BusinessMagazin

Tag: vedete

  • Ce părţi ale corpului au ales să-şi asigure vedete precum: Madonna, Heide Klumm sau Jennifer Lopez şi despre ce sume fabuloase este vorba

    Vedete sunt, de obicei, capricioase şi excentrice şi sunt apreciate fie pentru un talent anume, fie pentru frumuseţea lor. Aşa că nu este ieşit din comun ca aceştia să-şi asigure obiectul pentru care au devenit faimoşi.

    Gene Simmons, solistul formaţiei rock Kiss, a devenit faimos datorită cântecelor rock, dar şi pentru limba sa uriaşă. Aşa că el şi-a asigurat limba pentru 1 milion de dolari.

    Keith Richards, alt rocker, chitaristul Rolling Stones, şi-a asigurat degetul mijlociu. Iar asta nu pentru i-ar fi frică că şi-ar rupe degetul în timp ce l-ar flutura prin aer, ci datorită faptului că Richards are un still diferit de cântat şi-şi foloseşte degetul mijlociu pentru a scoate acele sunete delicioase din melodiiile Rolling Stones

    Madonna, regina pop, a ales să-şi asigure sânii pentru nu mai puţin de 2 milioane de dolari.

    Heide Klumm, fostul model Victoria Secret, are picioare foarte valoroase. Unul mai valoros decât celalalt, se pare. Aceasta şi-a asigurat picioarele pentru suma de 2.2 milioane de dolari. Dreptul valorează 1.2 milioane, iar stângul 1 milion deoarece fostul model are o cicatrice.

    Deşi are 75 de ani, Tina Turner are picioare foarte valoroase, cântăreaţa şi le-a asigurat pentru suma de 3.2 milioane de dolari.

    The Boss, legendarul cântăreţ, Bruce Springsteen cântă de zeci de ani şi-şi câştigă existenţa datorită corzilor vocale. Astfel era normal ca Springsteen să-şi asigure corzile vocale pentru suma de 6 milioane de dolari.

    James Bond este un bărbat foarte special, dar Daniel Craig, actorul care interpretează rolul agentului 007, s-ar putea să fie şi mai preţios. Craig şi-a asigurat întregul corp pentru 9.5 milioane de dolari. Astfel e asigurat dacă se răneşte la filmări.

    America Ferrera, cunoscută pentru rolul din serialul „Ugly Betty”, are un zâmbet atât de strălucitor, încât trebuia asigurat. Suma? 10 milioane de dolari. Chiar şi Aqua Fresh a fost impresionat de zâmbetul actriţei şi au investit în asigurare.

    Jennifer Lopez cunoscută în întreaga lume, cântăreaţă, actriţă şi dansatoare. J.Lo a simţit nevoia să-şi asigure posteriorul faimos pentru suma incredibilă de 27 de milioane de dolari.

    Pretty Woman sau Mona Lisa Smile nu ar fi la fel fără zâmbetul uriaş al Juliei Roberts. Dacă ceva necurat se întâmplă cu zâmbetul actriţei, Roberts primeşte 30 de milioane de dolari.

    Nu poţi să loveşti mingea ca Beckham şi să nu-ţi asiguri piciorul. Celebrul picior stâng, care a lovit de zeci de mii de ori mingea peste zid, a fost asigurat pentru suma de 70 de milioane de dolari.

    Rămânem în zona picioarelui pentru cea mai mare asigurare. Una în valoare de 1 miliard de dolari! Cântâreaţa Mariah Carey primeşte această sumă fabuloasă dacă are cumva un accident pe scenă.

  • Ce face în timpul liber designerul care îmbracă toate vedetele din România

    Pentru Andreea Constantin, proprietarul şi designerul brandului de modă Rhea Costa, weekendul începe de regulă duminica. Sâmbăta, atunci când este în Bucureşti, merge la showroom unde se întâlneşte cu stiliştii companiei şi cu clientele care vin pentru consultanţă sau pentru probe.

    În restul săptămânii, de luni până vineri, merge în fabrica Rhea Costa, unde se află atât departamentul de creaţie cât şi producţia pentru România şi pentru export. Compania Rhea Costa Fashion care administrează brandul creatoarei de modă a terminat anul trecut cu afaceri de 1,5 mil. lei, de 2,5 ori mai mari decât în 2012.

