BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Compania de distribuţie şi logistică Aquila anunţă profit net de 70 mil. lei la nouă luni din 2023, plus 9% an/an. Veniturile au trecut de 1,7 mld. lei, în creştere cu 14%

    Aquila (simbol bursier AQ), cel mai mare jucător de pe piaţa locală de distribuţie a bunurilor de larg consum, a încheiat primele nouă luni din 2023 cu venituri de 1,7 mld. lei, echivalentul unei creşteri de 14% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat cu 9% an/an, până la valoarea de 70 mil.lei.

    Segmentul de distribuţie a generat aproximativ 94% din cifra de afaceri a companiei, potrivit datelor transmise luni de oficialii Aquila.

    Astfel, în structura veniturilor, în primele nouă luni ale anului, segmentele distribuţie şi logistică au înregistrat creşteri de 15%, respectiv 12%, comparativ cu perioada similară din 2022.

    Veniturile din segmentul transport au fost în scădere cu 5%.

    Avansul veniturilor din segmentul distribuţie se datorează dezvoltării organice, susţinută de creşteri de 27% în canalul tradiţional, 16% în canalul benzinării şi 15% în canalul HoReCa.

    „Am continuat strategia asumată pentru o creştere profitabilă şi sustenabilă a afacerilor. Diversificarea portofoliului de produse, dezvoltarea brandurilor proprii şi canalele de distribuţie cu ritm mai mare de creştere au fost prioritare. Rezultatele înregistrate vin în întâmpinarea aşteptărilor investitorilor şi vom depăşi bugetul anunţat în aprilie”, spune Cătălin Vasile, CEO AQUILA.

    Vânzările brandurilor proprii, care includ 86 de articole din gamele – Gradena, La Masă şi Yachtis –  au depăşit 64 milioane de lei. Recent, compania a lansat  o campanie integrată de promovare pentru brandul propriu de legume şi fructe congelate – Gradena, care a înregistrat o creştere de peste 58% a vânzărilor în primele 9 luni din 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Marja brută din vânzarea mărfurilor a urcat cu aproximativ 40 milioane de lei, un avans de 13 puncte procentuale, şi s-a menţinut constantă, la aproximativ 21%.

    EBITDA a ajuns la 116 milioane de lei, o creştere de 5%.

    „Veniturile au un trend, în general, crescător în trimestrul patru al anului ca urmare a cererii pentru bunuri de consum în sezonul sărbătorilor de iarnă şi ne concentrăm pentru a îndeplini viziunea AQUILA de a avea cel puţin un produs distribuit în fiecare casă. Ne menţinem obiectivele privind dezvoltarea organică, creştere prin achiziţii şi optimizarea operaţiunilor, inclusiv prin semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare pentru prima achiziţie planificată, anunţată recent”, adaugă Cătălin Vasile.

    AQUILA a fost înfiinţată în anul 1994 de către antreprenorii Alin Adrian Dociu şi Constantin Cătălin Vasile. Din noiembrie 2021, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ca urmare a unei oferte publice iniţiale în valoare de 367 milioane lei, cea mai mare ofertă publică iniţială derulată de o societate antreprenorială românească pe piaţa de capital locală.

    Acţiunile companiei cu 1 mld. lei capitalizare sunt incluse în indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti şi Global All Cap ai FTSE Russell.

    Acţiunile AQ s-au apreciat cu 63,04% de la inceputul anului, pe fondul unor tranzacţii de 49 mil. lei, arată datele BVB.

     

     


     

     

  • Banca Transilvania raportează un profit de 2,3 mld. lei în primele nouă luni din 2023, plus 37%

    Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, a raportat un profit net consolidat de 2,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2023, în creştere de la 1,68 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a lui 2022, deci mai mare cu 37%.

