BusinessMagazin

Tag: investitii

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 24 februarie – 2 martie

    27.02
    Eurostat publică sondajul lunii februarie în rândul consumatorilor şi al companiilor

    28.02
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice, februarie-aprilie

    28.02
    Conferinţa internaţională “Europa: muzeu sau oportunitate de investiţii” (New York)

    28.02
    INSSE prezintă şomajul BIM în ianuarie şi locurile de muncă vacante în T4 2013

    28.02
    Eurostat publică prima estimare privind inflaţia lunii februarie în UE şi zona euro

    1.03
    Concert Daddy G & Waldeck (Arenele Romane, Bucureşti)

    2.03
    Concert Kitaro (Sala Palatului, Bucureşti)

    2.03
    Decernarea premiilor Oscar (Beverly Hills)

    27.02-2.03
    Târgul Mărţişorului (MŢR, Bucureşti)

    26.02-9.03
    Târgul de cristale de Mărţişor (Muzeul Naţional de Geologie, Bucureşti)

    1-2.03
    Conferinţa internaţională “Europa 2014: Re-generarea” (Harvard, Cambridge)
     

  • Cine e noul tigrişor al zonei euro

    În ultimul trimestru din 2013, economia Portugaliei, ţară care s-a îndatorat în 2011 cu 78 mld. euro la UE şi FMI, a crescut cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2012 (cel mai bun rezultat din zona euro), cererea internă a contribuit pozitiv la creşterea PIB pentru prima dată din 2010, iar expansiunea exporturilor a produs în 2013 primul excedent de cont curent din ultimii 20 de ani.

    FMI a pregătit însă un raport mult mai prudent despre Portugalia, unde menţionează că performanţa exporturilor ţine de fapt de o prăbuşire a importurilor şi de o dublare a exporturilor de combustibili, iar datoriile companiilor reprezintă 155% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sectorul bancar şi împiedică investiţiile în economie.

    Experţii FMI insistă în continuare că Portugalia trebuie să reducă şi mai mult măsurile de protecţie socială a angajaţilor şi a şomerilor, precum şi costurile de producţie, inclusiv costul muncii, cu scopul de a stimula productivitatea şi a determina scăderea ratei şomajului, care se cifrează la 15,6%. Raportul FMI critică faptul că Portugalia are cea mai mare rigiditate la scăderea salariilor (rezistenţa angajatorilor şi a salariaţilor la tăierea nominală a salariilor) din zona euro şi că situaţia nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, ceea ce ar putea reflecta “fie constrângerea reprezentată de salariul minim, fie o descentralizare insuficientă a negocierii salariilor, în raport cu clasicele contracte colective de muncă”.

    În 2012, salariul minim brut a fost tăiat cu 3% în Portugalia, la 565,8 euro, ceea ce înseamnă că remarca FMI privind rigiditatea la scăderea salariilor se traduce prin faptul că în multe companii, salariile au fost deja reduse până la acest minim şi nu mai au cum să mai scadă. Salariul minim din Portugalia se situa anul trecut cam la jumătatea clasamentului ţărilor europene după acest criteriu. Cel mai mare salariu minim pentru angajaţii cu normă întreagă era înregistrat în Luxemburg (1.801,5 euro), iar cel mai mic în România (157,3 euro).

  • Guvernul va garanta investiţiile firmelor româneşti în Republica Moldova în proporţie de 80%

     El a arătat că speră astfel să existe mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, care să ajute la dezvoltarea economică a statului vecin.

    Premierul Victor Ponta se află, vineri, în Republica Moldova, la Chişinău, pentru o vizită oficială în care se întâlneşte cu preşedintele, cu prim-ministrul şi cu preşedintele Parlamentului moldovean, el participând şi la deschiderea Forumului Moldo-Român privind educaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Neagu, Transelectrica: România nu are nevoie de noi capacităţi de producţie a energiei

     “Nu este nevoie reală de investiţii în capacităţi noi de producţie a energiei. Avem capacităţi de peste 21.000 MW disponibile”, a afirmat Neagu la un seminar pe tema energiei.

    Consumul zilnic de electricitate la nivel naţional este asigurat de capacităţi de 8.000-9.000 MW.

    Neagu a adăugat că, pentru sistemul energetic naţional, energia hidro este foarte importantă, iar Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, “este gata oricând să sprijine energia hidro”.