    “Primul lucru pe care îl fac sâmbăta de dimineaţa este să comand un latte cu soia “to go” în drum spre showroom-ul Rhea Costa. Dimineţile de weekend sunt ceva mai relaxate decât cele din timpul săptămânii, însă devin din ce în ce mai mult o persoană matinală”, spune designerul.

    Dacă sâmbăta lucrează, duminica alege să o petreacă împreună cu prietenii atunci când rămâne în Bucureşti. Spune că rar simte nevoia de evadare, “atât de bine mă simt în viaţa pe care mi-am creat-o în jurul brandului Rhea Costa.” Vara aceasta a descoperit braţul Borcea al Dunării, datorită unor prieteni care au o casă de vacanţă aici.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Ce face în timpul liber designerul care îmbracă toate vedetele din România

    Pentru Andreea Constantin, proprietarul şi designerul brandului de modă Rhea Costa, weekendul începe de regulă duminica. Sâmbăta, atunci când este în Bucureşti, merge la showroom unde se întâlneşte cu stiliştii companiei şi cu clientele care vin pentru consultanţă sau pentru probe.

    În restul săptămânii, de luni până vineri, merge în fabrica Rhea Costa, unde se află atât departamentul de creaţie cât şi producţia pentru România şi pentru export. Compania Rhea Costa Fashion care administrează brandul creatoarei de modă a terminat anul trecut cu afaceri de 1,5 mil. lei, de 2,5 ori mai mari decât în 2012.

    “Primul lucru pe care îl fac sâmbăta de dimineaţa este să comand un latte cu soia “to go” în drum spre showroom-ul Rhea Costa. Dimineţile de weekend sunt ceva mai relaxate decât cele din timpul săptămânii, însă devin din ce în ce mai mult o persoană matinală”, spune designerul.

    Dacă sâmbăta lucrează, duminica alege să o petreacă împreună cu prietenii atunci când rămâne în Bucureşti. Spune că rar simte nevoia de evadare, “atât de bine mă simt în viaţa pe care mi-am creat-o în jurul brandului Rhea Costa.” Vara aceasta a descoperit braţul Borcea al Dunării, datorită unor prieteni care au o casă de vacanţă aici.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Soluţii de altă dată pentru prezent

    Ajutor de nădejde pentru femeile care-şi doreau o talie de viespe sau chiar şi pentru bărbaţii care voiau să pară mai subţiri, ori inamic al sănătăţii, după unii, corsetul nu a dispărut din modă, chiar dacă mai sunt puţine locuri în care se poate găsi.

    Interesul publicului pentru corsete este dat, scrie New York Times, şi de declaraţiile vedetelor  care se laudă că le folosesc pentru a le ajuta să-şi recapete forma şi chiar şi creatorii de modă promovează articole care amintesc de corsetele de altădată în colecţiile lor.

    Spre deosebire de corsetele de pe vremuri însă, la confecţionarea celor din ziua de azi nu se mai folosesc lamele cornoase provenite de la balene pentru asigurarea rigidităţii, ci sârmă de oţel. Pe lângă celebrităţi, magazinele specializate deservesc şi bărbaţi sau femei de la cele în vârstă la unele tinere.

  • Vedete care au ajuns CELEBRE în mod accidental – GALERIE FOTO

    Harrison Ford 

    Actorul a absolvit studiile de film, dar, după ce a jucat în câteva piese şi a fost voiceover la desene animate, a decis că este cazul să îşi încheie cariera actoricească. După ce a renunţat la marele său vis, Ford s-a apucat de dulgherie. A făcut câteva lucrări la uşile unor celebrităţi precum actriţa nominalizată la Oscar Sally Kellerman şi George Lucas.

    La scurt timp după aceea, Lucas l-a distribuit în “American Graffiti”. Câţiva ani mai târziu, Lucas i-a cerut lui Ford să citească câteva rânduri din scenariul pentru “Star Wars”  şi de acolo a pornit ascensiunea sa în lumea cinematografiei, cu primul rol în lungmetrajul de succes. 