    Pe de altă parte veniturile operaţionale au fost de 5,6 mld. lei, în creştere de la 4,4 mld. lei. Cheltuielile operaţionale în primele nouă luni au fost de 2,75 mld. lei faţă de 2,49 mld. lei. Activele consolidate ale băncii au ajuns la 157,6 mld. lei, faţă de 140,5 mld. lei la finalul lui 2022. „Au fost nouă luni bune pentru Banca Transilvania, în care am crescut şi mai mult volumul operaţiunilor procesate de BT, iar astfel ne-am consolidat leadershipul în piaţă“, spune Omer Tetik, director general al băncii.​

     

     

  • Legea este în Monitorul Oficial, dar consultanţii încă nu ştiu exact cum se va aplica taxa de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari. „Cine are rata de profit de peste 6% nu are probleme”. Alex Milcev, EY România: Sunt încă multe neclarităţi în pachetul fiscal. Aşteptăm să se clarifice

    ♦ Cum se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri: 1% din veniturile totale unei companii mari, dar din care se scad venituri din asigurări, investiţii sau amortizări ale achiziţiilor ♦ „Avem companii pe care nu le afectează deloc impozitul pe cifra de afaceri, iar altele la care impactul este zeci de milioane de euro.”

    Începând cu anul viitor, toate companiile care au afaceri de peste 50 mil. euro vor plăti fie un impozit de 16% pe profit, fie un impozit de 1% pe venituri, după o anumită formulă. Nu este la latitudinea companiei care impozit va fi plătit, ci se va plăti suma mai mare dintre cele două. În cazul impozitului minim pe cifra de afaceri, din veniturile totale se scad mai multe alte venituri, fie că sunt încasări reale sau doar contabile şi se aplică o cotă de 1%.

    „Avem companii pe care nu le afectează deloc impozitul pe cifra de afaceri, iar altele la care impactul este zeci de milioane de euro, un nivel care afectează foarte mult un plan de afaceri. A fost o măsură dată din topor care a rănit pe mulţi şi unii au fost afectaţi, alţii deloc. Este o problemă de definire a cifrei de afaceri”, a explicat Alex Milcev, tax partner la EY România.

    Nici specialiştilor de la EY nu le este încă clar cum va fi calculată baza de impozitare pentru impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru că normele de aplicare ale legii încă nu au fost publicate. Practic, din documentul Publicat în Monitorul Oficial, se înţelege că din veniturile totale se scad cele neimpozabile, mai multe venituri contabile care nu se regăsesc în încasările reale ale companiei şi ca tare nu pot fi impozittate, precum şi venituri din accize sau despăgubiri ale asigurărilor.

    Andra Caşu, partener EY: Este un impozit pe care îl au ţări africane şi noi, Ungaria şi Polonia, care au un cu totul alt framework politic faţă de noi. În ce măsură chiar este corect să discutăm de aşa ceva, în situaţia în care există discrepanţe foarte mari de profitabilitate şi de reglementare a industriei?

    De asemenea, guvernul a încercat să scoată din calcul şi investiţiile, pentru că toată lumea se întreba: dacă eu derulez acum o investiţie şi automat sunt în pierdere sau mi se diminuează profitul, mai trebuie să mai plătesc încă un impozit pentru acea investiţie? Cu toate acestea, nu este clar cum va fi aplicat, a mai spus Alex Milcev.

    „Dacă ai cumpărat un teren şi ai început să construieşti o clădire, dar aceasta nu a fost încă predată, de exemplu, ce faci – tot ce investeşti în ea pur şi simplu se scade? După formulă, ar trebui, dar aşteptăm normele de aplicare. Când ştim noi cum va fi calculat exact? Nu orice activ achiziţionat se va încadra pentru această scădere, ci doar cele care contribuie la activitatea de producţie, din ce înţelegem.”

    Ideea de la care a plecat impozitul minim pe cifra de afaceri este acuzaţia că firmele multinaţionale îşi mută intenţionat profitul în alte ţări prin diferite mijloace, cum ar fi plăţi de management pentru sediul central sau taxe de consultanţă către alte companii din grup, astfel încercând să evite plata impozitului pe profit în România. Astfel, coaliţia PSD-PNL a venit cu această taxă nouă pentru companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro, indiferent de originea capitalului, care practic ar face inutilă mutarea profitului din România. Există însă sincope, sunt de părere consultanţii EY, iar taxa nu este corectă, adaugă ei.

