BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Războiul care a schimbat totul: La şase luni de la invazia Ucrainei, mirajul Rusiei ca putere militară s-a destrămat. Cum mai poate Vladimir Putin să se joace cu nervii Occidentului

    La şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, conflictul a reuşit să dea peste cap toate ipotezele lansate în trecut despre armata şi economia Rusiei, dar şi să pună pe jar Europa şi SUA în acelaşi timp, scrie Bloomberg.

    Atunci când SUA a avertizat privind iminenţa începerii unui război la începutul lui 2022, oficialii din apărare nu dădeau şanse prea mari de supravieţuire Kievului, considerând că forţele mai numeroase şi bine echipate ale lui Putin vor domina rapid câmpul de luptă.

    La nivel economic, toţi specialiştii considerau că pentru Putin timpul este cel mai mare duşman, pentru că conform acestora, dictatorul de la Kremlin era forţat să poarte un război alimentat de o economie slabă.

    Toate aşteptările, prognozele şi ipotezele atât ale economiştilor, cât şi a specialiştilor în apărare s-au dovedit a fi greşite.

    Ceea ce a demonstrat Vladimir Putin de la declanşarea invaziei, este că cel puţin în privinţa războiului convenţional, Rusia mai are mult de mers până să se poată întoarce în rândul marilor puteri militare globale. Mai mult, invazia comandată de Putin a determinat o nouă extindere a NATO, cu Finlanda şi Suedia care au decis să se alăture alianţei militare.

    „Nimeni nu mai poate afirma acum că armata rusă şi cea americană sunt egale. Abia dacă Rusia se poate măsura cu state mai mici din NATO, dar în niciun caz cu marile puteri. Ea nu poate desfăşura operaţiuni complexe la nivelul la care o pot face britanicii, francezii sau israelienii, aşa că nu poate fi considerată nici măcar o putere militară de rangul doi”, a declarat Phillips O’Brien, profesor de studii strategice în cadrul Universităţii St. Andrews din Scoţia.

    Pe de altă parte, atunci când este vorba despre Ucraina, este clar că ţara a suferit pagube importante privind infrastructura oraşelor şi a aşezărilor mai mici.

    Occidentul continuă să sprijine ţara cu muniţie şi echipamente militare avansate, chiar dacă armata ucraineană nu a demonstrat până în prezent că poate lansa o ofensivă militară solidă.

    Din punct de vedere economic, prognozele privind prăbuşirea economiei ruseşti au fost departe de adevăr, aceasta înregistrând o contracţie de 4% în cel de al doilea trimestru, dar fiind totuşi departe de previziunile care subliniau o cădere de 15-20%. Abia în mai, Ministerul de Finanţe rus a fost forţat să recunoască gravitatea situaţiei şi a lansat scenariul unei contractări a economiei cu 12% în 2022, totuşi sub estimările apocaliptice ale Occidentului.

    Ca răspuns la sancţiunile care încă lovesc în economia rusească, Vladimir Putin a început să reducă drastic livrările de gaze către Europa. Ţări precum Germania şi Finlanda s-au pregătit din timp pentru o astfel de problemă şi şi-au avertizat cetăţenii că s-ar putea confrunta cu dificultăţi semnificative privind încălzirea şi consumul de gaz.

    Sancţiunile nu erodează doar economia, ci şi capacitatea Rusiei de a produce arme avansate tehnologic, pentru că importurile materialelor necesare pentru crearea acestora sunt blocate. Conform unui studiu al echipamentelor ruseşti capturate sau distruse în Ucraina, 450 dintre acestea sunt fabricate în străinătate şi alte câteva sisteme de arme sunt fabricate de companii americane.

    Există voci din domeniul apărării care susţin că Rusia nu-şi va putea păstra nici măcar arsenalul nuclear pe fondul sancţiunilor, tocmai pentru că importurile necesare pentru construcţia unei rachete intercontinentale sau a bombardierelor capabile să lanseze proiectile nucleare sunt blocate.

    Cu toate acestea, Rusia, rămâne o superputere nucleară cu o capacitate de escaladare a conflictului de temut, care s-ar putea dovedi încă decisivă. Uniunea Sovietică a reuşit să îşi dezvolte arsenalul fără a avea acces la tehnologia occidentală (sau chineză modernă), obţinând-o prin intermediul reţelelor de spionaj atunci când a fost necesar.

