BusinessMagazin

Tag: produse

  • Honda a dezvoltat o tehnologie care elimină punctul mort al şoferului

    Honda a ales o altă strategie: în loc să dezvolte un nou sistem video complicat, compania a ales să îmbunătăţească oglinzile cu care maşinile sunt dotate. Rezultatul se numeşte “oglinda şoferului cu vedere extinsă”, care are o margine exterioară convexă şi astfel măreşte aria de vizibilitate a celui care conduce.

    Invenţia nu aparţine Honda, însă de-a lungul ultimilor doi ani compania a integrat această oglindă pe majoritatea modelelor produse. Producătorul auto oferă însă şi soluţii mult mai futuriste pentru cei care preferă să plătească mai mult doar pentru a avea acces la ele.

  • Producătorul slovac de lactate Koliba estimează afaceri de 5,5 milioane euro în România în acest an

     Potrivit country managerului companiei, Francisk Emerik Iabloncic, românii rămân fideli produselor autohtone, ceea ce afectează brandurile internaţionale care încearcă să se dezvolte pe piaţa din România.

    Totuşi, românii preferă untul altor lactate şi sunt codaşi în clasamentul consumului de lactate la nivel european.

    “Pentru Koliba, anul 2013 a fost foarte bun pentru producţia de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (…) Cele mai apreciate produse Koliba atât în România, cât şi în celelalte ţări sunt caşcavalul, caşcavalul afumat, untul premium natural şi Gustul untului 57% şi 65% grăsime, Preţul lor se situează la un nivel mediu sau scăzut”, a arătat Iabloncic.

    În ceea ce priveşte brânzeturile însă, produsele Koliba diferă de brânza românească din punctul de vedere al metodei de producţie şi va mai dura ceva timp până când produsele companei din această categorie vor deveni cunoscute pe piaţa locală, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corupţia în Uniunea Europeană costă 120 de miliarde euro în fiecare an

    Malmstroem a notat că în anumite ţări achiziţiile publice sunt predispuse fraudării, pe când în alte ţări problema este reprezentată de finanţarea partidelor. De asemenea, comisarul a atras atenţia asupra ţărilor în care pacienţii trebuie să dea mită pentru a primi îngrijirea medicală cuvenită.

    Studiul realizat include două sondaje de opinie, iar unul dintre aceste studii a relevat faptul că trei sferturi din cetăţenii Uniunii Europene consideră corupţia ca un fenomen des întâlnit în ţara lor. Patru din zece companii care au luat parte la sondaj consideră fenomenul ca un obstacol în calea dezvoltării unei afaceri în Europa.

    Comisarul Cecilia Malmstroem va prezenta astăzi, detaliat, rezultatele cercetării asupra corupţiei în Europa.

  • Starbucks a generat peste 1 miliard de dolari prin aplicaţia mobilă şi programul de fidelitate

    Tranzacţiile Starbucks au totalizat peste un milion de dolari, ceea ce reprezintă 4% din piaţa de plăţi mobile din Statele Unite, estimează aceeaşi sursă. Pentru a susţine cât mai mult dezvoltarea acestui sistem, lanţul de cafenele a creat un nou post de Chief operating officer care va avea ca responsabilitate îmbunătăţirea permanentă a sistemului de plăţi mobile.

    Compania Starbucks este cunoscută pentru produsele ieftine şi de calitate pe care le oferă clienţilor, fiind printre primele care au dezvoltat un program de loialitate eficient. Clienţii beneficiază de produse gratuite în mai multe ocazii, precum zilele de naştere.

  • Kika a vândut prin licitaţie produse în valoare de 100.000 de euro

    Această acţiune face parte din strategia kika de fidelizare a clienţilor, de creştere a traficului în magazin şi de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa amenajărilor interioare.

    În cadrul licitaţiei, de exemplu, un living al unui furnizor premium, format din trei piese care a avut preţul de vânzare de 10.400 de lei, a fost licitat pentru suma de 650 de lei (preţ de achiziţie), în timp ce un colţar de bucătărie care iniţial avea preţul de 8.290 de lei a fost vândut în cadrul licitaţiei cu 1.000 de lei.