    „Este un impozit pe care îl au ţări africane şi noi, Ungaria şi Polonia, care au un cu totul alt framework politic faţă de noi. În ce măsură chiar este corect să discutăm de aşa ceva, în situaţia în care există discrepanţe foarte mari de profitabilitate şi de reglementare a industriei?”, a spus Andra Caşu, partener EY.

  • Până la urmă, care este realitatea cu „gaura“ de la buget la 9 luni şi cu rectificarea bugetară: Trebuia să avem venituri de 381 mld. lei şi am avut de 368 mld. lei şi cheltuielile ar fi trebuit să fie de 414 mld. lei şi au fost de 424 mld. lei

    ♦ Din zecile de declaraţii ale diverşilor miniştri şi oficialităţi privind aşa-numita „gaură“ de la buget, execuţia bugetară, rectificarea bugetară, nimeni nu mai înţelege aproape nimic. Ziarul Financiar pune pe masă cele patru numere care contează. 1. Banii pe care se miza în 2023. 2. Banii strânşi cu adevărat. 3. Cheltuielile asumate. 4. Cheltuielile realizate.

    Într-o ceaţă de mii de declaraţii, Ziarul Financiar face lumină: guvernul Marcel Ciolacu şi-a bugetat venituri totale de 381 mld. lei în primele trei trimestre din 2023, adică o creştere de 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2022.

    Realitatea celor nouă luni a arătat însă încasări totale de 368 mld. lei, un derapaj de 13 mld. lei. Pe partea de cheltuieli, guvernul ar fi trebuit să cheltuiască 414 mld. lei şi a cheltuit în realitate 424 mld. lei.

     

     

  • Unde este trâmbiţata „austeritate” bugetară? Într-o singură lună, septembrie, deficitul bugetar a crescut cu 14 mld. lei (2,8 mld. euro), până la 56,4 mld. lei (3,55% din PIB). Veniturile bugetului au crescut, la nouă luni din an, an la an, cu 11%, iar cheltuielile cu 13,1%

    Veniturile bugetului con­solidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adânceşte. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociaţia analiştilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. 

    ♦ Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB-ul estimat ♦ Singura pată de coloare din acest tablou gri sunt investiţiile: investiţiile din fondurile UE şi de la buget au cumulat, la nouă luni, 57,7 mld. lei (11,5 mld. euro).

    Veniturile bugetului con­solidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adânceşte. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociaţia analiştilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. Legea bugetului votată de Parlament prevedea un deficit de 4,4% din PIB în 2023, dar undeva, nimeni nu ştie cu precizie unde, lucrurile au scăpat de sub control. Doar în luna septembrie deficitul a crescut cu 14,4 mld. lei (2,8 mld. euro), adică aproape 1% din PIB şi a ajuns la un sold de 56,4 mld. lei la nouă luni din an. Şi, aşa stând lucrurile, şi datoria publică creşte exponenţial. Din ianuarie până în august, datoria publică a crescut cu 70 de miliarde de lei – 14 miliarde de euro euro, până la 150 de miliarde de euro. În aceeaşi vreme previziunile de creştere economică scad până la 2-2,2%.

    Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, veniturile totale au fost, în primele nouă luni din an, de 368 miliarde lei, în creştere cu 11% (an/an). Cheltuielile bugetare au fost de 424,5 mld. lei, cu 13,7% peste perioada similară a anului precedent.

    Din totalul veniturilor, încasările din impozitul pe salarii şi venit au fost, potrivit sursei citate, de 29,9 mld. lei (plus 21,4% an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au făcut un salt de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (plus 15,3%).