    Jonny Deep 

    Cunoscut astăzi pentru rolul Căpitanului Jack Sparrow,  Johnny Depp şi-a început cariera prin muzică. Depp a încercat să cunoască succesul cu un band muzical local din Florida, iar în căutarea unui contract cu o casă de discuri membrii formaţiei au decis să se mute în Los Angeles.

    Pentru că au obştinut doar promisiuni, trupa se desparte, iar în 1983, Depp s-a căsătorit cu sora fostului său basist. Soţia lui, Lori Anne Allison, a fost cea care i l-a prezentat pe Deep lui Nicolas Cage. Încurajat de Nicolas Cage, Jonny Deep a început să mearga la audiţii pentru filme iar după ce a obţinut rolul din “21 Jumpstreet” cariera sa actoricească a început să explodeze. 

    Steven Seagal 

    Înainte de a ajunge un star de cinema, Seagal a fost un maestru al artelor marţiale. El a învăţat arta Aikido în Japonia şi  s-a întors în SUA pentru a-şi deschide propriul dojo.

    Prima sa incursiune în actorie este rezultatul unui favor făcut lui Michael Ovitz, care i-a cerut să facă o demonstraţie de aikido pentru directori la Warner Brothers. Aceştia au fost atât de impresionaţi de abilităţile lui Seagal încât l-au invitat să joace în filmele produse de companie. Seagal a refuzat scenariile, dar a propus să scrie chiar el un film care a devenit celebru “Mai presus de lege”. 

    Charlize Theron

    Născută în Africa de Sud, Theron s-a mutat în Europa pentru a deveni un model. Deşi a avut o carieră de modeling de succes, Theron a vrut să devină şi un dansator profesionist. În urma unei accidentări în 2004, la vârsta de doar 19, cariera sa în dans a luat sfârşit.

    Venită într-o vizită de câteva săptămâni în Los Angeles, Charlize Theron a avut o divergenţă cu un agent bancar, dar impresarul John Crosby, care aştepta în spatele său, a fost impresionat de prestaţia viitoarei actriţe şi s-a oferit să o ajute. După ce i-a rezolvat problema bancară, acesta i-a propus lui Theron să o prezinte unor case importante de film. Aşa şi-a făcut Charlize Theron prima ei conexiune în Los Angeles şi, deşi ea îl va concedia mai târziu, John Crosby este cel care i-a deschis uşile în lumea filmului.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Un tânăr din România face bani de pe urma vedetelor de pe Youtube. A fost invitat să lucreze la Berlin

    Călin Popescu este un tânăr antreprenor român care vrea să facă bani de pe urma vedetelor prezente în social media.

    Pentru un tânăr de 25 de ani, Călin Popescu are multe pasiuni şi un background destul de „complicat“, după cum mărturiseşte chiar el: fotografie, IT, securitate în online, inovaţie şi antreprenoriat. „În general sunt pasionat de transformarea ideilor interesante în produse şi afaceri funcţionale, cam cu asta m-am ocupat în ultimul timp“, spune Popescu, care a absolvit un liceu de informatică în Caransebeş, Facultatea de Cinematografie şi Media în Cluj-Napoca şi a urmat un master în domeniul inovaţiei în management la un colegiu din Londra.

    A înţeles că antreprenoriatul este direcţia potrivită pentru el şi spune că vrea să ia parte la transformarea noii generaţii de business. „În România sunt o mulţime de oameni extraordinar de bine pregătiţi şi motivaţi, mulţi din ei pleacă din ţară, dar mai sunt şi care rămân din diferite motive. Personal cred că România o să devină un hotspot destul de interesant în zona start-up în următorii 5 ani, zonă în care îmi doresc să mă implic mult în viitorul apropiat.“

    A ajuns la ideea la care lucrează acum după alte câteva proiecte care nu s-au bucurat de succes. „Acum mai bine de doi ani am cofondat cu câţiva prieteni un start-up la Londra, EyeLoop. Un portofel biometric care securizează plăţile online şi offline prin intermediul unui protocol de recunoaştere facială combinat cu recunoaşterea vocii. Foarte provocator din punct de vedere tehnic“, povesteşte tânărul antreprenor. „Am avut câteva încercări de colaborare cu nume importante din industria plăţilor şi din domeniul bancar. Din cauză că am apărut prea repede pe o piaţă nepregătită şi greu de schimbat, ca business nu a fost deloc profitabil, însă ca experienţă, networking şi catapultă spre lucruri mai interesante a fost extraordinar. După Londra, am ajuns să caut proiecte interesante în care mi-aş dori să fiu implicat şi am ajuns în contact cu incubatorul de business Makers.do din Berlin.“

