai multe ţări din Europa.
     

  • Fly Go a înregistrat anul trecut o creştere de 500% a cifrei de afaceri

    Rezultatul se datorează, conform reprezentanţilor, pe investiţiile în publicitatea online. Acestea au vizat în primul rând statele din Europa unde există comunităţi mari de români.

    “În ultimii doi-trei ani ne-am concentrat pe românii care lucrează în afara graniţelor ţării”, a declarat Stefano Iervolino, director general Fly Go. “Peste 60% dintre rezervările noastre sunt făcute de către românii din străinătate. În medie, un astfel de român rezervă patru bilete pe an.” Rezervarea medie, conform reprezentanţilor, a fost de 175 de euro.

    Pentru anul 2014, Fly Go estimează o creştere de 15% faţă de anul trecut, cu o marjă a profitului similară. Compania intenţionează şi extinderea ofertei de city break-uri, care a reprezentat 15% din cifra de afaceri a anului 2013. Pentru atingerea obiectivelor propuse, Fly Go dezvoltă o aplicaţia dedicată dispozitivelor mobile, ce va fi disponibilă din toamna acestui an.

    Site-ul de rezervări Fly Go a fost lansat în România în 2008 şi este disponibil şi în Italia, Spania şi Marea Britanie.

  • Site-ul care îţi arată cum găseşti oricând cele mai ieftine zboruri din România

    Skypicker.com este un motor de căutare ce permite utilzatorilor să găsească cele mai ieftine oferte către o anumită destinaţie. Sistemul de prezentare este bazat pe Google Maps şi deţine, conform reprezentanţilor, cea mai mare bază de date de zboruri low-cost din Europa.

    Skypicker.com a fost lansat în aprilie 2012 sub o versiune beta, primind o investiţie din partea unui antreprenor ceh. În decembrie 2013, compania a primit o nouă rundă de investiţii în valoare de 500.000 de dolari din partea Touzimsky Kapital Group, fapt ce i-a permis achizioţionarea site-ului de profil Whichairline.com. Ca urmare a tranzacţiei, Skypicker.com a fost relansat în forma actuală.

    Site-ul oferă posibilitatea de a alege rutele unui operator sau zboruri combinate – prin două companii aeriene. Utilizatorii pot rezerva biletele de avion pe site sau prin intermediul aplicaţiilor de Android sai iOS.

  • La serenissima, purtătoare de mesaj

    O ştire nu prea băgată în seamă de presa din România: 2,1 milioane de cetăţeni, adică 89,1% din cei 63% dintre veneţieni care au votat online, s-au pronunţat pentru independenţa regiunii. Referendumul, care este, trebuie să spun din capul locului, neoficial, apare atât în siajul anexării Crimeei de către Rusia, cât şi al tot mai numeroaselor mişcări separatiste din Europa, din ce în ce mai vocale, de genul Scoţiei sau Cataluniei. Veneţienii se bazează pe puterea, importanţa şi vechimea de mai bine de un mileniu a Republicii Veneţiene, La Serenissima, desfiinţată de Napoleon în 1797.

    Pentru mine Veneţia este atunci când doi călători cu picioare obosite şi gâtlejuri uscate nimeresc din întâmplare într-o piaţă lăturalnică, surprinzător de largă în comparaţie cu străduţele mai mult decât înguste; în piaţă o adunare de tineri, surprinzător de eleganţi, surprinzător de destinşi, fiecare cu câte un pahar de vin în mână, în picioare, socializează – adică stau faţă în faţă, câte doi, trei sau mai mulţi, şi vorbesc, râd, discută.

    O atmosferă extraordinar de destinsă şi distinsă. Am crezut iniţial că este un eveniment artistic sau poate o petrecere privată. Dar nu, era cel mai neobişnuit bar pe care l-am văzut, o încăpere minusculă cu trei inşi care umpleau/recuperau/spălau/umpleau pahare cu vin, pe care le ofereau tinerilor veneţieni. Fără mese, scaune, chelneriţe sau muzici asurzitoare. Şi aveau acolo printre cele mai bune vinuri din lume, garantat, nu numai din cauza aromelor, ci şi a locului şi a companionilor.