    Contribuţiile de asigurări au fost de 116,7 mld lei, în creştere cu 12,8% (an/an). Din impozitul pe profit bugetul a primit 20,4 mld lei (plus 11,4%, an/an)

    Încasările nete din TVA au înregistrat 75,1 mld lei, în creştere cu 8,8% (an/an). Veniturile din accize au fost 27,3 mld lei – o creştere de 3,2% (an/an).

    Sumele rambursate de Uniunea Euro­peană în contul plăţilor efectuate  au totalizat 32,6 mld lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

    La cheltuieli, cheltuielile de personal au fost 96,7 mld. lei (plus 10,8%).

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital (investiţii din buget) şi bani de la UE, au fost de 57,7 mld. lei, în creştere cu 40,2%, an/an. Suma este împărţită aşa: 63% bani UE (34,2 mld. lei) şi restul banii bugetului (23,5 mld. lei).

    Cheltuielile cu asistenţa socială (pensii şi ajutoare) au fost de 145 mld. lei, în creştere cu 9,9%, an/an.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 54 mld. lei, în creştere cu 9,4%, bani care s-au dus într-o proporţie semnificativă la bugetele locale şi la asigurările de sănătate, spun Finanţele.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,5 mld. lei, în creştere cu 12,5% şi, desigur, statul împrumutându-se puternic şi la dobânzi mari plăteşte mai mult.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,2 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,6 mld. lei) care reprezintă 39,5% din total subvenţii.

     

  • Meta, compania mamă a Facebook, a anunţat venituri peste aşteptări pe fondul revenirii cererii pentru publicitate: 34,1 mld. $, plus 23%

    Meta Platforms, compania mamă a Facebook, a raportat cea mai mare cifră de afaceri trimestrială de la listarea sa la bursă acum peste un deceniu, pe fondul unei cereri pentru publicitate în creştere, şi a câştigurilor aduse de dezvoltarea unor noi tehnologii AI şi a programelor de reducere a costurilor, notează Wall Street Journal.

    Vânzările Meta au crescut la 34,1 miliarde de dolari, în creştere cu peste 23% faţă de anul precedent. Acesta este al treilea trimestru consecutiv de creştere a veniturilor pentru Meta, după ce compania s-a confruntat cu un declin al încasărilor în cea mai mare parte a anului 2022. Creşterea de 23% reprezintă cea mai mare creştere de la an la an a veniturilor Meta din al treilea trimestru al anului 2021 până în prezent.

    Evoluţia companiei s-a schimbat în bine în ceea ce CEO-ul Mark Zuckerberg a numit un “an al eficienţei”. Investitorii au fost încurajaţi de îmbunătăţirile în ceea ce priveşte capacităţile de targetare a reclamelor ale companiei şi avansurile în domeniul inteligenţei artificiale. Redresarea Meta în publicitate a fost un factor crucial în revenirea Facebook, după ce, în 2022, Apple a implementat schimbări privind confidenţialitatea care au eliminat 10 miliarde de dolari din veniturile Meta.

    Inteligenta artificială va reprezenta cea mai mare arie de investiţii pentru Meta în 2024, în ceea ce priveşte resursele de inginerie şi calcul, a declarat Zuckerberg.

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

    Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid privind recuperarea taxei pe valoarea adăugată achitată în alt stat membru al Uniunii Europene

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei un “Ghid privind recuperarea taxei pe valoarea adăugată achitată în alt stat membru al Uniunii Europene” care aduce clarificări despre modalitatea de rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitată în alt stat membru al Uniunii Europene

    Astfel, cei care realizează importuri şi achiziţii de bunuri/servicii în alt stat membru al Uniunii Europene – pot beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitată în acel stat, prin completarea şi depunerea formularului 318 „Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, depusă potrivit art. 302 alin. (2) din Codul fiscal 1 ”.

    Pentru a fi eligibilă pentru rambursare în statul membru de rambursare, o persoană impozabilă stabilită în România trebuie să efectueze operaţiuni care dau dreptul de deducere în România. În cazul în care o persoană impozabilă efectuează în România atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabilă care corespunde operaţiunilor cu drept de deducere.