    “Hidroelectrica ne dă un mare avantaj pentru că ne oferă o soluţie extraordinară pentru reglaj”, a spus ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrom a programat pentru acest an investiţii de peste un miliard de euro

     Printre proiectele finanţate în acest an se numără forarea sondelor de dezvoltare, redezvoltarea zăcămintelor, activităţi de reparaţii capitale şi blocul offshore Neptun Deep, operat împreună cu ExxonMobil.

    În ceea ce priveşte parteneriatele cu ExxonMobil, Petrom notează, în raportul financiar pentru 2013, că pentru Neptun Deep estimează reluarea campaniei de foraj de explorare la jumătatea anului 2014, iar pentru Midia va efectua interpretarea datelor seismice.

    Petrom va urmări şi oportunităţile de dezvoltare prin achiziţii de perimetre de explorare în Marea Neagră, astfel că va continua negocierile privind acordul de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska din Ucraina.

    Investiţiile efectuate anul trecut de Petrom au crescut la 5,3 miliarde lei, de la 4,93 miliarde lei în 2012, ca urmare a creşterii sumelor alocate explorării şi producţiei, contrabalansată de nivelul mai scăzut în sectoarele gaze-energie şi rafinare-marketing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI finanţează BCR Leasing cu 15 mil. euro

    IMM-urile vor fi sprijinite în activitatea de achiziţie, renovare sau extindere a activelor corporale (cu excepţia terenurilor), de investiţii în cercetare şi dezvoltare, de consolidare a retelelor de distribuţie pe pieţele naţionale sau pe alt pieţe din UE şi în acoperirea cerinţelor de capital de lucru pe termen mediu şi lung pentru finantarea activităţilor comerciale obişnuite.

    Instituţiile publice care întreprind investiţii în infrastructură la scară mică şi medie sau investiţii comunitare sustenabile vor fi eligibile pentru a beneficia de asistenţă în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice în domeniul transportului, energiei, deşeurilor, telecomunicaţiilor, apei, sănătăţii, educaţiei şi locuinţelor sociale.

    Împrumutul reprezintă o primă tranşă dintr-o linie de credit totală de 75 de milioane de euro convenită cu BEI. Împrumutul este acordat în baza Planului Comun IFI pentru Dezvoltare în Europa Centrală şi de Sud-Est, care este destinat să îmbunătăţească accesul la finanţări pe termen lung pentru IMM-urile din Europa în vederea ameliorării efectelor crizei financiare.

    “Noua facilitate va consolida asistenţa acordată de BEI către IMM-uri şi întreprinderi cu capitalizare medie şi va sprijini competitivitatea şi productivitatea acestora. Dat fiind că aceste entităţi reprezintă motorul economiei româneşti, această operatiune va avea un impact pozitiv asupra perspectivelor de creştere economică şi de creare a locurilor de muncă”, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI responsabil pentru  România.

    “Avem convingerea că dezvoltarea resurselor financiare pe care am întreprins-o împreună cu BEI va ajuta firmele locale şi utilitătile publice să devină mai eficiente, inovatoare şi competitive. Depunem toate eforturile pentru a oferi servicii inteligente de intermediere financiară în scopul sprijinirii economiei româneşti în ansamblu şi al sprijinirii societăţii în realizarea nivelului de dezvoltare al UE”, afirmă Bogdan Speteanu, CEO al BCR Leasing.

    Banca Europeană pentru Investiţii este instituţia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene şi este deţinută de statele membre UE.

    BCR Leasing IFN, membră a grupului Băncii Comerciale Române, este parte a Erste Group şi oferă servicii de leasing financiar pentru achiziţia de active durabile, respectiv autovehicule (automobile, autoutilitare, flote) şi echipamente (utilaje industriale, utilaje agricole, echipamente medicale, software şi IT). |n 2012 a fost a cincea companie de pe piaţa de leasing după volumul finanţărilor acordate, cu o cotă de piaţă de 6,1%.

  • Divizia de investiţii a Băncii Mondiale intră în acţionariatul Teamnet

    Potrivit unei informaţii publicate pe pagina web a IFC, divizia va cumpăra acţiuni de 5 milioane de euro şi va acorda companiei şi un împrumut de 10 milioane de euro. Investiţia a fost aprobată de boardul IFC în data de 26 decembrie 2013, dar nu a fost încă semnată.

    IFC va ajuta integratorul IT să atragă finanţări pe termen lung, să îmbunătăţească structura de capital a companiei pentru a susţine creşterea viitoare şi “să-şi îmbunătăţească credibilitatea în faţa partenerilor şi clienţilor Teamnet din România şi de pe alte pieţe din Estul Europei”. Implicarea IFC va duce şi la o îmbunătăţire a guvernanţei corporative.

    “Teamnet caută o finanţare de 25-30 de milioane de euro, pe care intenţionează să o obţină prin vânzarea de acţiuni şi împrumuturi, pentru a susţine dezvoltarea pe alte pieţe din Europa de Est. Fondurile vor fi utilizate pentru actualizarea produselor şi a platformei tehnice, creşterea capacităţii pentru subsidiarele existente, finanţarea unor potenţiale achiziţii în Europa de Est şi recrutarea de specialişti. Fondurile vor asigura şi capitalul de lucru necesar şi vor fi utilizate şi pentru a restructura datoria pe termen scurt a companiei”, arată IFC.

    Compania Teamnet International a avut în 2012 o cifră de afaceri de 53 mil. euro şi un profit net de 3,6 mil. euro. Compania nu a oferit detalii despre cifra de afaceri pe 2013. Aproximativ 80% din veniturile Teamnet vin din contracte cu sectorul public, potrivit datelor furnizate de companie. Grupul este format din patru companii specializate în integrarea de soluţii IT&C, tehnologie medicală, automatizare de sisteme şi cloud.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2,71 mld. euro
    investiţiile străine în 2013, în creştere cu 26,8% faţă de 2012 şi reprezentând maximul ultimilor patru ani, conform BNR

    12,5%
    creşterea nominală în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012 a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor (serie ajustată), în timp ce în tot anul 2013 creşterea a fost de 7,9% faţă de anul anterior

    9,2%
    scăderea în 2013 a resurselor de energie primară faţă de anul anterior, în timp ce resursele de energie electrică au scăzut cu 3,2%

    0,7%
    scăderea în decembrie 2013 a producţiei industriale în zona euro faţă de luna precedentă, după o creştere de 1,6% în noiembrie, ceea ce reduce la 0,3% creşterea producţiei pe ansamblul ultimului trimestru din 2013

    25,6%
    rata şomajului în Spania estimată de banca centrală pentru 2014, în timp ce pentru 2015 estimarea este de 24,8%

    343 mil. euro
    investiţiile străine directe în decembrie 2013, faţă de 173 mil. euro în aceeaşi lună din 2012, conform BNR

  • Renault România: Noile proiecte depind de infrastructură

    “Renault nu are intenţia să părăsească România. România este o ţară importantă pentru Renault. Renault a investit peste 2 miliarde de euro pentru modernizarea aparatului industrial, dezvoltarea gamei de produse şi pentru crearea în România a unui lanţ complet de construcţie a unei maşini: de la design, inginerie, fabricaţie, vânzare şi postvânzare. în fiecare zi, 350 de camioane ale Dacia şi ale furnizorilor noştri parcurg traseul Piteşti – Arad. Prioritatea noastră pentru 2014 este relansarea pieţei auto de vehicule noi din România. Evoluţia infrastructurii, care permite reducerea întârzierilor de livrare, va fi determinantă pentru proiectele noastre viitoare”, a anunţat Direcţia Comunicare a Renault România.

    Renault, al treilea mare producător auto european, a înregistrat un profit operaţional de 1,24 miliarde euro anul trecut, în urcare cu 59%, datorită creşterii volumului vânzărilor, generată în principal de Dacia, şi reducerilor de costuri.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-o emisiune TV, că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Piteşti, la uzinele Dacia, compania deja extinzând uzina din Maroc.

    Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, spune că deschiderea liniei de asamblare a Dacia din Maroc este normală, întrucât această ţară se află în apropierea pieţelor sale şi a subliniat că această iniţiativă nu trebuie văzută ca o concurenţă pentru uzina de la Piteşti.

    “În prezent, Dacia este o marcă recunoscută, este o marcă ce are şansa de a avea în România întregul lanţ de producţie, pornind de la echipele de concepţie până la serviciul postvânzare. În momentul de faţă, Dacia este un nume ce contează la nivel european, dar şi mondial. Având în vedere acest lucru, nu putem decât să ne bucurăm şi în asta constă o strategie normală a unei astfel de întreprinderi: de a-şi crea alte uzine de producţie în apropierea pieţelor sale. Nu putem decât să ne bucurăm că avem o ţară ca Marocul – invitată aici (la Forumul Franţa-Europa de Sud-Est – n.r.) – unde Dacia şi-a deschis recent o linie de asamblare în apropierea unor pieţe care sunt interesate de aceste automobile”, a precizat ambasadorul francez.

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.