    După câteva discuţii cu unul din cofondatorii Makers, Felipe Ogibowski, „am ajuns să vorbim despre ideea din spatele SocialScene. A fost ideea lui în principiu, la care eu am aderat şi pe care am modificat-o puţin împreună“, povesteşte tânărul antreprenor. SocialScene este un instrument online care conectează agenţii de marketing şi branduri din toată lumea cu aşa-numiţii social influenceri.
    Dezvoltarea platformei a durat în total trei luni, iar investiţia a fost destul de mare, având în vedere că majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe cercetare şi pe vânzări, nu numai pe produs, explică Popescu. „Ca sumă se învârte undeva în media de lansare pe piaţă a unui produs cu ceva mai multe funcţionalităţi, cam 100.000 de euro.“

    „Modul de funcţionare a start-up-ului SocialScene.io este foarte uşor de înţeles, dar înainte de a-l explica simt nevoia să definesc termenul de influencer sau social influencer, aşa cum îl vedem noi“, povesteşte Călin Popescu, cofondator al start-up-ului. „Un social influencer este o persoană devenită celebră prin intermediul diferitelor canale de social media (YouTube, Facebook, Instagram, Twitter, Vine, Snapchat), în urma creării şi distribuirii de conţinut video, foto sau text ce devine viral pe aceste platforme. În acest fel un influencer ajunge să aibă milioane sau chiar zeci de milioane de persoane care îi urmăresc cu regularitate postările şi conţinutul creat. De obicei aceşti influenceri sunt tineri sub 35 de ani care creează conţinut legat de pasiunile şi de activităţile personale, conţinut pe care îl postează pe internet şi îl impărtăşesc oamenilor care au aceleaşi interese ca şi ei. Pe scurt, sunt noile staruri create de valul social media şi dezvoltarea mediului online. Oamenii îi urmăresc, îi ascultă, îi imită, le urmează sfaturile şi uneori îi idolatrizează.“ Treaba pe care o face o astfel de persoană se numeşte influencer marketing: folosirea starurilor social media sau influencerilor pentru crearea de conţinut publicitar targetat ce urmează să fie distribuit pe diferite platforme unor urmăritori direcţi. Mai simplu spus, asta se traduce în publicuri ţintă loiale, foarte numeroase şi bine alese din punct de vedere demografic şi sociografic.

    Când vorbeşte de influenceri sau staruri social media, Călin Popescu se referă la personaje online precum Michelle Phan, Evan, PewDiePie sau Nash Grier. Evan este un copil de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării, despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail. Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzarea reclamelor pe canalul de Youtube.

     

  • Un tânăr din România face bani de pe urma vedetelor de pe Youtube. A fost invitat să lucreze la Berlin

    Călin Popescu este un tânăr antreprenor român care vrea să facă bani de pe urma vedetelor prezente în social media.

    Pentru un tânăr de 25 de ani, Călin Popescu are multe pasiuni şi un background destul de „complicat“, după cum mărturiseşte chiar el: fotografie, IT, securitate în online, inovaţie şi antreprenoriat. „În general sunt pasionat de transformarea ideilor interesante în produse şi afaceri funcţionale, cam cu asta m-am ocupat în ultimul timp“, spune Popescu, care a absolvit un liceu de informatică în Caransebeş, Facultatea de Cinematografie şi Media în Cluj-Napoca şi a urmat un master în domeniul inovaţiei în management la un colegiu din Londra.