    Ghidul este structurat pe opt capitole după cum urmează:

    1. Cine poate poate beneficia de rambursarea TV;
    2. Unde se găseşte formularul 318 şi instrucţiunile de completare?
    3. Cum se depune formularul 318?
    4. Care este termenul de depunere al formularului 318?
    5. Care este perioada pentru care poate fi solicitată rambursarea?
    6. Care sunt condiţiile necesare transmiterii cererii autorităţii competente din statul membru de rambursare?
    7. Care este termenul de soluţionare a cererii?
    8. Unde se pot afla detalii suplimentare?

    Mai multe detalii puteţi găsi AICI

     

     

  • Cum se văd ideile de taxare suplimentară a băncilor dinspre consultanţii fiscali?

    ♦ Ajustorul fiscal este un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte ţări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe şi diferite de la ţară la ţară ♦ În prezent, nu există reglementări în legislaţia fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor. Prin urmare, ar trebui introduse definiţii clare în acest sens în Codul fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ţine cont şi de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), spune Andra Caşu, şefa departamentului de taxe directe de la EY.

    Taxarea suplimentară a băncilor prin introducerea ajustorului fiscal sau taxarea cu 1% a cifrei de afaceri s-au regăsit printre variantele discutate de autorităţi în ultima perioadă. Rămâne de văzut pentru care dintre măsuri va opta în cele din urmă guvernul.

    Cert este că noile idei de taxare au stârnit diverse reacţii încă de la stadiul de proiect.

    „Ajustorul fiscal reprezintă un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte ţări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe şi diferite de la ţară la ţară, fiind în continuare aplicabile din punct de vedere legislativ“, a explicat Andra Caşu, liderul departamentului de taxe directe al EY România, la solicitarea ZF.

    Conform propunerii de modificare a Codului Fiscal, ajustorul fiscal va avea drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat de contribuabili. Acesta va avea la bază o modalitate complexă de calcul pentru toate companiile, care va ţine cont atât de venituri cu anumite excepţii, cât şi de anumite cheltuieli înregistrate, fapt ce va creşte povara fiscală a companiilor, efortul de conformare prin identificarea tuturor elementelor care ar trebui incluse în calculul ajustorului, cât şi adaptarea resurselor interne pentru efectuarea calculului, explică Andra Caşu.

    Ce este de remarcat este că nivelul ajustorului fiscal ar putea fi mai mare în cazul băncilor şi companiilor de asigurări-reasigurări, având în vedere că procentul aplicat va fi mare.

    „Pentru moment nu considerăm că sunt şanse prea mari să se renunţe la introducerea ajustorului fiscal (cel puţin având în vedere că acesta a rămas constant în propunerile de modificări la Codul fiscal, doar cu mici ajustări la modalitatea de calcul în diversele variante de propuneri legislative)“, consideră şefa departamentului de taxe directe de la firma de consultanţă şi  audit EY.

    În ceea ce priveşte cea de-a doua variantă de taxare suplimentară a băncilor, respectiv varianta cu 1% din cifra de afaceri, reprezentanta EY aminteşte că în prezent nu există reglementări în legislaţia fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor.

    Prin urmare, ar trebui introduse definiţii clare în acest sens în Codul Fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ţine cont şi de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), susţine liderul departamentului de Taxe Directe al EY România.

    „Taxarea băncilor pe varianta ajustorului ar putea aduce o povară fiscală mai mare băncilor ca urmare a complexităţii modului de calcul, a introducerii mai multor elemente în calcul şi a procentelor mai mari aplicabile. Varianta procentului de 1% din cifra de afaceri ar putea aduce probleme de conformare în lipsa prevederilor clare privind modul de calcul al cifrei de afaceri“, a concluzionat Andra Caşu vorbind despre implicaţiile taxării suplimentare a băncilor pe cele două variante de taxare.

    Din ideile vehiculate în ultima perioadă taxarea băncilor ar putea presupune aplicarea impozitului de 16% pe profit ca şi până acum, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri, indiferent dacă înregistrează pierderi, urmând să se aleagă cea mai mare valoare dintre cele două. O altă variantă a taxării băncilor ar presupune combinarea celor două, respectiv 1% din cifra de afaceri Ă16% impozit pe profit.

    Guvernul urmăreşte să obţină peste 2 mld. de lei din taxarea suplimentară a băncilor, după cum a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor. Însă, calculele estimative indică încasări suplimentare de sute de milioane de lei din taxarea suplimentară a băncilor, nu de peste 2 mld. lei cum speră autorităţile.

    Înainte de aplicarea acestei taxări suplimentare a băncilor, din impozitul pe profit al băncilor au ajuns la buget în tot anul 2022 peste 1,8 mld. lei, după ce în 2021 suma virată de bănci a fost de 1,65 mld. lei, potrivit datelor de la BNR.

    În primul semestru (S1) din 2023 suma virată de instituţiile de credit în contul impozitului pe profit depăşise deja 1,3 mld. lei, în condiţiile în care câştigul instituţiilor de credit a ajuns la finalul primelor şase luni din acest an la un record de circa 6,8 mld. lei. Dacă se menţine şi în a doua parte a anului ritmul de creştere al profitului băncilor până la un record de 14 mld. lei, ipotetic statul ar putea încasa pe tot anul din impozitarea profiturilor instituţiilor de credit o sumă dublă faţă de cea din S1, adică 2,6 mld. lei.

  • UiPath şi-a înjumătaţit pierderile în al doilea trimestru fiscal la 60 mil. dolari. Acţiunile au crescut cu 6% după raportarea rezultatelor

    UiPath (simbol bursier PATH), producător de software pentru automatizare şi prima companie din România care s-a listat pe Wall Street, a raportat pierderi de 60 mil. dolari în al doilea trimestru fiscal din 2024, încheiat conform calendarului american la 31 iulie 2023.

    Spre comparaţie în T2/2022 pierderile au fost de 120 mil. dolari. Cu alte cuvinte compania şi-a înjumătaţit pierderile ceea ce a atras după sine o reacţie pozitivă a investitorilor. După închiderea şedinţei din 6 septembrie acţiunile UiPath s-au apreciat cu 6,35% pe Wall Street la 17,25 dolari. Compania are o capitalizare de 9,7 mld. dolari.

    Pe de altă parte veniturile au urcat cu 18% la 287 mil. dolari, arată raportul financiar. ARR – Annualized Renewal Run-rate – n. red, a ajuns la 1,3 mld. dolari.

    “Am înregistrat o creştere ARR de 25% în al doilea trimestru al anului fiscal 2024, în timp ce am pus în aplicare iniţiativele noastre strategice şi am condus excelenţa operaţională în întreaga companie”, spune Rob Enslin, co-director executiv al UiPath.

    “Sunt entuziasmat de investiţiile noastre continue în inteligenţa artificială, care generează rezultate de afaceri pentru clienţii noştri. Privind la a doua jumătate a anului, se creează un impuls în întreaga afacere, deoarece clienţii recunosc nevoia de eficienţă în mediul operaţional actual şi avantajele structurale pe termen lung ale automatizării”.

    Daniel Dines, co-fondator şi co-director executiv al UiPath, a continuat: “Exploatarea potenţialului inteligenţei artificiale se află în fruntea agendei aproape tuturor directorilor executivi. Platforma noastră de automatizare le permite clienţilor să operaţionalizeze promisiunea inteligenţei artificiale astăzi, cu un set integrat de capabilităţi care combină inteligenţa artificială specializată şi guvernanţa noastră cu puterea creativă a inteligenţei artificiale generative pentru a debloca valoarea aproape nelimitată pe care o creează această combinaţie puternică.”

    “Sunt mulţumit de execuţia şi disciplina echipei noastre, în timp ce continuăm să echilibrăm creşterea la scară cu creşteri semnificative ale profitabilităţii şi fluxului de numerar”, a spus Ashim Gupta, directorul financiar al UiPath.

    “Cu peste 1,8 miliarde de dolari în numerar, echivalente de numerar şi titluri de valoare tranzacţionabile, Consiliul de Administraţie al UiPath a autorizat un program de răscumpărare de acţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce subliniază încrederea noastră în viitor şi angajamentul nostru de a crea valoare pentru acţionari.”

    Compania menţionează că aceste răscumpărări vor fi efectuate periodic în funcţie de condiţiile generale de afaceri şi de piaţă şi de alte oportunităţi de investiţii, prin achiziţii pe piaţa liberă sau prin tranzacţii negociate în mod privat.

    Pentru al treilea trimestru al anului fiscal 2024, UiPath se aşteaptă la: Venituri în intervalul de 313 milioane de dolari până la 318 milioane de dolari, ARR în intervalul de 1,359 miliarde de dolari până la 1,364 miliarde de dolari la 31 octombrie 2023.

    Pentru întregul an fiscal 2024, UiPath se aşteaptă la: Venituri cuprinse între 1,273 miliarde şi 1,278 miliarde de dolari, ARR cuprinse între 1,432 miliarde şi 1,437 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2024, venituri de exploatare non-GAAP de aproximativ 188 milioane de dolari.

    De la începutul lui 2023 acţiunile UiPath au plus 38%.

     

  • Cursa cu obstacole pentru buget continuă: chiar dacă cheltuielile publice au frânat în iulie, veniturile au pus şi ele frână şi deficitul a crescut. Deficitul bugetar de 39 mld. lei este mai mare cu 44% la şapte luni din 2023 faţă de şapte luni din 2022.

    Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.

    ♦ Guvernul a făcut economii la investiţii şi dobânzi în iulie, unde cheltuielile au încetinit faţă de primele şase luni din an. Au accelerat însă cheltuielile cu salariile bugetarilor după majorarea salariilor profesorilor

    Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.

    „Cea mai relevantă analiză trebuie să se refere la venituri, deoarece în ceea ce priveşte cheltuielile, vedem doar execuţia cash, nu şi angajamentele, cheltuielile întârziate sau angajate şi care urmează să fie achitate mai târziu. Iar la venituri, vedem în continuare o dinamică a veniturilor fiscale sub dinamica PIB nominal, practic vedem scăderea ponderii în PIB a veniturilor din taxe. O menţiune particulară pentru veniturile din PNRR, unde s-au bugetat 11 miliarde şi până în iulie s-au încasat 700 milioane lei”, remarcă Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.

    Veniturile la bugetul public au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.

    În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.

    „În privinţa cheltuielilor, mă aştept la o accelerare a creşterii cheltuielilor de personal în perioada următoare”, mai spune Glăvan.

    Guvernul Ciolacu a anunţat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, majoritatea fiind legate de cheltuielile de personal. În aceeaşi vreme, însă, cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă avansul şi chiar accelerează la un plus de 10% la şapte luni din an, aşa cum arată execuţia bugetară.

    Pe de altă parte, guvernul a făcut în iulie „economii” la investiţii. La şase luni din an, cheltuielile de capital, adică investiţiile de la buget, creşteau cu 31%, ca la şapte luni din an să frâneze la un plus de 26%.

    Cu toate acestea, guvernul a încetinit cheltuielile cu dobânzile, ca urmare a scăderii dobânzilor faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, dar şi pentru că s-a împrumutat mai mult la începutul anului.

    „Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19 mld. lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

    Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    În ceea ce priveşte veniturile, încasările din din impozitul pe venit au totafost de 24 mld. lei în primele şapte luni din an „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, aşa cum spun reprezentanţii Finanţelor.

    Încasările nete din TVA, cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat, au înregistrat 58 mld. lei, în creştere cu 10% an/an, în accelerare faţă de primele şase luni din an, dar mult sub creşterea programată de 19%: „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior”, justifică reprezentanţii ministerului de resort nerealizarea veniturilor.