    „Occidentul subestimează rezistenţa sistemului rusesc, pentru că îl consideră slab economic şi incompetent, dar şi destul de exploziv la nivel global. La un moment toată această tensiune pusă pe umerii Rusiei va duce la o explozie. Cum va arăta explozia este o cu totul altă întrebare”, a declarant Gleb Pavlovsky, consilierul politic al Kremlinului în primul deceniu la putere a lui Vladimir Putin.

  • Soldatul lui Putin în lupta cu economia. Cine este omul care salvează Rusia de la un dezastru financiar după ce sancţiunile au făcut ca Fortăreaţa Rusia să se clatine

    Oreskin, consilierul economic în vârstă de 40 de ani al preşedintelui, a gândit pariul de a rupe acorduri şi de a răsturna o ordine contractuală care dura de decenii potrivit unor oficiali care au cunoştinţe despre această schemă. De la invazia din 24 februarie, el a apărut ca un membru cheie al cercului de apropiaţi ai lui Putin în domeniul politicii economice, una dintre cele câteva persoane din interior cu experienţă financiară occidentală care ajută acum la ghidarea reacţiei Kremlinului.

    Elvira Nabiullina, în vremuri de pace unul dintre cei mai respectaţi bancheri europeni, se ocupă în vremuri de război de protejarea rublei, de stabilitatea preţurilor şi de resursele celei mai încercate bănci centrale din lume. Andrei Kostin, în calitate de şef al băncii de stat VTB Bank, are experienţă în afacerile bancare globale şi misiunea de a sesiza orice slăbiciune din sistemul bancar local. Are pe mână şi resurse financiare enorme. Anton Siluanov este responsabil cu bugetul de război, cu strângerea taxelor şi găsirea de noi surse de finanţare pentru guvern şi afacerile statului. Igor Secin, prieten vechi, conduce un colos energetic, coloana vertebrală a economiei.

    Aceşti oameni, scrie Meduza, un site rus de informaţii care ocoleşte cenzura guvernamentală, fac parte din ceea ce ar putea fi definit ca „biroul politic” al lui Putin. Dintre toţi, Maxim Oreşkin se distinge în mod deosebit.

    Când sancţiunile au făcut ca Fortăreaţa Rusia, la construirea căreia a contribuit să pară mai puţin invincibilă, Maxim Oreşkin a venit cu o mutare la sacrificiu care-i este specifică în încercarea de a rupe asediul economic, scrie Bloomberg.

    Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei încă nu împlinise o lună şi blitzkriegul din planurile Moscovei se transforma deja într-o luptă de durată. Şocul economic a fost, de asemenea, dur, deoarece guvernul s-a străduit să evite un default, iar rubla a intrat în picaj.

    Pe 23 martie, Vladimir Putin a ripostat, cerând adversarilor Rusiei din Europa să-şi plătească facturile masive pentru gazele naturale în ruble.

    Oreşkin, consilierul economic în vârstă de 40 de ani al preşedintelui, a gândit pariul de a rupe acorduri şi de a răsturna o ordine contractuală care dura de decenii, potrivit unor oficiali care au cunoştinţe despre această schemă.

    De la invazia din 24 februarie, el a apărut ca un membru cheie al cercului de apropiaţi ai lui Putin în domeniul politicii economice, una dintre cele câteva persoane din interior cu experienţă financiară occidentală care ajută acum la ghidarea reacţiei Kremlinului. „Acum sunt ocupaţi să găsească cum să ocolească sancţiunile şi o fac cu succes”, a spus Serghei Guriev, un economist care a consiliat guvernul rus în primii ani ai guvernării lui Putin, iar mai târziu a fugit la Paris, unde acum este rector al Sciences Po. „Dar toţi banii câştigaţi sunt pentru a finanţa războiul.”

    Mecanismele de apărare au ajutat Kremlinul să evite cele mai grave şi de temut prejudicii economice atunci când au fost dezlănţuite pentru prima dată sancţiunile. Cei care fac prognoze economice văd acum o contracţie la jumătate faţă de cea estimată când ceea ce se anunţa a fi cele mai dure sancţiuni occidentale de până atunci încă mai impresionau. Rubla şi-a recuperat pierderile iniţiale pentru a deveni un performer de top, ajutată de zecile de miliarde de dolari şi euro care ajung la Rusia contra energie şi alte exporturi de materii prime.

    Prin valorificarea influenţei Rusiei asupra livrărilor de gaze către Europa, strategia lui Oreşkin de a cere ruble în loc de euro i-a permis lui Putin să pară că luptă împotriva atacului iniţial cu sancţiuni. În cele din urmă, a forţat UE să se retragă, deoarece majoritatea consumatorilor europeni importanţi au acceptat noile condiţii, care includeau deschiderea de conturi speciale la Gazprombank, menţinând banca ferită de sancţiuni. „Consider că efectul utilizării schemei cu ruble pentru gaze este pozitiv”, a spus Oreşkin pentru Bloomberg, refuzând să comenteze rolul său în conceperea strategiei. El îi şopteşte lui Putin înflorituri retorice care apoi ajung în discursuri prezidenţiale. El a inventat o frază pe care Putin o repetă de nenumărate ori, descriind confiscarea rezervelor internaţionale ale Rusiei ca fiind de fapt „adevărata neonorare a obligaţiilor” faţă de Rusia de către SUA şi Uniunea Europeană.

    Prin valorificarea influenţei Rusiei asupra livrărilor de gaze către Europa, strategia lui Oreskin de a cere ruble în loc de euro i-a permis lui Putin să pară că luptă împotriva atacului iniţial cu sancţiuni. În cele din urmă, a forţat UE să se retragă, deoarece majoritatea consumatorilor europeni importanţi au acceptat noile condiţii, care includeau deschiderea de conturi speciale la Gazprombank, menţinând banca ferită de sancţiuni.

    Consilierul a contribuit, de asemenea, la elaborarea planurilor de limitare a impactului blocării  Rusiei la serviciul de mesagerie financiară SWIFT şi a contracarat apelurile altor persoane influente din interior pentru mai mult control al statului pe măsură ce economia Rusiei devine izolată de o lume pe care Oreşkin şi aliaţii săi au căutat cândva să o aducă mai aproape. Putin l-a luat cu el într-o călătorie recentă în Iran, care are decenii de experienţă de luptă împotriva sancţiunilor occidentale. Întrebat despre ideile republicii islamice pentru depăşirea unor astfel de limite, Oreşkin s-a lăudat: „ale noastre sunt mult mai bune”.

    Fost bancher la subsidiara din Rusia a Société Générale, el îşi foloseşte acum experienţa occidentală pentru a reduce impactul sancţiunilor. Oreşkin face parte dintr-un grup de oficiali care încearcă de mult timp să meargă pe o linie subţire între elaborarea unei politici economice favorabile investitorilor şi represiunea în creştere a lui Putin. Războiul a făcut ca acest exerciţiu de echilibru să fie aproape imposibil, Oreşkin şi colegii săi fiind loviţi şi ei de sancţiuni deoarece politicile lor economice servesc maşinăriei de război a Kremlinului.

    „Pot să-mi dau seama exact cum ar spune vreunul dintre tehnocraţi: «Uitaţi-vă la mine cum fac acest lucru foarte important în sistemele de plată, în domeniul bancar, acesta este domeniul meu de responsabilitate. Menţin stabilitatea şi voi continua să o fac»”, a spus Jacob Nell, care, în calitate de economist rus la Morgan Stanley, a dus cândva investitori să se întâlnească cu Oreşkin.

    „Era o judecată ce putea fi apărată înainte de 24 februarie, dar după invazie nu mai este”, a adăugat Nell, care acum este membru al unui grup de lucru internaţional care consiliază SUA şi Europa cu privire la modul de concepere a sancţiunilor împotriva Rusiei.

     

    Oreşkin face parte dintr-o generaţie-punte care a apucat sfârşitul erei sovietice şi şi-a petrecut anii adolescenţei în timpul a ceea ce a devenit cunoscut în Rusia drept tumultuoşii ani 1990, o perioadă de greutăţi de neînchipuit azi, dar şi de cutezanţă economică. Cu treizeci de ani mai tânăr decât Putin, el a fost cel mai mic dintre cei doi fii ai unei familii de academicieni moscoviţi, crescând într-o lume diferită de începuturile grele ale preşedintelui în Leningradul postbelic.

    În timpul perioadei de trei ani petrecute la ministerul de finanţe, Oreskin s-a numărat printre oficialii care au conceput un mecanism pentru a redirecţiona venituri de sute de miliarde de dolari din exporturile de petrol şi gaze într-un fond suveran care să ajute Kremlinul să treacă prin perioadele negre – au fost primele valuri de sancţiunile americane şi europene asupra Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014.

    Cohorta de tineri tehnocraţi a lui Oreşkin îi include pe viceguvernatorul Băncii Rusiei Alexei Zabotkin, de 44 de ani, şi pe ministrul adjunct al finanţelor Vladimir Kolicev, de 39 de ani. Absolvenţi ai şcolilor economice de elită din Rusia, aceştia şi-au transformat locurile de muncă de la băncile europene într-un stagiu la banca de investiţii de stat VTB Capital, înainte de a câştiga roluri la vârful statului. Renunţând la sectorul privat, s-au dedicat construirii fortăreţei financiare a lui Putin. Cu cât Putin a fost mai dur cu criticii şi rivalii din străinătate şi din ţară, cu atât tinerii au devenit mai indispensabili în construirea unor mecanisme de  rezistenţă pentru a susţine economia când aveau să vină marile şocuri. În timpul perioadei de trei ani petrecute la ministerul de finanţe, Oreşkin s-a numărat printre oficialii care au conceput un mecanism pentru a redirecţiona venituri de sute de miliarde de dolari din exporturile de petrol şi gaze într-un fond suveran care să ajute Kremlinul să treacă prin perioadele negre – au fost primele valuri de sancţiunile americane şi europene asupra Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014.

    Cu toate acestea, anii de protejare a economiei contra sancţiunilor şi de construire de rezerve nu au fost suficienţi pentru a apăra economia rusească după invadarea Ucrainei. SUA şi aliaţii săi au îngheţat o mare parte din rezervele de 600 de miliarde de dolari la acumularea cărora politicile lui Oreşkin au ajutat. Cu toate eforturile sale de a găsi un alt vinovat, Rusia nu a reuşit să plătească datorii şi a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată într-un secol. Economia nu merge atât de rău pe cât se credea în urma invaziei, dar este încă pe drumul spre una dintre cele mai profunde recesiuni din ultimele decenii.

    Văzut ca o persoană politică de categorie mică nu cu mult timp în urmă, Oreşkin apare acum ca mâna dreaptă economică a unui preşedinte aflat în război. „Putin încă are încredere în economiştii noştri”,  apreciază Guriev. Pe măsură ce unii dintre jucătorii puternici de la Kremlin fac eforturi tot mai mari pentru reafirmarea controlului statului asupra economiei, Oreşkin ripostează şi el, până acum cu succes. „Rusia nu va abandona economia de piaţă”, a spus Oreşkin, ca răspuns la întrebările puse de Bloomberg. „Dimpotrivă, se mişcă în direcţia inversă. Iniţiativa privată este acum încurajată în mod special. Acest lucru este remarcat constant de către preşedinte în discursurile sale.” Totuşi, el şi aliaţii săi adoptă din ce în ce mai mult retorica stridentă a criticilor cândva marginali din Rusia ai capitalismului occidental. Oreşkin a asemănat moneda americană cu „un drog folosit pentru a crea dependenţa de întreaga lume”. Aleksey Moiseev, ministrul adjunct al finanţelor în vârstă de 49 de ani şi un alt absolvent al şcolii VTB Capital, a spus că intensitatea sancţiunilor a echivalat cu detonarea unei „bombe nucleare financiare”. Lăsând la o parte retorica, măsurile anticriză luate până acum se apropie în mare măsură de teoria de manual care se bazează pe principiile economice tradiţionale, factorii de decizie politică demontând deja controalele de capital folosite pentru a închide ermetic Rusia după invazie. Acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a se asigura că lasă ceva în urmă. „Ceea ce au făcut în primii ani ai şederii lor la ministerul de finanţe şi la banca centrală a fost deja şters”, a spus Konstantin Sonin, un economist născut la Moscova şi acum cercetător la Universitatea din Chicago, care critică de mult timp politicile lui Putin. „Acum munca lor nu este diferită de munca funcţionarilor bine plătiţi
    dintr-un guvern care poartă un război criminal.”

