BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Doi ardeleni au devenit antreprenori de succes în Bucureşti în 10 metri pătraţi

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>

  • A preluat conducerea firmei Mecanica Ceahlău în ianuarie 2014 şi a crescut profitul de şase ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului trecut CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Louis Purple a inaugurat primul magazin din Bucuresti

    Strategia companiei presupune dezvoltarea unui lanţ de magazine care să funcţioneze în sistem de retail, notează un comunicat de presă. “Obiectivul nostru este ca până în 2016 să devenim primul vânzător de costume. Ne gândim să deschidem între 8 şi 10 magazine, următoarele locaţii fiind inaugurate în septembrie 2015 şi în februarie 2016”, a declarat Gerard Losson, proprietar al brandului Louis Purple.

    Gama de produse “ready to wear” Louis Purple include articole din gama business sau smart casual, precum şi ţinute de ceremonie. Magazinul va avea şi o zonă “made-to-measure”.

    Producătorul de costume Formens din Botoşani a ajuns la finalul anului 2013 la afaceri de 37,6 milioane euro, cu 16% peste nivelul din 2012 şi de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. Fabrica Formens din Botoşani, deschisă în 1999, produce astăzi 700.000 de costume pe an pentru 32 de ţări.

  • Louis Purple a inaugurat primul magazin din Bucuresti

    Strategia companiei presupune dezvoltarea unui lanţ de magazine care să funcţioneze în sistem de retail, notează un comunicat de presă. “Obiectivul nostru este ca până în 2016 să devenim primul vânzător de costume. Ne gândim să deschidem între 8 şi 10 magazine, următoarele locaţii fiind inaugurate în septembrie 2015 şi în februarie 2016”, a declarat Gerard Losson, proprietar al brandului Louis Purple.

    Gama de produse “ready to wear” Louis Purple include articole din gama business sau smart casual, precum şi ţinute de ceremonie. Magazinul va avea şi o zonă “made-to-measure”.

    Producătorul de costume Formens din Botoşani a ajuns la finalul anului 2013 la afaceri de 37,6 milioane euro, cu 16% peste nivelul din 2012 şi de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. Fabrica Formens din Botoşani, deschisă în 1999, produce astăzi 700.000 de costume pe an pentru 32 de ţări.

  • Doi antreprenori care au obţinut bani nerambursabili de la stat pentru afacerea lor îi învaţă şi pe alţii să-şi facă SRL-D

    Doi tineri antreprenori debutanţi au devenit consultanţi pro bono pentru cei care se gândesc să pornească o afacere cu bani nerambursabili oferiţi de către stat, dar nu ştiu cum şi dacă să se apuce. Ei au deschis un magazin de bricolaj online în septembrie cu 3.000 de euro din economii şi 17.000 de la Guvern şi CEC şi vor să îi înveţe şi pe alţii cum să nu mai fie angajaţi.

    Laura Curcă şi Vlad Sardescu au pornit aventura antreprenorială în primăvara anului trecut când, după câteva luni în care au bătut la uşile investitorilor privaţi în căutarea câtorva mii de euro pentru finanţare, au auzit întâmplător de programul guvernamental al SRL-urilor pentru debutanţi.

    CE AFACERI POŢI PORNI CU 10.000 de euro în România – EXCLUSIV

    „Am avut ideea de business şi am încercat finanţarea privată, cam pe toate canalele posibile. Din experienţa noastră putem spune că dacă nu ai un business legat de software sau aplicaţii este imposibil să găseşti un business angel care să contribuie la afacerea ta sau să atragi bani prin crowdfunding. Ei caută un return (randament al investiţiei – n.r.) rapid, iar IT-ul oferă asta. Aici e bătaia foarte mare şi este de înţeles de ce“, spun cei doi. Ideea lor a fost să deschidă un magazin online specializat în bricolaj de tip do-it-yourself, lucru imposibil cu cei 3-4.000 de euro puşi deoparte de când lucrau în vânzări – ea în consultanţă în construcţii, el în telecomunicaţii.

    „Ideea ne-a venit după ce ne-a plouat în casă şi am sunat la mai mulţi nea Caisă să vină să ne rezolve problema, dar niciunul nu a găsit o soluţie OK la problema noastră. (…) Am auzit de nea Caisă încă de mic de la tatăl meu şi am zis că e un nume bun pentru un brand în segmentul de bricolaj. Astăzi e locul unde poţi să suni, să cumperi şi să afli de ce ai nevoie fără ca cineva să vrea să te păcălească“, spune Sardescu. În planul de afacere, cei doi au mizat pe potenţialul pieţei de DIY, materiale de construcţii şi bricolaj în online, unde transparenţa preţurilor este încă redusă de practicile firmelor. „Sunt câteva magazine care continuă să funcţioneze folosind sistemul «Sună şi cere o ofertă». Noi vrem să punem totul la vedere, să acordăm aceleaşi reduceri pentru toată lumea în funcţie de cantităţi pentru ca nimeni să nu se teamă că plăteşte mai mult.“

    Cei doi mizează şi pe slaba informatizare a depozitelor de construcţii de pe piaţă şi pe lipsa de încredere în personalul acestora, clienţii având puţine informaţii privind cele mai bune produse şi raportul corect între calitate şi preţ. Afacerea neakaisa.ro – „domeniul neacaisa.ro era deja cumpărat şi nu i-am putut da de urmă proprietarului“ – funcţionează ca un revânzător, intermediar între furnizorii de astfel de materiale şi clienţii persoane fizice. „E un domeniu care nu a avut contact cu mediul online şi avem câţiva furnizori care au fost deschişi la propunerea noastră şi au înţeles că magazinele online ajung repede în topul vânzărilor lor. Ei nu au nimic de pierdut, în momentul în care ai o comandă o ridici şi o livrezi.“ Cei doi au ajuns în prezent la 14 furnizori şi ţintesc cel puţin zece comenzi pe zi până în primăvara anului 2016.

    Deşi ideea de business le-a surâs investitorilor curtaţi de cei doi tineri, neakaisa.ro nu a găsit bani în mediul privat, dar a primit încredere că poate funcţiona – „Investitorii cu care am vorbit au crezut în idee şi ne-au spus să mergem cu ea până la capăt. Dacă nu primeam răspunsuri pozitive am fi început mai greu.“ Cei doi au apelat la serviciile unui consultant specializat pe atragerea de finanţare pentru SRL-D pentru a porni afacerea. Au obţinut 8.500 de euro de la stat şi alţi 8.500 de la CEC Bank, ajungând cu economiile lor la 20.000 de euro, după mai multe aventuri. „La început am căutat informaţii despre ceea ce înseamnă SRL-D şi nu am găsit nimic. Informaţiile erau vagi şi opiniile contra acestui proiect nu erau tocmai încurajatoare. Deşi cei mai mulţi nu încercaseră, ei ştiau că nu se poate face nimic cu bani de la stat.“

    Au aplicat în martie şi au primit primii bani abia după şase luni. Alegerea consultantului cu care să lucreze a fost un pas dificil pentru cei doi, dat fiind că cereau un avans înainte de eventuala obţinere a finanţării, fără să aibă garanţia că vor obţine vreun leu. După ceva căutări, au găsit o firmă care să accepte 5% din valoarea banilor de la guvern dacă aceştia se obţineau. Au făcut bine, pentru că proiectul lor avea să fie respins. Legea prevede ca 40% din banii atraşi să fie investiţi în activele firmei, un prag despre care cei doi spun că este prea ridicat pentru un magazin online, unde nevoile constau într-un calculator, o imprimantă şi un sistem informatic de gestiune, plafonul de 8.000 de euro fiind dificil de atins. Au scris în business plan că au nevoie şi de tablete, nu doar de PC-uri, şi de buget de SEO, dar cheltuielile au fost considerate neeligibile.

  • Debenhams se întoarce şi deschide un magazin de 2.800 mp în Bucureşti

    Spaţiul va include o zonă dedicată galeriei “Designers at Debenhams”, în care se regăsesc colecţii exclusive semnate de creatori de modă faimoşi, ca Ben de Lisi, Jasper Conran, Jeff Banks, John Rocha, Julien Macdonald, Henry Holland, Matthew Williamson şi Patrick Grant.

    În premieră pentru un department store în România, Debenhams cuprinde o zonă întreagă dedicată frumuseţii, ce se întinde pe o suprafaţă de 270 mp. Spaţiile individualizate, cu amenajare personalizată, reunesc branduri precum Dior, Lancome, Givenchy, Bvlgari, Dolce&Gabbana, Estee Lauder, Calvin Klein, Paco Rabanne şi L’Oreal.

    În oferta de fashion, clienţii vor putea alege din gama de peste 55.000 produse, în timp ce în zona dedicată beauty vor fi prezentate peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make up şi parfumerie.

    Magazinul, care va avea 70 de angajaţi, ca fi deschis pe 26 martie, numărul estimat de vizitatori în primul an de funcţionare depăşind 1.000.000 de persoane.

    Noul magazin Debenhams va fi operat în franciză de grupul bulgar MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare.

    “Aşteptăm cu interes deschiderea magazinului Debenhams din Bucureşti,” declară Chris Harper, director de Vânzări la MRPI, care are o experienţă de 22 ani în echipa Debenhams din Marea Britanie.

    Cu o istorie ce începe în 1785, Debenhams are 67 de magazine deschise în franciză (reţeaua având în total 248 de spaţii) în 28 ţări, din Iran până în Islanda şi din Malta până în Malaezia.

  • Profi ajunge la 283 de magazine

    Amplasat la parterul unei cladiri de pe Str. Tudor Vladimirescu al 43-lea magazin Profi City are o suprafata totala de peste 480 mp din care sala de vanzari masoara 265 mp.

    In momentul de fata, in Arges sunt operate 11 magazine Profi din care 7 in Pitesti si cate unul in Costesti, Campulung Muscel, Mioveni si Topoloveni.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • În urma unei investiţii de 500.000 euro Casa Rusu deschide un nou magazin şi ajunge la 28 de spaţii

    „Noul nostru magazin va fi deschis publicului începând cu data de 6 martie şi reprezintă un concept nou, în care am pus accent pe dezvoltarea de ambiente deosebite care să ofere clienţilor o perspectivă mai clară asupra produselor ce le pot găsi în oferta Casa Rusu. În plus, odată cu deschiderea acestei locaţii, am lansat şi brandul propriu de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima”, a declarat Cristian Rusu, proprietar al grupului Rus Savitar – Casa Rusu.

    Acesta a subliniat că magazinul din Colentina este a 28-a locaţie Casa Rusu. „Investiţia pentru amenajarea noului magazin s-a ridicat la 500.000 euro şi estimăm că cifra de afaceri a Casa Rusu Colentina va fi de 3 milioane de euro”, a mai spus Cristian Rusu. Noul magazin are 42 de angajaţi.

    Reprezentantul companiei a mai afirmat că una dintre deciziile importante este lansarea noii game de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima, care au fost puse pe rafturile acestui magazin. Cassima este o gamă completă de produse home&deco.

    „Suntem siguri că gama de decoraţiuni Cassima va reprezenta 30% din business-ul realizat în noul nostru magazin”, a completat Cristian Rusu. 

    În ceea ce priveşte business-ul consolidat al grupului Rus Savitar – Casa Rusu, reprezentantul companiei a subliniat că anul trecut cifra de afaceri a raportat o creştere cu cca. 25% comparativ cu 2013, în timp ce profitul a crescut cu 85%.

    Producătorul de mobilă Rus Savitar a demarat o investiţie de 4,4 mil. euro într-o nouă fabrică, a patra din portofoliu, pe care trebuie să o finalizeze într-o pe­rioadă record, de şase luni. Pentru această unitate de producţie Rus Savitar a depus un dosar pentru finanţare cu fonduri europene, din banii care nu au fost absorbiţi în programul de finanţare derulat până în 2014, de aceea, în vara acestui an fabrica trebuie să fie deja funcţională. Din suma investită în a patra fabrică, fondurile nerambursabile reprezintă 1,2 milioane de euro.

    Compania a investit de-a lungul anilor peste 30 de milioane de euro în unităţi de producţie şi centre logistice şi 4 milioane de euro în magazine proprii. În acest moment Casa Rusu şi Rus Savitat are circa 1.000 de angajaţi.

    Casa Rusu este compania de retail a producătorului  Rus Savitar. Compania şi-a început activitatea în 1994, în prezent fiind unul din cei mai mari producători de mobilier din România. Compania are trei fabrici unde se realizează mobilierul din pal melaminat şi mobilierul tapiţat. În prezent, Casa Rusu deţine o reţea de 27 de magazine, noua locaţie din Bucureşti fiind cea de-a 28-a a reţelei.

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 100 de magazine de haine în următorii trei ani în România

    Retailerul polonez de modă LPP a cumpănit, în urmă cu un an, dacă să renunţe la activităţile de pe piaţa locală sau nu. A ales expansiunea, iar directorul general al filialei româneşti, Alina Bistreanu, a creionat un plan care prevede deschiderea a 100 de noi magazine în următorii trei ani.

    „Frecventez mai rar sălile de sport de când conduc LPP. Compania este acum prioritatea mea dintâi, ca un copil pe care îl cresc şi căruia îi dedic foarte mult timp. Dar alerg mult pe tocuri“, glumeşte Alina Bistreanu, care a preluat de un an conducerea operaţiunilor locale ale retailerului LPP.

    Preferă pantofii tip stilletto, la trei întâlniri diferite avea tocuri de 10 cm, dar povesteşte că „sunt zile în care acum pot fi îmbrăcată elegant, iar peste o oră sunt în jeanşi şi bocanci, pentru că merg pe şantier ca să văd cum evoluează lucrările în magazine“. Vorbeşte clar şi calm şi spune că ascultă ce au de spus ceilalţi. „Întotdeauna poţi învăţa ceva de la cei din jur, important este să ştii să asculţi“, spune Bistreanu, care a deţinut funcţii de conducere de foarte tânără, adică de la 21 de ani.

    Acum are 30 de ani şi conduce reţeaua LPP, care operează 11 magazine (6 Reserved, 2 Cropp, 2 Mohito, 1 Sinsay), două dintre ele fiind deschise la finele anului la Cluj. LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când reţeaua avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar, împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct, „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct, cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bis-treanu spune că această reţetă va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise.

    Tot anul trecut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. Pentru 2015 LPP are planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm şi Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro, dar atingerea acestei valori se leagă strâns de deschiderea spaţiilor planificate, completează Bistreanu.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea echipamente de televiziune; era obişnuită să lucreze încă din perioada vacanţelor de vară din liceu, pentru că, spune ea, este o fire independentă şi prefera să aibă propriii bani. Spune că prima slujbă cu carte de muncă a ajutat-o mult, pentru că i-a creat uşurinţa de a înţelege şi de a analiza situaţiile financiare şi performanţa activităţii unei societăţi, lucru care îi este de mare folos şi azi. În plus, „am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept“.

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009, la numai 24 de ani, a fost numită director regional pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România iar din martie 2014 a venit la actualul loc de muncă.

    Compania poloneză, listată la bursa din Varşovia din 2001, este una dintre cele mai dinamice din domeniul fashion. Grupul are cinci branduri de modă (Reserved, Cropp, House, Sinsay şi Mohito), aproximativ 1.500 de magazine şi 18.000 de angajaţi. În 2014, compania a inaugurat 200 de maga-zine şi a intrat în două noi pieţe, Germania şi Croaţia. Astfel, LPP a ajuns la finalul anului trecut la o suprafaţă totală închiriată de 722.600 mp, cu aproape un sfert mai mult decât în 2013 şi o cifră de afaceri de peste 1,25 miliarde de euro.

    Alina Bistreanu se consideră o persoană foarte norocoasă, deşi obişnuieşte să spună că norocul ni-l facem singuri. „În cazul meu, acest «noroc» se traduce prin ambiţie, pasiune şi foarte multă muncă, dar şi oportunitatea de a întâlni oameni care au crezut în mine, şi aici fac referire atât la an-gajatori, cât şi la echipele pe care le-am coordonat şi cu ajutorul cărora am reuşit să obţin rezultate.“ Deşi, completează ea, cariera sa nu se întinde pe o perioadă lungă de timp, a avut parte de multe reuşite, şi enumeră: a obţinut o poziţie de conducere la 21 ani, iar trei ani mai târziu prelua o poziţie internaţională cu responsabilităţi de coordonare şi expansiune a magazinelor Gap.

    Apoi, la începutul anului 2012, a preluat conducerea companiei BSB, neprofitabilă la acea vreme şi după un singur an de activitate „am reuşit să încheiem anul pe profit“. Nu i se întâmplă des să vadă uimire pe faţa celor cu care lucrează, atunci când văd ce tânără e, şi chiar şi pe vremea când avea 24 de ani şi negocia deschiderea de magazine Gap în alte ţări reticenţa interlocutorilor era spulberată în numai câteva minute.

    Povesteşte că obişnuieşte să meargă cel puţin o dată pe lună în magazinele reţelei din România, de 4-5 ori pe lună călătoreşte prin ţară şi mai rar de atât în Polonia. În săptămâna ce tocmai a trecut a participat la şedinţa anuală de strategie ţinută la sediul din Gdansk, în condiţiile în care planurile agreate cu polonezii vizează consolidarea poziţiei din România, astfel încât vânzările locale să se plaseze, ca valoare, imediat după cele din ţara-mamă.

    Pe termen lung, Alina Bistreanu se vede în poziţia de antreprenor, cel mai probabil tot în domeniul modei, idee cu care cochetează de câţiva ani, dar, completează ea, „cu siguranţă în următorii cinci ani voi rămâne la LPP, unde am încă multe de construit“.

    Alina Bistreanu, 
director general LPP România Fashion

  • Cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei mobile îşi deschide astăzi porţile – GALERIE FOTO

    Printre momentele de interes se numără lansările Samsung S6, Nokia Lumia sau HTC One M9. Ca în fiecare an, numeroase personalităţi vor ţine discursuri şi vor participa la conferinţe, cel mai important nume de anul acesta fiind Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook.

    Congresul de la Barcelona este cel mai mare eveniment de profil, fiind organizat de GSMA în parteneriat cu producători recunoscuţi pe plan internaţional.

    Producătorii de renume precum Samsung, Huawei şi HTC au “furat” startul, organizând duminică cele mai importante lansări. Samsung a prezentat versiunea a şasea a Galaxy S în două versiuni, S6 şi S6 Edge, cea din urmă fiind diferită prin curbarea ecranului în zona marginilor. HTC a prezentat ultima versiune a modelului One, M9, iar Huawei a lansat Watch, primul prototip pe platforma Android Wear.

    În cursul zilei de astăzi, prima zi oficială a congresului, sunt aşteptate zeci de alte lansări din partea unor companii precum Sony, Microsoft sau Google.