    Când am citit despre separare, m-am întrebat de ce ar dori tinerii aceia să se separe de Italia-mamă. Sigur că este vorba de discrepanţele cunoscute, de Nordul bogat al peninsulei care s-a săturat să ţină în spate Sudul sărac, sau de corupţie sau de ineficienţa statului. Un mesaj adresat nu numai politicienilor locali, ci şi autorităţilor europene. Un mesaj nicidecum singular, pentru că în prezent în Europa acţionează şi se manifestă – şi da, ştiu că vorbesc de funie în casa spânzuratului – peste 30 de mişcări separatiste.

    Şi, indiferent de câte umori iscă, poate că mesajele acestor mişcări ar trebui luate în seamă, făcând, desigur, cuvenitele separări între extremiştii într-o ureche şi cetăţenii corecţi şi cinstiţi. La un moment dat un jurnalist italian s-a întrebat de ce italienii au avut în timp mari personalităţi artistice, politice şi ştiinţifice, dar n-au devenit o putere mondială reală. De ce sunt maeştri ai discursului diplomatic şi totuşi nu izbutesc să se guverneze? Cum de pot fi negustori aşa de pricepuţi într-o naţie ineficientă din punct de vedere economic? Răspunsul complicat este extrem de complicat.

    Răspunsul simplu este o Italie coruptă, dominată de străini, de seniori – la propriu şi la figurat – instabili, nedrepţi, mincinoşi. O lume în care nu poţi fi sigur de nimeni şi de nimic. O lume în care poţi avea încredere numai în propriile simţuri. De aceea în societatea italiană sunt acceptaţi politicieni, birocraţi sau industriaşi incompetenţi şi nu sunt toleraţi cântăreţi, pictori, dansatori sau bucătari incompetenţi. Într-o lume a dezordinii şi corupţiei, frumuseţea îţi poate oferi încredere; într-o lume în care corupţia este norma, excelenţa în artă este incoruptibilă.

    Şi cred că mesajul veneţienilor poate fi extins la nivelul întregii Europe, pentru că, într-o formă sau alta, europenii trimit mesaje din ce în ce mai puternice autorităţilor şi politicienilor. Din toamna anului 2004 până în toamna anului trecut nivelul încrederii cetăţenilor în instituţiile europene a scăzut de la 50% la 30%, iar în guvernele locale de la 34% la 23%. Simpatizanţii partidelor eurosceptice s-au înzecit în Grecia, s-au dublat în Finlanda şi Austria, s-au triplat în Franţa, au crescut în toată Europa.

    În imagine, o Veneţie fabuloasă pictată de Monet.

  • Ministru german: Nu există o alternativă rezonabilă la gazele ruseşti pentru aprovizionarea Europei

     “Nu există o alternativă rezonabilă la gazele ruseşti. Mulţi se comportă ca şi când ar exista multe alternative la gazele din Rusia, dar nu este cazul”, a afirmat joi ministrul, la un forum energetic organizat de publicaţia Neue Osnabrücker Zeitung (NOZ), în pline dezbateri referitoare la posibilele sancţiuni economice împotriva Moscovei.

    El a subliniat faptul că Rusia şi-a respectat angajamentele comerciale şi în timpul Războiului Rece, a relatat vineri NOZ.

    Germania importă 35% din necesarul de gaze din Rusia, mai mult decât unele ţări din Europa de Est, foste state satelit ale Uniunii Sovietice.

    Premierul polonez, Donald Tusk, a criticat recent dependenţa Germaniei de gazele ruseşti, considerând că reprezintă o ameninţare la suveranitatea Europei.

    Norvegia, prezentată deseori ca un furnizor alternativ de gaze, are posibilităţi limitate de export, iar gazele provenite din Olanda nu sunt de calitate, a spus Gabriel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro