RESURSE UMANE: Când schemele de motivare nu mai sunt suficiente
SPECIAL: De ce au fost alegerile din Ucraina un război între oligarhi?
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
“Îmi aduc aminte că după ce am fost angajat (ca referent trasport la o casă de expediţii), prima sarcină pe care am primit-o a fost să îmi ajut colegii făcând copii ale diverselor documente cu care lucrau ei şi să trimit faxuri pentru mărfurile aflate în tranzit vamal. După ce am reuşit să cuceresc imprimanta şi faxul şi am intrat cu adevărat în domeniu, mi-am dat seama că asta îmi doresc să fac şi pe viitor.”
“Pentru mine, primul meu loc de muncă mi-a definit cariera ce a urmat; nu ştiu cum ar fi arătat viitorul fără acel job.”
„Am beneficiat de pe urma climatului de piaţă foarte favorabil şi a peste cinci ani de muncă susţinută în a crea o echipă coerentă de seniori, care să ofere servicii de înaltă calitate pe toate palierele de business şi care să lucreze natural împreună. Aceste eforturi au avut ca rezultat creşterea semnificativă a businessului prin câştigarea de noi clienţi şi continuarea parteneriatelor pe care le avem cu clienţii mai vechi”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL Romania, companie care a înregistrat anul trecut o creştere de 35% a cifrei de afaceri faţă de 2017, ajungând la venituri de aproape 11 milioane de euro.
Ea adaugă, cu mândrie, că un rezultat remarcabil a venit şi din partea nivelului productivităţii pe fiecare angajat, care este cel mai ridicat din piaţa de consultanţă imobiliară locală, fiecare angajat al JLL producând anul trecut 275.000 euro. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o creştere moderată a cifrei de afaceri, luând în considerare că „nu sunt semne de creştere a pieţei, iar cota noastră actuală de piaţă de peste 35% ne permite doar creşteri marginale în detrimentul competiţiei”, spune Petre Badea. Reprezentanţii businessului
şi-au propus o dublare a cifrei de afaceri în următorii cinci ani.
„Blocaţi într-o piaţă de investiţii de 900 milioane de euro/an”
JLL a intrat pe piaţa românească în anul 2007, odată cu tranzacţionarea America House pentru un yield (randament) de 5,5%. De-a lungul anilor de activitate, compania a fost implicată tranzacţii de vânzare de active în valoare de peste 1 miliard de euro, printre cele mai importante numărându-se Radisson Hospitality, Militari Shopping Center, Art BC, Shopping Center Sibiu, Promenada Mall, Europolis Park, Bucharest West, Floreasca Park, Victoria Center, The Lakeview, America House, S-Park sau CBC Timişoara.
De asemenea, JLL a furnizat servicii de project management pentru două proiecte de birouri realizate de Globalworth în România: noul sediu al Renault din Preciziei şi Gara Herăstrău. Departamentul de project & development services al companiei a coordonat proiecte de amenajare pentru peste 100.000 de metri pătraţi de birouri, cu o valoare care depăşeşte 100 milioane de euro. Pe segmentul de birouri, printre clienţii JLL s-au numărat: Microsoft, Thales, Visteon, SAP, GoPro, Steelcase, Deutsche Bank, Honeywell, Amazon, Société Générale, echipa care se ocupă de acest segment realizând tranzacţii de peste 600.000 metri pătraţi.
Departamentul industrial al JLL a finalizat, de asemenea, tranzacţii importante de închiriere realizate de companii precum Auchan, Metro, NOD, Profi, Noriel. În plus, prin departamentul de project management, compania administrează proiecte de circa 150.000 metri pătraţi. Departamentul de terenuri a realizat unele dintre cele mai mari tranzacţii din Capitală în ultimii ani, respectiv vânzarea Automatica, Pumac şi Romanel.
Printre provocările cu care businessul s-a confruntat în evoluţia pe piaţa locală, Silviana Petre Badea spune că, prin prisma faptului că JLL este strict legat de businessul clienţilor – chiriaşi, investitori, dezvoltatori, bănci –, instabilitatea fiscală, lipsa politicilor coerente de dezvoltare a ţării şi lipsa de predictibilitate care afectează întreaga economie sunt cele mai mari probleme în acest moment. „Acestea sunt şi motivele pentru care volumele şi dimensiunea pieţei imobiliare din România sunt departe de pieţele din regiune deşi ţara, prin dimensiune şi poziţie geografică, este deosebit de ofertantă. Aceste constrângeri ne ţin blocaţi într-o piaţă de investiţii care nu a depăşit 900 milioane de euro/an în ultimii trei ani şi care nu se apropie de volumele din 2008 chiar dacă restul regiunii le-a depăşit de mult.”
Pe viitor, reprezentanţii JLL se aşteaptă la o creştere organică, la care vor să adauge servicii şi soluţii care să răspundă nevoilor tot mai sofisticate ale clienţilor companiei. Ei intenţionează să întărească zona de consultanţă tranzacţională şi echipele multidisciplinare care să ajute clientul în toate deciziile care presupun un spaţiu, şi nu numai. În plus, spun că se concentrează pe oameni: atât pe propriii angajaţi, cât şi pe cei ai clienţilor, pe dezvoltarea şi creşterea lor şi pe atingerea potenţialului ca echipă şi ca profesionişti.
O piaţă de 20 de miliarde de euro
Potrivit reprezentantei JLL, luând în calcul stocurile de spaţii moderne pe cele trei segmente ale pieţei, respectiv office, retail şi industrial, o evaluare a pieţei de real estate ar fi în jurul a 20 de miliarde de euro. Totuşi, comparativ cu pieţele din vestul Europei, România este mult, mult departe din punctul de vedere al valorii pieţei de real estate, crede Petre Badea, diferenţele fiind date pe de o parte de stocurile mult mai reduse de proiecte imobiliare moderne, iar pe de altă parte de valorile de piaţă ale acestora, care sunt, de asemenea, cu mult mai scăzute pe piaţa locală decât în ţările vest-europene (în funcţie de chirie şi yield).
„Până să ne uităm la pieţele vest-europene, este de ajuns să facem comparaţie cu ţări mai apropiate de noi geografic, demografic şi ca ciclu de dezvoltare, respectiv Polonia şi Cehia, care la rândul lor au un avans semnificativ ca stoc nou de proiecte şi valoare de piaţă. Polonia are o suprafaţă de spaţii moderne de proiecte imobiliare de peste patru ori mai mare decât cea din România, în condiţiile în care piaţa poloneză are un stoc de birouri de 10,5 milioane de metri pătraţi, de industrial de 15,7 milioane de metri pătraţi, iar de retail depăşeşte 14,3 milioane de metri pătraţi. Faţă de Cehia, cu o populaţie la jumătate faţă de România, diferenţa este mai mică pe birouri şi retail (stocul de birouri în Praga a ajuns la 3,47 milioane metri pătraţi, iar de retail la 3,774 milioane metri pătraţi), însă cel industrial este mai mult decât dublul celui din România, respectiv 7,7 milioane metri pătraţi”, spune ea.
Legat de evoluţia pieţei pe segmentul spaţiilor de birouri, Petre Badea spune că „avem oportunitatea, ca şi în cazul infrastructurii IT, să ardem etape şi să învăţam din experienţele altor pieţe – putem aplica soluţii inovative acum, avem posibilitatea deja să proiectăm birourile viitorului astăzi, smart, complet integrate cu tehnologiile pe care le folosim zi de zi, în concordanţă cu personalitatea echipelor care le vor folosi. Trăim o epocă a inovaţiei absolut fără precedent.” Potrivit ei, pe segmentul birouri, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara vor rămâne cele mai active pieţe secundare atât din punctul de vedere al noilor dezvoltări, cât şi al cererii. „Dacă la Cluj-Napoca şi Iaşi disponibilitatea spaţiilor este destul de limitată, făcând dificilă găsirea unei soluţii pentru un potenţial chiriaş, în Timişoara există 3-4 opţiuni care sunt în competiţie pentru a atrage chiriaşi. Este adevărat că şi cea mai mare cerere este tot în Timişoara. Cererea pentru aceste oraşe este în continuare în creştere, ceea ce ar putea determina dezvoltatorii să investească în noi proiecte moderne, mai ales în Cluj şi Iaşi”, susţine managing directorul JLL.
În schimb, pe zona de retail, lucrurile se schimbă, spune ea, având în vedere că majoritatea marilor oraşe au cel puţin câte o schema de retail dominantă. „În aceste condiţii, interesul dezvoltatorilor s-a mutat către oraşele terţiare, de sub 200.000 de locuitori, şi către proiecte de dimensiuni mai reduse adaptate populaţiei.” Pe partea de industrial, cel mai important pol de dezvoltare, potrivit ei, va fi în jurul Bucureştiului – de-a lungul autostrăzii către Piteşti, dar şi în zona Ştefăneşti. La nivel de cerinţe, pentru acest segment al pieţei reprezentanta JLL spune că „nu vedem schimbări semnificative. În schimb, putem observa modificări ale chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile pe care le aleg pentru a se extinde. Vedem şi în acest domeniu dificultăţi legate de găsirea forţei de muncă necesară, ceea ce împinge companiile spre zone noi, neexploatate foarte mult până acum, precum Roman, Drobeta-Turnu Severin sau Craiova”. Potrivit ei, clienţii investitori sunt mai atenţi la achiziţii, analizează mult mai mult înainte să ia o decizie de investiţie, şi asta pentru că piaţă se maturizează, iar investitorii devin mai responsabili. „Pe de altă parte, chiar dacă tranzacţiile se închid într-o perioadă mai lungă de timp, vedem totuşi investitori mai hotărâţi să cumpere produse în România. Acest lucru este explicat şi de faptul că există un număr mai mare de active atractive disponibile la vânzare. Potrivit datelor noastre, în prezent se poartă negocieri pentru tranzacţii cu o valoare de peste 1 miliard de euro.”
Pe segmentul de retail, există în continuare interes din partea unor nume noi pentru piaţa din România, atrase de ratele de creştere interesante ale vânzărilor de retail şi ale consumului, crede Silviana Petre Badea. După intrarea pe piaţa locală de fashion a brandurilor Topshop şi Topman la începutul lui 2019, ea spune că există şi alţi retaileri din zona de home & deco, fashion discounter şi beauty a căror strategie de expansiune ar putea să îi aducă şi în România, însă nu există încă nimic concret până acum. „Ne aşteptăm în perioada următoare la relansarea Burger King şi la un interes mai ridicat al brandurilor de F&B (food & beverage – n. red.) faţă de România. În contextul dezvoltării unui nou concept de F&B în vestul Europei, ne aşteptăm la exploatarea mai amplă a acestei zone şi la intrarea unor noi branduri.”
Chiriile, mereu stabile
Potrivit reprezentanţilor companiei, în primul trimestru din acest an au fost închiriaţi la nivel naţional aproximativ 124.500 metri pătraţi, cu aproape 41% mai mult faţă de primul trimestru al anului precedent. JLL a înregistrat în primul trimestru din 2019 o cotă de 26,7% din totalul pieţei pe segmentul de închirieri de spaţii de birouri la nivel naţional, tranzacţionînd 33.500 mp, sectoarele IT, financiar şi cel de servicii profesionale oferind cei mai mulţi chiriaşi.
Silviana Petre Badea spune că în piaţa de birouri chiriile sunt stabile de peste cinci ani, cu fluctuaţii pe zona de facilităţi acordate chiriaşilor. „Cu o rată de neocupare foarte mică în Bucureşti (de sub 4%) în ultimii trei ani pe anumite zone şi cu o cerere din ce în ce mai susţinută venită din partea logisticienilor, retailerilor şi comerţului online, s-au observat deja creşteri ale chiriilor medii pe spaţiile existente şi de calitate”, spune ea. Ea subliniază însă că o atenţie deosebită trebuie acordată costurilor de construcţie, care au crescut în ultimii ani cu peste 30%, atât în ceea ce priveşte materialele, cât şi forţa de muncă. „Această creştere nu s-a reflectat deocamdată nici în preţurile de vânzare (ratele de recuperare a investiţiilor – yieldurile – nu s-au comprimat decât marginal în aceeaşi perioadă), nici în chirii. Aritmetica simplă spune că momentan dezvoltatorii au suportat din profitabilitatea proprie aceste creşteri, dar, pe unele categorii de clădiri, nu o vor mai putea face multă vreme, deci am putea să ne aşteptam la creşteri ale chiriilor.”
În ceea ce priveşte tendinţele de pe segmentul office, chiriaşii de birouri sunt din ce în ce mai axaţi pe nevoile oamenilor, nevoile forţei de muncă, fiind în permanenţă în competiţie pentru talent, susţine Petre Badea. „S-au dus vremurile în care se alegeau sediile firmelor în funcţie de reşedinţa managementului. Se fac analize complexe, multidisciplinare care să susţină soluţia cea mai bună pentru echipă. Această schimbare de comportament ne oferă şi nouă ca profesionişti ocazia să venim cu soluţii inovative de design şi space planning, de locaţii şi structuri de contracte de închiriere care să răspundă nevoilor specifice şi din ce în ce mai complexe ale clienţilor.”
La capitolul tranzacţii, cele încheiate în primul trimestru din 2019 reprezintă, potrivit reprezentanţilor JLL, aproximativ 31% din volumul total tranzacţionat anul trecut, de aproximativ 400.000 mp. În cazul în care se va menţine ritmul actual, reprezentanţii companiei estimează că piaţa tranzacţiilor cu spaţii de birouri ar putea ajunge până la sfărşitul anului curent la peste 560.000 mp.
Capitala a atras în primul trimestru din 2019 cel mai mare volum de tranzacţii, respectiv peste 107.000 mp (peste 86% din totalul la nivel naţional), fiind urmat la mare distanţă de Timişoara cu puţin peste 6.000 mp (aproape 5%), o serie de tranzacţii importante fiind realizate şi în Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi. În Capitală, cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în CBD (Central Business District – n. red.) (13), Floreasca – Barbu Văcărescu (12), Centru-Vest (8) şi Centru-Sud (8). După volumul tranzacţionat, prima poziţie este ocupată tot de CBD, cu 32.000 mp tranzacţionaţi (24% din total), urmată de Vest, cu 18.000 mp (14% din total), de Centru-Vest, cu 13.300 mp (11%), zona Floreasca atrăgând doar 6,7% din totalul cererii. Anul acesta, dezvoltatorii au livrat în primul trimestru trei proiecte noi în Bucureşti, cu o suprafaţă totală de 92.832 metri pătraţi: Renault Bucharest Connected (47.000 de metri pătraţi), dezvoltat de Globalworth, (28.000 de metri pătraţi), The Mark, aparţinând companiei austriece S Immo, (25.641 de metri pătraţi) şi The Bridge 3 (20.191 de metri pătraţi). Reprezentanţii companiei estimează că suprafaţa de proiecte noi din Capitală va atinge până la finalul anului circa 200.000 metri pătraţi.
Ritmul încetinit al exporturilor, instabilitatea legislativă şi lipsa infrastructurii – piedici în evoluţia pieţei
În legătură cu situaţia economică a ţării, managing directorul JLL observă că, dacă ne uităm la indicatorii macroeconomici, România nu este decuplată de evoluţiile din Uniunea Europeană, ci dimpotrivă, la unele capitole stă mai bine decât alte ţări din blocul comunitar. „Vedem însă unele îngrijorări legate de încetinirea ritmului de creştere a exporturilor şi creşterea importurilor, ceea ce se traduce într-o deteriorare a poziţiei comerciale a României pentru al patrulea an consecutiv. Mai mult decât atât, ceea ce este îngrijorător din punctul nostru de vedere este instabilitatea legislativă şi lipsa de predictibilitate.” În ceea ce priveşte diferenţele dintre estul şi vestul ţării, ea crede că este inevitabilă readucerea în discuţie a „veşnicei probleme a României”, respectiv lipsa infrastructurii, care se vede însă nu doar între vest şi est, ci există şi alte zone văduvite de investiţii, cum ar fi Sud-Vest-Oltenia. „Atât timp cât nu se vor găsi soluţii pentru crearea unor căi de acces către şi dintre aceste zone, mai ales Nord-Est şi Sud-Vest-Oltenia, vor rămâne cenuşăresele României, fiecare cu o pondere de circa 2% din soldul investiţiilor străine directe la nivel naţional.”
Despre posibilitatea apropierii unei noi crize, Silviana Petre Badea crede că, în timp ce în 2009 România era complet nepregătită şi imatură, iar înţelegerea colectivă a românilor asupra mecanismelor economice era limitată, „lucrurile s-au schimbat mult de atunci, pe toate laturile pieţei imobiliare, şi cu siguranţă şi în restul universului de afaceri. Jucătorii s-au maturizat, au învăţat, sunt prudenţi, unii poate prea prudenţi, sunt educaţi şi cred că fundamentele sunt mult mai solide”.
„Ceea ce este clar este că pieţele sunt ciclice şi cea imobiliară are şi ea ciclicitatea ei. Pare că în România ne îndreptăm către punctul de maxim al acestui ciclu şi că este posibil să vedem în următoarele 12-18 luni o inflexiune absolut firească şi sănătoasă în care creşterile de stoc să se stabilizeze şi matematica dezvoltării să se regleze. Este bine de menţionat însă că actuala situaţie din piaţa imobiliară, cu interesul crescut din partea investitorilor, cu tranzacţii majore în piaţă, este de fapt normalitatea de care România nu a mai avut parte din 2008, nicidecum un val de entuziasm optimist, şi că abia acum ajungem să ne apropiem de potenţialul promis”, adaugă Petre Badea. Ea susţine că nu întrevede o criză de lichiditate, mai degrabă „o criză datorată unui schimb al forţelor care joacă jocul economic mondial: acordul între China şi US, Brexitul, tendinţele naţionaliste din zona noastră, influenţa şi intervenţiile Rusiei sau situaţia din Italia. Nu ducem lipsă, din păcate, de schimbări la care nici nu ne-am fi gândit acum zece ani. În concluzie, nu cred că o corecţie acum ar avea efecte precum cele pe care le-am văzut în 2009.”
În 2018, veniturile totale şi veniturile din comisioane la nivel internaţional ale JLL au crescut fiecare cu 13% comparativ cu 2017, la 16,3 miliarde de dolari şi respectiv 6,5 miliarde de dolari, în timp ce venitul operaţional s-a majorat cu 29%, la 707 milioane de dolari. Compania a ajuns la finele anului 2018 la 90.000 de angajaţi, comparativ cu 82.000 la sfârşitul lui 2017, în cele 80 de ţări în care activează.
CONSTRUCŢII: Veni, vidi, vici
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
“Este foarte important să se creeze sinergii prin dialog, prin încercarea de a ne aşeza la masă (mediul privat şi statul – n.red.) şi prin a evita căderea în derapaje populiste. Eu cred că populismul, aşa cum se exprimă astăzi, este cel mai mare pericol – şi nu doar la adresa economiei de piaţă. Ce e populismul? E corupţie inversă. Este foarte tentant pentru oricine să primească fără să muncească. Cred că este foarte important să explicăm că nu se poate să aştepţi prosperitate fără muncă. Nu există aşa ceva. Nicăieri în lume prosperitatea fără muncă nu merge, se numeşte jaf”, atrage atenţia avocatul de business Gabriel Biriş, partener şi cofondator al casei de avocatură Biriş Goran, în cadrul dezbaterii „Mai are România nevoie de economie de piaţă?”, organizată de ZF împreună cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi New Europe College.
Populismul este o abordare politică ce a reuşit să ajungă la mulţi oameni din diverse societăţi la nivel global deoarece apelează la oamenii cu venituri mici sau medii care se simt nedreptăţiţi de către anumite elite globale. Mai mult, Sergiu Manea, şeful BCR, identifică alte două fenomene majore care schimbă în prezent lumea aşa cum o ştim, pe lângă problematica populistă. „În primul rând, polarizarea profiturilor către tehnologie reprezintă un fenomen de piaţă, în al doilea rând intrăm într-o nouă fază a disputei comerciale dintre SUA şi China, iar punctul trei este polarizarea oamenilor în interiorul statelor naţionale. De ce creşterea economică nu se transferă în masă la nivelul de trai? – este întrebarea esenţială. În lipsă de soluţii pentru această problemă intrăm în noua zonă de naţional-populism, pentru că oferă identitate, iar identitatea este mai bună decât pâinea câteodată”, spune Manea.
Practic, populismul se bazează pe o frustrare socială pornită din erorile capitalismului, iar în ultimii ani a prins avânt pe umerii crizei globale din deceniul precedent. Însă abordarea este o promisiune otrăvită întrucât ea subminează libertatea capitalismului şi valorile economiei de piaţă. Din păcate, mulţi tineri rezonează cu retorica.
„Un sondaj făcut de curând în rândul tineretului constată că singura formă de activism a tinerilor de astăzi este protestul. Din acelaşi sondaj a mai rezultat că tineretul exprimă tendinţe de dreapta, dar în acelaşi timp crede cu fermitate că guvernul trebuie să intre în societate şi în business şi să preia businessul pentru a-l face mai echitabil. Tinerii cred că guvernul şi statul trebuie să intervină în societate pentru redistribuirea valorilor şi atenuarea inechităţilor”, subliniază Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El mai spune că oamenii de afaceri trebuie să îşi „apere economia de piaţă” şi atrage atenţia asupra problematicii „unui stat prea scump, care nu îşi mai asumă nimic”.
„Problema noastră este dacă nu cumva ne vom prăbuşi – şi nu vreau să fiu dramatic – sub greutatea unui stat foarte scump, care nu îşi mai asumă nimic. Şi trebuie să vedem ce se va întâmpla cu acest stat şi să ne gândim dacă nu va exista un moment de implozie, de revoluţie. Până să avem o revoluţie în privinţa pieţei ne paşte o revoluţie în privinţa greutăţii cu care statul apasă pe societate. (…) Noi, ca oameni de afaceri români, ştim să ne apărăm economia de piaţă? Avem suficient spirit animalic pentru a ne lupta cu multinaţionalele, buncărele astea de export?”, se întreabă retoric Pogonaru.
Legat de „buncărele de export”, Sergiu Manea consideră că principala problemă ar fi lipsa propriului cadru de inovaţie şi a infrastructurii necesare pentru a ţine „creierele” în România sau în companii româneşti. Astfel, singura soluţie a ţării pentru a rămâne cu talente ar fi un sistem de educaţie care să cultive din ce în ce mai multe. „Este clar că inovaţia va fi substitut de capital. Inovaţia va deveni formă de producţie. Întrebarea este cum produci inovaţie în context şi generând suficient de multă masă de colecţie. Marea problemă a industriei de IT va fi că nu va putea produce destui ingineri, ca să îl citez pe domnul Talpeş (n.r.: Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender). Ar trebui să ne coordonăm şi să producem mai mult creier decât poate consuma Occidentul, pentru că este clar că noi nu vom putea crea infrastructură şi o calitate a vieţii ridicată suficient de rapid încât să oprim migraţia. Inovaţia are nevoie de context. Faptul că avem mii de ingineri care scriu cod pentru Amazon sau Google nu înseamnă că noi am creat cadrul de inovaţie. Mai mult, faptul că stilul de management din companii este acelaşi de după revoluţia industrială nu încurajează inovaţia. Când vorbesc de cooperare pentru educaţie înseamnă inclusiv cooperarea pentru a crea, pentru a face lucruri diferite”, adaugă CEO-ul BCR.
Oamenii de afaceri vorbesc despre un proiect de ţară, sau cel puţin un proiect de generaţie, care să ducă România la următoarea treaptă a civilizaţiei, însă până a putea pune la punct orice fel de proiect de anvergură care implică toţi actorii sociali, statul trebuie să înveţe să stea mai uşor şi mai eficient la masă cu mediul privat şi să discute, ca în economiile avansate. Avocatul de business Gabriel Biriş a ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în 2016, unde a descoperit şi el că există „o baricadă” între stat şi mediul privat.
„Încercam să înţeleg ce anume a generat nişte probleme şi interlocutorul meu îmi spune: «Luaţi-o mai încet, pentru că acum sunteţi de cealaltă parte a baricadei». Ce e aia baricadă? Suntem la război? Conceptul ăsta de baricadă trebuie să ne iasă din minte. Trebuie să facem punţi, nu baricade. Şi oamenilor din business, şi angajaţilor, funcţionarilor, politicienilor, tuturor ne va fi mai bine când ne vom concentra să facem punţi, nu baricade”, povesteşte Biriş.
Chiar şi aşa, dărâmarea baricadei şi aşezatul la aceeaşi masă a statului cu mediul privat nu are valoare dacă nu este stabilit un proiect de ţară sau de generaţie. „Am intrat în NATO, mulţumim generaţiei respective, apoi intrarea în Uniunea Europeană a făcut-o o altă generaţie un deceniu mai târziu. Ce facem mai departe? Haide să intrăm în OECD, să fim mai nemţi, mai elveţieni. Până se devină proiect de ţară, trebuie să avem o idee care să devină proiect de generaţie”, crede Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management.
„Marea schimbare la noi pe următorii 15-20 de ani trebuie să fie să ieşim din această paradigmă din primăvară până-n toamnă şi să facem ce ne dorim şi noi, proiecte, bugete multianuale, să putem intra şi noi într-un club mai educat unde ideile se rostesc firesc şi lucrăm împreună. (…) Nu avem nicio şansă să avem capitalism peste 20 de ani fără acordul tinerilor. Demografia nu ne ajută, iar ea este implacabilă”, adaugă el.
Pe de altă parte, Călin Fusu, fondatorul BestJobs şi Neogen, spune că este optimist cu privire la viitorul ţării, dar crede că acest viitor trebuie privit constant într-un mod integrat în structura europeană din care face parte. În acelaşi timp, problema „fierbinte” a României, cea demografică – despre care vorbea şi Dragoş Neacşu – poate fi rezolvată şi prin creşterea salariilor, care poate reduce sau chiar elimina decalajele dintre traiul unui român în România şi traiul peste hotare.
„Eu sunt puţin mai optimist şi cred că crescând salariile facem bine şi aducem oamenii înapoi, deci m-aş poziţiona pe partea aceasta. Cred că toţi putem creşte salariile şi ar fi foarte bine. Cred că problema Europei va fi conflictul dintre elitele naţionale care trag împotriva integrării. (…) Cred că românii merită mai mult, nu România ca ţară. Eu privesc Europa ca o ţară, unde România este un judeţ. Ne putem face planuri, nu este rău, dar suntem doar un judeţ”, spune Călin Fusu.
Dacă la nivel macro integrarea este cuvântul de bază pentru un viitor mai conectat al României cu prosperitatea celorlalte ţări europene, Andrei Pogonaru, proprietarul mallului Veranda, crede că inovaţia şi economia de piaţă vor fi generate plecând de la nivelul micro al fiecărui individ în parte.
„Pentru mine viitorul este unul optimist, unde este loc pentru toată lumea. Am 120 de magazine, iar fiecare magazin reprezintă un antreprenor. Unii au succes, alţii nu au, dar viitorul este atât de divers. Te uiţi la nivelul fiecărei companii, fiecare are o poveste, îşi caută unde să obţină monopol sau nu. Lucrurile sunt mai dinamice şi mai optimiste. România are un avantaj natural – nu neapărat unul clar – sunt mii de oameni care lucrează fiecare în direcţia lui şi trag spre un viitor mai bun”, spune Andrei Pogonaru.
Oricare ar fi perspectiva, soluţia sau abordarea, Florin Pogonaru concluzionează: „Societatea românească, nu doar mediul de business, este într-un punct de inflexiune în care avem mari întrebări despre ce ni se întâmplă şi unde ajungem, iar aceste întrebări nu îşi găsesc răspuns”.
ANTREPRENORIAT: Strategia austriacă pentru vinuri româneşti
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.
Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România.
Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.
„Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.
Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.
Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.
În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.
Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.
Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.
Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”
O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea.
Motivaţie:
Reprezentanţii Microsoft România susţin că proiectul educaţional Alt Viitor (ALT+V) încearcă să răspundă uneia dintre cele mai stringente preocupări ale părinţilor, educatorilor şi guvernelor: ce putem face pentru copiii noştri pentru a le asigura un viitor bun?
Motivaţia Microsoft pentru finanţarea programului ALT + V a fost necesitatea aptitudinilor digitale, deoarece în România ne confruntăm cu o situaţie specială: mai mulţi oameni sunt activi în mediul online, dar nivelul de competenţe digitale înregistrează al doilea cel mai scăzut procent în UE (conform DESI). 93% din locurile de muncă de astăzi necesită cel puţin un nivel minim de competenţe digitale – iar importanţa acestor competenţe pe pieţele viitoare de locuri de muncă va creşte. Dezvoltarea competenţelor digitale a problemelor, codarea pentru generaţia tânără este o necesitate (gândirea critică, rezolvarea complexă) în cadrul sistemului educaţional tradiţional, lucru care poate fi realizat prin formarea cadrelor didactice pentru a spori apetitul pentru tehnologie al studenţilor sau prin alte activităţi complementare (ex.: ateliere de codare).
Descrierea proiectului:
În iunie 2018, Microsoft România a lansat programul Alt Viitor prin care sprijină dezvoltarea de competenţe digitale, cu orientare pe programare, pentru 11.000 de elevi, cu accent pe zonele defavorizate. Programul finanţat de Microsoft România cu 1 milion de dolari va fi dezvoltat şi derulat pe perioada a doi ani de un consorţiu de organizaţii nonprofit din România format din: Coder Dojo Bucureşti & Şcoala de Valori, Asociaţia E Civis, Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step şi Fundaţia EOS.
De la alfabetizarea digitală de bază la informatica avansată, abilităţile digitale sunt adesea inaccesibile tinerilor care au nevoie cel mai mult de ele. Într-o lume transformată prin tehnologie, toţi tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile creative, de rezolvare a problemelor, precum şi gândirea critică, cred reprezentanţii Microsoft România. Toate acestea sunt abilităţi pe care învăţarea informaticii le dezvoltă. De asemenea, prin acţiuni specifice, proiectul îşi propune să crească nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii. Pentru a asigura un impact de durată, Alt Viitor va desfăşura formări de specialitate pentru mai bine de 4.500 de profesori din întreaga ţară.
Rezultate:
Printre programele derulate până în prezent se numără: New Kids of the Code: Fun, Creativity, Applicability Sustainability, care propune o abordare inovativă şi revoluţionară a provocărilor generate de nevoia dezvoltării de competenţe digitale; cursul „Să gândim logic împreună cu copiii”, care are ca obiectiv general sprijinirea cadrelor didactice din învăţământul primar (şi nu numai) în procesul de înţelegere în vederea practicării unor elemente de logică informală cu scopul derulării unei activităţi educaţionale de calitate prin dezvoltarea gândirii logice a elevelor/elevilor; Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, care îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare; Informatica 365, derulat în cadrul programului Alt Viitor, care are drept scop instruirea cadrelor didactice la nivel naţional pentru predarea unei discipline nou introduse în programa şcolară de gimnaziu începând cu anul şcolar 2017-2018, Informatică şi TIC; CoderDojo Tech Academy, derulat în parteneriat cu asociaţia Şcoala de Valori şi care presupune deschiderea de noi dojo-uri (ateliere interactive de programare) în 7 judeţe din România unde în prezent nu există o astfel de iniţiativă.
Cifră de afaceri netă în anul 2017
321 mil. lei
Profit în anul 2017
12,6 mil. lei
Valoarea Investiţiei
1 mil. dolari
Intervalul de implementare a proiectului
2018-2020
O discuţie cu mai mulţi şefi de companii şi bănci despre cum văd ei viitorul României şi de unde vin cele mai mari ameninţări.
Toţi cred că cea mai mare ameninţare vine din piaţa muncii, acolo unde scade numărul talentelor, se măreşte diferenţa dintre ceea ce au nevoie companiile din punctul de vedere al abilităţilor angajaţilor şi ceea ce oferă angajaţii, scade numărul de potenţiali angajaţi, scade calitatea angajaţilor din cauza scăderii calităţii educaţiei.
În plus, trendul de plecare din România a tinerilor continuă. Din cauza crizei de pe piaţa muncii, se vor reduce foarte multe oportunităţi de investiţii pentru România atât din partea multinaţionalelor, cât şi din partea companiilor româneşti, iar acest lucru se va vedea: creşterea economică excepţională din ultimii cinci ani a venit în proporţie de 90% din consum, şi mai puţin din creşterea investiţiilor.
Pentru că toată lumea se confruntă cu problema forţei de muncă şi cu dorinţa tinerilor de a pleca în afară, Branislav Bibic, CEO al Philip Morris România, spune că nu înţelege de ce românii consideră că pot avea succes numai dacă lucrează în străinătate. Şi a dat ca exemplu talentele din Philip Morris România, care vor să plece să lucreze în străinătate cu orice preţ, chiar dacă câştigă în final mai puţin deşi primesc salarii mai mari: costul vieţii din alte ţări este mult mai ridicat decât cel din România, din Bucureşti, ceea ce face ca în final să câştige mult mai puţini bani.
„De ce vor să plece? Este o decizie oarecum iraţională, se simt mai bine dacă trăiesc în afară.”Mihai Marcu, CEO al MedLife, cea mai mare reţea privată de sănătate din România şi unul dintre acţionari, spune că nu-i înţelege pe românii care pleacă să lucreze în afară câte 10-12 ore pe zi în Londra fără să crâcnească şi sunt fericiţi dacă mai prind o oră pe zi la lunch”.
Dacă ar sta şi ar lucra în România, aceşti tineri ar ieşi mult mai bine.
„Noi nu vindem suficient ce este în România, calitatea vieţii a crescut mult faţă de acum 20 de ani, cel puţin în Bucureşti”, adaugă Mihai Marcu.Din cauza schimbărilor peste noapte, stresul din companii este mult mai ridicat în România decât în afară, iar din acest motiv există percepţia că lucrurile sunt mult mai grele aici.
Cristian Logofătu, directorul financiar al Bittnet System, o companie românească din IT care şi-a obţinut succesul listându-se la bursa de la Bucureşti, spune că poate în România sunt salarii de 4.000 de euro în IT şi în Germania de 6.000 de euro, dar dacă te uiţi la costurile de trai, sunt destul de mulţi oameni care ar prefera să lucreze în România pe un salariu de 4.000 de euro, decât să meargă în altă ţară, unde au salarii de 6.000-7.000 de euro.
„Singurul lucru care ne încurcă la nivel naţional este nivelul calităţii vieţii perceput de oameni aici, în România”, a declarat Logofătu la lansarea celei de-a patra ediţie a studiului „Capitalul privat românesc“, realizat de ZF în parteneriat cu Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM.
România oferă mult mai multe oportunităţi pentru talente, pentru cei care vor să aibă o carieră într-o companie, într-o multinaţională, sau să devină antreprenori. Dar trebuie să treacă peste această percepţie că lucrurile nu se mişcă în România, că economia şi businessul se prăbuşesc, că statul le ia totul prin taxe şi impozite, la care se adaugă şi contactul cu instituţiile statului. Dacă cineva poate să treacă de acest lucru, businessul din România îl poate răsplăti.
Deşi este un exemplu care poate fi obţinut o dată într-o sută de ani, cel mai valoros start-up românesc, UiPath, care a pornit din Bucureşti, a reuşit ca în numai cinci ani să ajungă la o evaluare de 3 miliarde de dolari, cu un potenţial de a ajunge la 6-7 miliarde de dolari. Bineînţeles că poate fi mult mai uşor să ai succes în IT, unde poţi să ajungi mult mai uşor pe piaţa globală decât în retail sau în producţie, unde prima piaţă este cea din judeţul de origine şi cu chiu, cu vai poţi să ajungi în judeţele învecinate.
Mihai Marcu de la MedLife este sigur că din ce în ce mai mulţi români vor realiza că poate fi mai bine în România din punct de vedere economic şi al businessului decât în străinătate, totul depinzând de timp.
ANTREPRENORIAT: Programare în stil ardelenesc
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.