    A înţeles că antreprenoriatul este direcţia potrivită pentru el şi spune că vrea să ia parte la transformarea noii generaţii de business. „În România sunt o mulţime de oameni extraordinar de bine pregătiţi şi motivaţi, mulţi din ei pleacă din ţară, dar mai sunt şi care rămân din diferite motive. Personal cred că România o să devină un hotspot destul de interesant în zona start-up în următorii 5 ani, zonă în care îmi doresc să mă implic mult în viitorul apropiat.“

    A ajuns la ideea la care lucrează acum după alte câteva proiecte care nu s-au bucurat de succes. „Acum mai bine de doi ani am cofondat cu câţiva prieteni un start-up la Londra, EyeLoop. Un portofel biometric care securizează plăţile online şi offline prin intermediul unui protocol de recunoaştere facială combinat cu recunoaşterea vocii. Foarte provocator din punct de vedere tehnic“, povesteşte tânărul antreprenor. „Am avut câteva încercări de colaborare cu nume importante din industria plăţilor şi din domeniul bancar. Din cauză că am apărut prea repede pe o piaţă nepregătită şi greu de schimbat, ca business nu a fost deloc profitabil, însă ca experienţă, networking şi catapultă spre lucruri mai interesante a fost extraordinar. După Londra, am ajuns să caut proiecte interesante în care mi-aş dori să fiu implicat şi am ajuns în contact cu incubatorul de business Makers.do din Berlin.“

    După câteva discuţii cu unul din cofondatorii Makers, Felipe Ogibowski, „am ajuns să vorbim despre ideea din spatele SocialScene. A fost ideea lui în principiu, la care eu am aderat şi pe care am modificat-o puţin împreună“, povesteşte tânărul antreprenor. SocialScene este un instrument online care conectează agenţii de marketing şi branduri din toată lumea cu aşa-numiţii social influenceri.
    Dezvoltarea platformei a durat în total trei luni, iar investiţia a fost destul de mare, având în vedere că majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe cercetare şi pe vânzări, nu numai pe produs, explică Popescu. „Ca sumă se învârte undeva în media de lansare pe piaţă a unui produs cu ceva mai multe funcţionalităţi, cam 100.000 de euro.“

    „Modul de funcţionare a start-up-ului SocialScene.io este foarte uşor de înţeles, dar înainte de a-l explica simt nevoia să definesc termenul de influencer sau social influencer, aşa cum îl vedem noi“, povesteşte Călin Popescu, cofondator al start-up-ului. „Un social influencer este o persoană devenită celebră prin intermediul diferitelor canale de social media (YouTube, Facebook, Instagram, Twitter, Vine, Snapchat), în urma creării şi distribuirii de conţinut video, foto sau text ce devine viral pe aceste platforme. În acest fel un influencer ajunge să aibă milioane sau chiar zeci de milioane de persoane care îi urmăresc cu regularitate postările şi conţinutul creat. De obicei aceşti influenceri sunt tineri sub 35 de ani care creează conţinut legat de pasiunile şi de activităţile personale, conţinut pe care îl postează pe internet şi îl impărtăşesc oamenilor care au aceleaşi interese ca şi ei. Pe scurt, sunt noile staruri create de valul social media şi dezvoltarea mediului online. Oamenii îi urmăresc, îi ascultă, îi imită, le urmează sfaturile şi uneori îi idolatrizează.“ Treaba pe care o face o astfel de persoană se numeşte influencer marketing: folosirea starurilor social media sau influencerilor pentru crearea de conţinut publicitar targetat ce urmează să fie distribuit pe diferite platforme unor urmăritori direcţi. Mai simplu spus, asta se traduce în publicuri ţintă loiale, foarte numeroase şi bine alese din punct de vedere demografic şi sociografic.

    Când vorbeşte de influenceri sau staruri social media, Călin Popescu se referă la personaje online precum Michelle Phan, Evan, PewDiePie sau Nash Grier. Evan este un copil de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării, despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail. Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzarea reclamelor pe canalul de Youtube.

     

  • AFACERI profitabile cu LIKE-uri! Cât câştigă vedetele din România cu paginile lor de Facebook

    Vedetele sunt foarte urmărite pe reţele de socializare, chiar şi în România, unele dintre ele ajungând la peste un million de followeri. Sute de mii de utilizatori de Facebook, mai mult sau mai puţin fani, văd orice mesaj, poză sau “share” pe care, starurile le postează.  Dacă merg la un anumit salon de cosmetic, dacă încearcă un anumit suc, dacă îşi dă “check in” la un restaurant de fiţe sau dacă se pozează purtând hainele unui anumit brand… toate acestea se pot transforma într-o sursă de bani, pentru că fiecare click are un preţ.

    Citit mai multe pe www.one.ro