    În medie, produsele au fost cumpărate cu reduceri cuprinse între 50-90%, cel mai mare discount fiind obţinut pentru saltele şi perne de grădină. Cel mai accesibil produs a avut preţul de pornire de 10 lei, pentru scaune şi perne, iar produsul pentru care s-a licitat cel mai mult şi a avut preţul de achiziţie cel mai ridicat de 4.000 lei, fiind o canapea care a pornit de la 1000 de lei în cadrul licitaţiei deşi preţul de magazin era 6.290 lei.

    Licitaţia a fost strânsă, cu atât mai mult cu cât 50% dintre cei înscrişi au fost prezenţi în ambele zile ale evenimentului.

  • Producţia de componente în ţară şi exportul, ţintele Atelierelor Pegas în 2014

    “Am deschis discuţii avansate pentru internalizarea a cât mai multe componente din producţie în România şi suntem în stransă legătura cu un proiect de investiţie care urmeaza să dea drumul la prima facilitate de producţie de componente şi accesorii pentru biciclete şi echipament sportiv din ţara noastră în următorii trei ani.” a declarat Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas, compania care a readus Pegas pe piaţa autohtonă. Investiţia despre care vorbeşte Botescu se ridică la câteva zeci de milioane de euro, iar Atelierele Pegas ar urma să ocupe o mare parte din capacitatea de producţie care va fi disponibilă în urma acesteia. 

    Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% în 2013, potrivit estimărilor lui Botescu, de la 100.000 de euro în 2012. “Nu e o cifră care să se potrivească cu ritmul nostru asumat de creştere, dar ea reflectă mai mult reticenţa finanţatorilor de a ne facilita creşterea mai rapidă a producţiei şi extinderea reţelei de distribuţie”, spune proprietarul afacerii.

    În 2013, numărul de biciclete vândute a ajuns la aproape 1000, faţă de cele 600 din 2012.  De anul trecut, Atelierele Pegas asigură şi servicii de recondiţionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani să îşi ia una noua sau pentru colecţionari.

    “Modelele cu cel mai mare succes la public au rămas Strada 1 şi 2, cele două fiind reinterpretări ale bicicletei copilăriei pemtru mai multe generaţii de români, adaptate pentru adulţi în scopul generării unei experienţe de retrăire a copilăriei.”, explică Andrei Botescu preferinţele publicului în materie de biciclete realizate la Atelierele Pegas. Pe lângă cele două modele, primele asamblate în micul atelier din clădirea Ciclop, au lansat în 2013 o bicicletă pliabilă, un model Strada mai mic, dar şi o bicicletă mai actuală “un city bike foarte nervos”.

    In 2014, şi-au propus să ajungă la 2000 de biciclete produse şi vândute şi la un venit additional de 30% din recondiţionări şi accesorii. La anul însă, speră ca planurile de a produce zeci de mii speră să se concretize.

    “Am primit o comanda fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente”.

    Reticenţele investitorilor nu îi împiedică să lucreze la creşterea cererii potenţiale: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30 000 în 2012 la 125 000 pâna la final de 2013. Lansarea unei platforme culturale de comunicare numită “Internetul poporului”, în care se arată “cum ar fi fost internetul în anii ‘80 dacă era descoperit de savanţii epocii Ceauşescu” este primul pas în extinderea pe pieţele europene. “Astfel vom asocia brandului nostru pentru notorietate externă elemente de “satiră retro-comunistă” care ne vor ajuta să comunicăm că românii şi-au depaşit complexele şi traumele provocate de acea perioadă, iar acum pot sa râdă cu poftă şi să ironizeze experienţele de atunci”., explică Andrei Botescu.


     

  • Anunţul făcut de Profi: deschide un al treilea magazin în Craiova

  • Fenomenul închiderilor de fabrici din România: de ce, cu ce consecinţe, cu ce înlocuim?

    FACE FABRICĂ?„ ERA ÎNTREBAREA CU CARE ERAM ÎNTÂMPINATĂ DE FIECARE DATĂ CÂND MĂ ÎNTORCEAM ÎN REDACŢIE DUPĂ VREUN INTERVIU. SE ÎNTÂMPLA ÎN 2001, VREME LA CARE LUCRAM LA ZIARUL FINANCIAR. Acum, nu numai că investiţiile nou anunţate aproape că se pot număra pe degetele de la o singură mână, dar mai îngrijorător este faptul că sunt numeroase ştirile despre închideri de unităţi de producţie.