  • Vladimir Putin acuză Statele Unite că vor prelungirea războiului din Ucraina şi destabilizarea Asiei

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat, marţi, Statele Unite că încearcă să prelungească războiul din Ucraina şi să destabilizeze situaţia în zona Asia-Pacific prin recenta vizită efectuată în Taiwan de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

    “Situaţia din Ucraina demonstrează că Statele Unite încearcă să prelungească acest conflict. Şi acţionează în acelaşi mod prin cauzarea unui potenţial conflict în Asia”, a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, în discursul rostit la Conferinţa pentru Securitate Internaţională de la Moscova.

    Vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan se înscrie “într-o strategie conştientă care are rolul destabilizării situaţiei mondiale”. “Este o demonstraţie impertinentă a lipsei de respect faţă de suveranitatea altor ţări şi faţă de obligaţiile internaţionale. A fost o provocare pregătită minuţios”, a acuzat preşedintele Rusiei.

  • Rusia a ajuns la fundul sacului de război şi bate la uşile altor dictatori pentru a continua războiului. Care sunt ţările care au răspuns la chemarea lui Putin

    Serviciile secrete din Europa au interceptat o navă comercială încărcată cu echipament militar, care traversa Stâmtoarea Bosfor din Siria către Rusia. Descoperirea subliniază lipsa de resurse cu care se confruntă Kremlinul, în timp ce Occidentul oferă Ucrainei arme în de miliarde de dolari pentru război, scrie Bloomberg.

    De la începutul conflictului zeci de mii de soldaţi ruşi au fost ucişi în război şi sute de echipamente militare de la vehicule blindate la avioane şi lansatoare de rachete au fost distruse.

    Un oficial american familiarizat cu problema susţine că Rusia se foloseşte de nave comerciale în Marea Neagră pentru a îşi alimenta trupele şi a susţine războiul, în timp ce Ucraina loveşte puternic în liniile de aprovizionare ruse.

    Sparta II, nava descoperită de serviciile europene, ar fi plecat cu transportul de vehicule militare din portul sirian Tartus, unde ruşii au control. Cei din serviciile de informaţii au declarat că nu se cunoaşte încă despre ce tip de vehicule militare ar fi vorba, însă ele au ajuns în portul Novorossiysk.

    Potrivit rapoartelor, Sparta II a efectuat livrarea într 17 şi 25 iulie, aparent fără a fi împiedicată de Turcia. Ankara a activat imediat după 24 feburarie Conveţia de la Montreux, care limitează numărul şi dimensiunile vaselor de război ce aparţin altor ţări decât cele de la ţărmul Mării Negre.

    Oficialii din Turcia au declarat că în acest caz o navă comercială poate fi investigată doar dacă există suspiciunea unor transporturi ilegale.

    Rusia a folosit navele comerciale ale companiei Oboronlogistika pe aceeaşi rută şi în trecut, acestea având la bord încărcătură militară care trebuia să ajungă în Siria.

    Pe fondul războiului, Rusia a pierdut cantităţi serioase de echipamente militare, fiind forţată să apeleze la tehnologie mult mai veche, inclusiv la tancuri T-62.

    Asemenea Rusiei, Ucraina nu a făcut publice date despre cifrele reale privind pierderile suferite în război. Preşedintele Volodymyr Zelenskiy a declarat într-un interviu din 22 iulie pentru Wall Street Journal că numărul victimelor de pe câmpul de luptă a scăzut la aproximativ 30 pe zi, de la un maxim de 100-200 pe zi în mai-iunie, date care nu au putut fi verificate.

    Putin şi-a trimis trupele în Siria încă din 2015, atunci când a încercat să-l susţină pe preşedintele Bashar al-Assad.

    Ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, a declarat în 2017 că armata rusă a testat acolo tehnologie militară avansată, inclusiv avioane de luptă, rachete ghidate, tancuri, metode de război cibernetic şi sisteme de apărare aeriană.

    Siria pare să nu fie singura ţară la care Putin apelează pentru a putea duce războiul mai departe.

    În ultimele săptămâni, tensiunile dintre Armenia şi Azerbaidjan privind regiunea disputată Nagorno-Karabah s-au amplificat, după ce o serie de rapoarte pe care Moscova le-a negat au idicat că Rusia a luat peste 2.000 de oameni dintr-o unitate de menţinere a păcii din zonă pentru a îi trimite în Ucraina.

    În prezent, Rusia se uită către Iran de unde încearcă să cumpere drone militare, arată datele făcute publice de CIA. Cel mai recent aliat al lui Putin în contextul războiului este Coreea de Nord, care a promis să trimită 100.000 de soldaţi pe front precum şi echipamente de război.

  • Rusia se mai ţine pe picioare doar datorită lui: Cine este Maxim Oreshkin, unul dintre cei mai apropiaţi oameni din cercul puterii lui Vladimir Putin şi arhitectul planurilor de salvare care au scăpat ţara de la colapsul economic absolut

    Când tirul sancţiunilor europene a început să lovească Rusia din toate părţile, economistul Maxim Oreshkin a intrat în scenă şi a pariat totul împotriva Occidentului. Datorită lui ţara a rezistat şocurilor economice care ameninţau să distrugă fortăreaţa rusească, scrie Bloomberg.

    Pe 23 martie, ca răspuns la sancţiunile occidentale Vladimir Putin trece la atac şi cere Europei plata gazului în ruble. În spatele acestei decizii s-a aflat Oreshkin care a pariat pe nerespectarea contractelor pentru gazul rusesc, într-o mişcare a cărui scop a fost să oprească asediul economic al Occidentului.

    Economistul în vârstă de 40 de ani a devenit după 24 februarie unul dintre membrii cheie ai cercului intim al lui Vladimir Putin, care împreună cu dictatorul de la Kremlin decid direcţiile în care Rusia trebuie să meargă.

    Planurile lui Maxim Oreshkin a făcut posibilă evitarea celor mai sumbre scenarii pentru economia rusească atunci când sancţiunile au lovit pentru prima oară. Economiştii prognozează acum o contracţie a economiei ruseşti cu 50% mai mică decât se preconizase anterior.

    Economistul a mizat pe influenţa uriaşă pe care o are Rusia atunci când vine vorba de livrările de gaz către europeni şi a câştigat. În cele din urmă, a forţat Uniunea Europeană să dea înapoi pentru că majoritatea consumatorilor de energie importanţi au fost obligaţi să închieie acorduri speciale cu Gazprombank, a treia cea mai mare bancă din ţară. Prin această măsură, Oreshkin a ţinut departe marele creditor de sancţiunile europene.

    Mai mult, economistul a contribuit inclusiv la elaborarea planurilor care au protajat Rusia de eliminarea din sistemul SWIFT, a cărei efecte se anunţau a fi devastatoare.

    Înainte să devină unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul lui Putin, economistul a fost bancher în cadrul filialei Societe Generale din Rusia. El face parte dintr-un grup de politicieni şi economişti care încercau înainte de război să împace nevoia de investiţii a ţării şi regimul tot mai asupru dirijat de Kremlin.

    Maxim Oreshkin este parte din generaţia care a trăit ultimii ani ai erei sovietice şi primii ani ai haosului economic şi social care au caracterizat Rusia după 1990, cunoscând o lume total diferită faţă de Rusia postbelică, în care a făcut primii paşi Vladimir Putin.

  • Cel mai important apropriat a lui Putin, ce a demisionat după invazie, se află în stare gravă într-un spital european

    Anatoli Chubais, care a demisionat din funcţia de consilier de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin şi a părăsit Rusia la scurt timp după invazia Ucrainei, se află la terapie intensivă într-un spital european din cauza unei afecţiuni neurologice.

    Ksenia Sobchak, o personalitate tv rusă şi prietenă de familie a lui Chubais, a declarat pe Telegram că a vorbit cu soţia sa, Avdotya, şi că acesta suferă de sindromul Guillain-Barre. Ea nu a precizat în ce clinică se afla acesta.

    Guillain-Barre este o afecţiune rară în care sistemul imunitar al organismului atacă nervii. Sobchak a spus că starea lui Chubais era “instabilă”.

    Deşi Chubais nu a precizat motivul pentru care a demisionat în martie, s-a presupus că a fost din cauza invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie.

    Demisia sa a fost cea mai înaltă dintr-o serie de demisii oficiale. El este bine cunoscut în Rusia, ocupând funcţii de profil înalt încă de la începutul anilor 1990, când a supervizat eforturile de privatizare sub conducerea lui Boris Elţîn.

  • Vladimir Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană. Solidaritatea comunităţii pare că s-a sfărâmat

    Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

    Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

    „Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

    Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

    „Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

    Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

    „Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

    De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

    În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.

    Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

    În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

    „Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.

    Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

    Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.

    „Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

    Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.

    Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.

  • Vladimir Putin aruncă Europa într-o cursă contra cronometru împotriva uneia dintre cele mai dure ierni din istoria continentului

    Uniunea Europeană a început constituirea unor planuri de urgenţă pentru scenariul în care robinetul de gaz rusesc este oprit definitiv. Temerile oficialilor europeni au explodat după ce Vladimir Putin anunţat că nivelurile de gaz rusesc care trec prin Nord Stream 1 vor continua să se reducă în viitor, scrie Reuters.

    Livrările prin Nord Stream 1, care reprezintă peste o treime din exporturile de gaze ruseşti către Europa, ar urma să se reia joi, după o perioadă de pauză de 10 zile, luată pentru realizarea unor lucrări de mentenaţă anuală.

    Livrările prin această conductă au fost reduse chiar înainte de intrarea în perioada de mentenaţă şi au constituit cauza unui conflict în cele două părţi.

    Reducerea fluxurilor de gaz au împiedicat Europa de la atingerea obiectvilui de alimentare a rezervoarelor de gaz. Această problemă ar putea determina raţionalizarea combustibilului la iarnă şi ar putea impacta negativ fragila creştere economică a continentului.

    Reducerea fluxului de gaze este răspunsul Moscovei la sancţiunile Occidentului lansate pe fondul războiului din Ucraina.

    Oficialii UE au reacţionat deja în acest sens şi au cerut statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%, în cazul în care Putin alege să oprească definitiv livrările.

    „Credem că o întrerupere totală este posibilă, iar dacă nu acţionăm acum vom fi foarte vulnerabili în faţa acestei probleme. Dacă aşteptăm ca fluxurile să îşi revină, vom ajunge să plătim din ce în ce mai scump şi doar vom face jocurile Rusiei”, a declarat un oficial.

    Politicienii europeni au acuzat Rusia că foloseşte aprovizionarea cu gaz pe post de armă politică, invocând probleme tehnice doar ca pretext pentru reducerea livrărilor. În replică, Kremlinul susţine că Rusia rămâne un furnizor de energie de încredere şi a dat vina pe sancţiuni pentru fluxul redus de gaze.

    Gazprom, companie de stat controlată de Kremlin, a redus exporturile care trec prin Nord Stream 1 cu 60%, invocând probleme la o turbină a cărei întreţinere avea loc în Canada.

    De la izbucnirea războiului din Ucraina, preţul gazelor a explodat. Preţurile au ajuns la 160 de euro p megawatt pe oră, marcând o creştere de 360% faţă de perioada pre-război. Vârful exploziei de preţuri a fost înregistrat în martie, atunci când megawatt-ul a ajuns să coste 335 de euro.

     

  • Putin dă o nouă lege dură pentru a „proteja” securitatea Rusiei

    Vladimir Putin promulgă joi o nouă lege. Aceasta prevede pedepsirea cu închisoarea pentru persoanele care îndeamnă la acţiuni împotriva securităţii Rusiei.

    „Agenţi străini”, influenţă străină”, concepte prin care preşedintele Rusiei se asigură că persoanele şi organizaţiile care critică politica de la Kremlin vor fi pedepsite, informează Moscow Times şi AFP.

    Noua lege include pedepse cu închisoarea de până la cinci ani pentru persoanele din mass-media care răspândesc „îndemnuri” şi de până la şapte ani pentru grupurile organizate.

    Tot legea prevede şi pedeapsa cu închisoarea cu până la 20 de ani pentru fiecare cetăţean/ă rus/ă care participă la un conflict într-o altă ţară şi care ar fi contrar intereselor Kremlinului.

    În plus, persoanele care deţin secrete de stat şi călătoresc înafara ţării pot fi amendate şi închise până la şapte ani, dacă nu au o autorizaţie formală prealabilă.

    Noua lege drastică intră în vigoare pe 1 decembrie 2022.

    De la începutul războiului în Ucraina, Putin s-a asigurat de jure şi de facto că cei care critică regimul de conducere au motive să se teamă, presa independentă a fost blocată, la fel şi multe canale de televiziune străine.

  • Ultimul om care a încercat să schimbe Rusia a căzut: Vladimir Mau, unul dintre cei mai importanţi economişti ai ţării, a fost arestat. Cum a intrat în vizorul Kremlinului şi încotro se îndreaptă ţara lui Putin acum

    Economistul rus Vladimir Mau a fost reales săptămâna trecută să facă parte din consiliul de administraţie al gigantului rusesc Gazprom. Acest succes părea să sugereze la o primă privire că oficialul se află încă în graţiile Kremlinului, însă totul a fost doar o iluzie, scrie Finacial Times.

    Pe 30 iunie poliţia l-a arestat pe economistul rus sub acuzaţia de fraudă la nivel înalt, aceasta fiind versiunea oficială prezentată de autorităţi.

    Economistul a negat orice acuzaţie şi se află în arest la domiciliu. Vladimir Mau nu se numără printre cei ce s-au ridicat împotriva regimului, iar la invazia Ucrainei, economistul care a fost şi rector în cadrul celei mai mari universităţi din Rusia – RANEPA – semnase o scrisoare deschisă venită din partea a 260 de centre universitare pentru ralierea „în jurul preşedintelui Putin”.

    Totuşi, ceea ce a atras atenţia Kremlinului au fost încercările economistului de  a schimba sistemul din interior. Un program special din cadrul RANEPA, care a fost atent supravegheat de Kremlin, a creat peste 40 de guvernatori regionali ghidaţi de liberalism.

    Arestarea lui Mau este un semnal care transmite că nici critica constructivă făcută cu uşile închise nu mai este înghiţită de Kremlin.

    „Această acţiune arată cât de nemilos e regimul. Mau a avut o relaţie bună cu Putin, însă asta n-a însemnat nimic în final”, a declarat Kiril Rogov, politog rus.

    Marea parte a elitei tehnocrate a Rusiei sunt anti-război în privat, dar se feresc să-şi asume această atitudine în public. Cei mai mulţi din această sferă au preferat ca forma de protest să-şi părăsească discret locurile de muncă.

    Un exemplu în  acest sens este Anatoly Chubais, fostul consilier pe probleme climatice al lui Vladimir Putin şi un om de bază din echipa lui Yeltin în 1990. El a demisionat după invazie, iar acum oficialul este cercetat penal.

    „Kremlinul vrea să arate o elită unită, care priveşte într-o singură direcţie”, a spus Ekaterina Schulmann, politolog rus.

    Căderea lui Vladimir Mau oferă indicii asupra stării economice a Rusiei şi a felului în care priorităţile economice s-au scimbat după sancţiunile occidentale, îngheţarea banilor din rezervele băncii centrale a ţării şi excluderea din sistemul financiar mondial.

    Înainte de război, economistul rus inista asupra reformelor pe care piaţa rusească trebuie să le facă pentru ca economia sa performeze mai bine.

    În prezent, Kremlinul urmează să preia şi mai agresiv controul asupra unei economii deja dominate de stat, după ce Vladimir Putin şi-a dat acordul pentru naţionalizarea unui gigant proiect de exploatarea a gazului şi petrolului cunoscut ca Sakhalin-2.

    În aceeaşi zi cu această decizie a venit şi un proiect de lege care ar permite guvernului să oblige businessurile să preia contracte militare şi să prelungească programul angajaţilor „în sprijinul statului”.