BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Ponta: Poate înţelegem exemplul Germaniei. Dorinţa PNL de a avea toată puterea e un lucru rău

    “La ora 11.30 mă văd cu ministrul de Externe german, domnul Steinmeier. Dincolo de întâlnirea guvernamentală, vreau doar să apreciez faptul că domnul Frank-Walter Steinmeier, ca şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, sunt social-democraţi şi că Germania ne dă un exemplu foarte bun de faptul că pot să lucreze împreună creştin-democraţii, cancelarul Merkel, şi ceilalţi, cu social-democraţii pentrui ţara lor. Poate înţelegem şi noi din exemplul ăsta inteligent, că putem să lucrăm împreună şi că dorinţa noului PNL de a avea ei toată puterea, fără să ştie ce să facă cu ea, e un lucru rău pentru România”, a spus preşedintele PSD.

    Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, face, luni, o vizită în România, în cadrul căreia va purta, la Bucureşti, convorbiri politice cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi va participa la o serie de evenimente la Sibiu.

  • Înmatriculările Dacia în Germania au scăzut cu 11,2% în primele două luni

    La finalul lunii februarie, cota de piaţă a Dacia în Germania se situa la 1,5%.

    Vânzările Dacia au scăzut cu 16,2%, la 2.878 de unităţi la nivelul lunii februarie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, marca românească deţinând o cotă de piaţă de 1,3%.

    Piaţa auto germană a înregistrat un avans de 4,6% în primele două luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 434.591 de unităţi.

    Cele mai mari creşteri ale înmatriculărilor în lunile ianuarie-februarie au fost înregistrate de Lexus, cu 81,5%, la 245 de unităţi, Jeep, cu un avans de 74,4%, la 2.037 de unităţi, şi Mitsubishi, cu o urcare de 65,1%, la 4.601 unităţi.

    La polul opus s-au aflat Chevrolet, cu o scădere de 97,9% a vânzărilor, la 69 de unităţi, Lancia, cu un declin de 39,4%, la 106 unităţi, şi Jaguar, cu o coborâre de 29,2%, la 459 unităţi.

    Înmatriculările de maşini noi ale mărcii Renault, parte a grupului cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au scăzut în ianuarie-februarie cu 3,8%, la 12.870 de autoturisme comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. Renault deţine o cotă de piaţă de 3% în Germania.

    Livrările liderului pieţei auto germane, Volkswagen, au crescut cu 13,4% în primele două luni ale anului, la 101.835 de autoturisme, cel mai mare producător auto european având o cotă de piaţă de 23,5%.

    Germania este a doua piaţă ca mărime pentru Dacia, după Franţa. Vânzările de autoturisme Dacia noi în Germania au crescut cu 7,5% anul trecut comparativ cu 2013, la 48.907 unităţi.

    În Franţa, înmatriculările de autoturisme Dacia noi au scăzut cu 15,8% în primele două luni ale anului comparativ cu acelaşi interval din 2014, la 15.199 de unităţi, marca românească având o cotă de 5,42%, în coborâre faţă de anul trecut.

     

  • Poliţia dintr-un oraş german avertizează în legătură cu o ameninţare teroristă

    Poliţia din Bremen a declarat sâmbătă că a primit informaţii de la o “autoritate federală” în legătură cu “activităţile unor potenţiali islamişti”. Ei au afirmat că au fost luate “măsuri de securitate coordonate şi adecvate” pentru combaterea ameninţării cu un atac terorist, inclusiv în spaţii publice.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat pentru agenţia DPA că toate clădirile importante sunt protejate.

    De la începutul anului, autorităţile germane au fost avertizate în legătură cu un potenţial pericol din partea islamiştilor radicali în repetate rânduri. În urmă cu două săptămâni, poliţia din oraşul Braunschweig din nordul ţării a anulat un carnaval după ce a primit informaţii concrete despre posibile atacuri cu motivaţie islamistă, în timp ce la 19 ianuarie o demonstraţie a mişcării antiislamizare Pegida a fost anulată din motive similare.

  • Manifestul autobiografic al lui Hitler, Mein Kampf, va fi retipărit prima dată după al Doilea Război Mondial

    Cartea urmează să fie pusă în vânzare în librăriile din întreaga Germanie pentru prima dată de la moartea liderului nazist.

    O interdicţie a republicării manifestului nazist se află în vigoare în ţară de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Copyrightul este deţinut de către landul Bavaria, dar urmează să expire în decembrie, potrivit Washington Post.

    Noua ediţie, care este produsă şi publicată de Institutul pentru Istorie Contemporană – finanţat cu fonduri publice – va fi un volum puternic adnotat, de 2.000 de pagini, în principal note critice şi analize.

    Institutul subliniază că Mein Kampf (Lupta mea) este un “important instrument istoric şi educaţional”.

    Însă oponenţi, inclusiv numeroşi supravieţuitori ai Holocaustului, sunt scandalizaţi de republicare, denunţând-o drept o împrospătare a mesajului unui dictator nemilos şi alienat mintal, responsabi de masacrarea a peste 11 milioane de oameni.

    “Această carte este răul. Este cel mai rău pamflet antisemitic şi un ghid pentru Holocaust”, a declarat Charlotte Knobloch, conducătoarea comunităţii evreieşti din Munchen.

    În pofida faptului că republicarea Mein Kampf a fost interzisă în Germania, cartea este disponibilă online, inclusiv în multe alte ţări, printre care Statele Unite şi Canada.

    Primul tiraj urmează să fie scos anul viitor.

  • Angela Merkel a avut o întrevedere privată cu Papa Francisc – FOTO

    Angela Merkel, fiica unui pastor luteran, a catalogat discuţia cu Papa Francisc ca fiind “plină de conţinut”, precizând că au vorbit despre atenuarea sărăciei, rolul femeilor în ţările aflate în dezvoltare, egalitatea, agenda Germaniei pentru summitul G7.

    “Am fost foarte fericită să îl întâlnesc pe Papa Francisc”, a spus Merkel la finalul întâlnirii de 40 de minute.

    “Am discutat şi despre conflictul din Ucraina; mi-a oferit o foarte mare încurajare să continui să acţionez în mod determinant pentru găsirea unei soluţii”, a adăugat Merkel.

    Papa Francisc i-a oferit un medalion cu Sfântul Martin în ipostaza oferirii hainei sale săracilor, Suveranul Pontif subliniind că este sarcina liderilor politici să îi protejeze pe cei nevoiaşi. “Ne dăm toată silinţa”, a răspuns Merkel, criticată pentru linia de austeritate impusă la nivel european.

  • STUDIU: Peste 12,5 milioane de germani trăiesc sub pragul sărăciei

    Potrivit studiului publicat joi de PW, care regrupează circa 10.000 de asociaţii din sănătate şi ajutor social, 12,5 milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei în Germania, un record după reunificarea ţării în 1990. În 2013, sărăcia a crescut cu 15-15,5 la sută în raport cu 2012.

    “Din 2006, se observă o tendinţă periculoasă de creştere a sărăciei. Sărăcia nu a fost niciodată atât de ridicată şi fragmentată regional în Germania”, a declarat pentru site-ul Euractiv Germania Ulrich Schneider, directorul general al Paritätischer Gesamtverband (PG).

    Cele mai expuse sunt mamele celibatare, peste 40 la sută dintre ele plonjând în sărăcie, anunţă raportul.

    De asemenea, 13 dintre cele 16 landuri ale Germaniei au înregistrat o creştere a sărăciei, cele mai expuse fiind oraşele-stat Bremen şi Berlin, precum şi Mecklenburg-Pomerania Inferioară.

    “Sărăcia este o problemă pentru mulţi dintre noi”, a mai spus Ulrich Schneider, potrivit căruia Germania “are, în mod evident, lacune tot mai mari în distribuirea bogăţiei”.

    Potrivit PW, noul salariu minim brut de 8,5 euro pe oră intrat în vigoare la începutul lui 2015 în Germania nu va contribui, totuşi, la modificarea acestor date.

    În Germania, persoanele singure cu un venit sub 892 de euro pe lună sunt incluse în categoria “săraci”. O familie cu doi copii poate fi inclusă în această categorie dacă are un venit sub 1.872 de euro pe lună.

    În schimb, în Europa, modul de calcul al pragului de sărăcie variază de la o ţară la alta. Potrivit Observatorului inegalităţilor, diferenţa de calcul este de la 1.260 de euro pe lună în Norvegia până la 180 de euro pe lună în România, unde 22,6 la sută din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

  • Angela Merkel: Europa va face totul pentru ca Rusia să redevină partenerul ei

    Statele membre UE “vor face totul pentru ca Rusia să redevină partenerul lor”, a anunţat cancelarul german în cadrul unei reuniuni a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) la Demmin, în nordul Germaniei.

    “Vrem să conturăm ordinea europeană împreună cu Rusia, nu împotriva ei”, a continuat Merkel.

    În acelaşi timp, Angela Merkel a atenţionat că alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost “o încălcare a dreptului internaţional”.

    Prin urmare, a subliniat ea, “Germania şi Franţa nu îşi vor slăbi eforturile, ci vor face totul pentru ca Ucraina să meargă pe o cale a sa, care să respecte integritatea teritorială”.

    Însă, a recunoscut cancelarul german, procesul de restabilire a păcii în estul Ucrainei va fi “foarte dificil”.

    Totodată, Angela Merkel nu a exclus posibilitatea înăspririi sancţiunilor împotriva Rusiei dacă nu se va respecta armistiţiul intrat în vigoare duminică în estul Ucrainei.

    Anterior, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, care a avut loc la 7 februarie, cancelarul Germaniei a declarat, de asemenea, că “Europa vrea să-şi contureze securitatea împreună că Rusia, nu împotriva ei”.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

  • Germania: Grecia trebuie să se hotărască dacă vrea ajutorul zonei euro

    “Întrebarea esenţială este dacă Grecia chiar îşi doreşte acest program (un nou program de asistenţă cu creditorii din zona euro – n.r.). Nici unul dintre colegii mei nu au înteles până acum dacă Grecia doreşte acest lucru. Se mai pune şi problema dacă Grecia însăşi ştie ce vrea”, a declarat marţi Schaeuble în Bruxelles, citat de Bloomberg.

    Potrivit lui Schaeuble, miniştrii Finanţelor din zona euro s-ar putea întâlni vineri pentru a relua negocierile cu Grecia pe tema datoriilor ţării, însă numai dacă autorităţile elene cer în mod oficial extinderea actualului acord de finanţare semnat cu UE, BCE şi FMI.

    Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

    Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

    Negocierile purtate luni de către ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi omologii săi din zona euro s-au încheiat fără un rezultat concret, în condiţiile în care Grecia a refuzat propunerea de a cere extensia programului de finanţare externă înaintată de către Comisia Europeană.

    Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a acordat timp Greciei până vineri pentru a cere o extinderea progarmului, în condiţiile în care pachetul de bailout expiră la finalul lunii februarie.

    În lipsa unei înţelegeri, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată până la finele lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.

    Costul de finanţare al Greciei a crescut marţi pentru a doua zi consecutiv, randamentul obligaţiunilor elene pe trei ani urcând cu 1,03 puncte de bază, la 18,61%. Acţiunile companiilor listate la bursa din Atena au coborât cu 2,5%, după un declin de 3,8% în şedinţa anterioară.

  • Angela Merkel: Putin a făcut presiuni asupra rebelilor pentru a accepta armistiţiul

    Merkel a precizat că mai sunt multe de făcut pentru a obţine pacea în Ucraina, dar acum există “o rază de speranţă” pentru progrese, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Minsk-2 nu este chiar o relizare majoră, dar ar trebui să oprească escaladarea situaţiei în Donbas, a declarat la rândul său ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a salutat acordul de încetare a focului semnat la Minsk.

    Uniunea Europeană nu va discuta joi noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Angela Merkel şi preşedintele francez, Francois Hollande, sunt mulţumiţi de progresele obţinute în timpul negocierilor, a subliniat ministrul finlandez de Externe, Alexander Stubb.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că un acord pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie, a fost încheiat la Minsk, în urma negocierilor maraton între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei.

    Termenii acordului sunt explicaţi în documentul semnat de membrii grupului de contact, care include reprezentanţi ai forţelor rebele, ai Kievului, Rusiei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a declarat Putin.

    Liderul Republicii Populare Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, ce a semnat documentul de la Minsk, a declarat că este necesară o consultare suplimentară şi a avertizat că “dacă aceşti termeni sunt încălcaţi, nu va mai fi nicio întâlnire şi niciun memorandm”.

    Zaharcenko a adăugat că el şi Igor Plotniţki, liderul Republicii Populare Lugansk, au fost de acord să semneze documentul “datorită garanţiilor oferite de preşedintele Rusiei, cancelarul Germaniei şi preşedintele Franţei”, în speranţa că acesta va permite populaţiei din teritoriile lor “să ajungă la o dezvoltare paşnică”.

     

  • Rusia acuză Ucraina că vrea să “rezolve militar” conflictul din est şi cere Germaniei s-o împiedice

    “Ne-ar plăcea să sperăm că Occidentul, inclusiv Germania, va influenţa, în sfârşit, regimul de la Kiev. În prezent, judecând după acţiunile recente ale autorităţilor de la Kiev, este clar că ei vor să rezolve militar criza” din estul Ucrainei, a declarat Grinin pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti.

    Ambasadorul a subliniat că cei mai mulţi dintre liderii occidentali au declarat recent că nu există o soluţie militară la criza ucraineană, ci diplomatică.

    “Noi sperăm ca partenerii noştri occidentali vor trece de la vorbe la fapte şi vor începe să influenţeze autorităţile de la Kiev”, a adăugat el.

    Situaţia din regiunea ucraineană Donbas (est) s-a deteriorat dramatic în ultima perioadă, în pofida armistiţiului încheiat în seprembrie la Minsk între autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei – formatul Normandia – urmează să se întâlnească miercuri în capitala belarusă pentru a negocia un acord de pace.