    Un scurt bilanţ al celor mai recente numără cele trei fabrici de lactate închise de Lactalis, dar şi mutarea producţiei cosmeticelor Elmiplant din Bucureşti în Grecia şi zăvorul pus pe poarta fabricii Primola, tot în Capitală. Pe aceeaşi listă se înscriu însă şi închiderea fabricii de brânzeturi de la Ţaga, cu o tradiţie de 43 de ani, aflată în proprietatea grupului FrieslandCampina, fabrica de ulei unde se producea Untdelemn de la Bunica sau o serie de unităţi în care se producea bere.

    PRIN ÎNCHIDERILE DE FABRICI PIAŢA ROMÂNEASCĂ SE TRANSFORMĂ ÎNTR-O ZONĂ DE DESFACERE PENTRU PRODUSELE DE IMPORT. În domeniul dulciurilor, de pildă, în urmă cu circa zece ani 80% din consum era asigurat de producţia autohtonă, însă acum balanţa s-a inversat; importurile deţin partea leului, adică aproape 80%, conform unor estimări. Multe din fabricile preluate de multinaţionale au fost închise, iar producţia transferată în alte unităţi de producţie, fie tot în România, fie peste hotare.

    Fosta Kraft Foods România (acum Mondelez România) a preluat fabrica Poiana de la Braşov, odată cu marca de ciocolată, dar apoi producţia a fost transferată peste hotare. Ciocolata Primola a fost vândută, dar spaţiul de producţie din cartierul bucureştean Berceni nici măcar nu a făcut obiectul tranzacţiei. Startul închiderilor de fabrici s-a dat însă în urmă cu circa 15 ani, printre primele unităţi care şi-au închis porţile fiind fabrica de dulciuri Feleacul din Cluj, care s-a transformat în proiect imobiliar. Iar între primele multinaţionale care au mutat peste graniţe producţia a fost Perfetti van Melle, care are mărcile Mentos şi Chupa Chups. În urmă cu cinci ani, a oprit producţia la Cluj şi a transferat-o în alte fabrici.

    Situaţia se regăseşte însă şi în alte pieţe: lactatele sunt un alt exemplu. România mai are doar opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajaţi) faţă de 14 astfel de unităţi în urmă cu şase ani. Cel mai răsunător eşec a fost falimentul israelienilor de la Tnuva, care s-au retras de pe piaţa locală după ce investiseră aici în jur de 60 de milioane de euro. Fabrica de Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, a fost preluată de producătorul turc Sutaş.

    Peste 100 de fabrici din domeniul lactatelor s-au închis în perioada 2008-2012, interval în care valoarea pieţei a scăzut, ajungând conform unor estimări în jurul a 800 milioane de euro, conform unei analize a Ziarului Financiar. Peste 4.000 de locuri de muncă au dispărut din industrie, numărul de angajaţi care mai activează în acest domeniu fiind cu puţin peste 10.000 de persoane.
    Pentru industria berii, 2010 a fost momentul în care s-au oprit liniile de producţie la Haţeg (fabrică deţinută de Heineken), la Blaj (fabrică deţinută de Bergenbier) şi Cluj (aflată în proprietatea Ursus).

    SINERGII ŞI EFICIENTIZARE. DAR….
    „Nu cred că e o recrudescenţă în ce priveşte închiderile de fabrici. Multinaţionalele îşi regândesc strategia pentru a obţine reduceri de costuri şi sinergii„, afirmă Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El dă ca exemplu domenii ca auto sau farma, în care în ultimii ani s-au închis zeci de fabrici la nivel mondial, iar zeci de mii de oameni au rămas pe drumuri.

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • Ponta: Datele arată clar că erorile grave în cazul accidentului aviatic au fost ale ROMATSA şi STS

     “Este din ce în ce mai evident, din toate datele pe care le-am avut şi le avem, că erorile grave care i-au îndreptat greşit pe cei care îi căutau pe supravieţuitori au fost produse de ROMATSA şi STS, de instituţiile care aveau obligaţia şi posibilitatea tehnică de a identifica epava aeronavei”, a spus Ponta.

    El a precizat că a discutat cu ministrul Transporturilor şi că activitatea în cadrul ROMATSA trebuie să fie în continuare permanentă, iar problemele identificate să fie îndreptate în cel mai scurt timp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro