Tag: universitati

  • ADMITEREA LA FACULTATE 2013: Câte locuri au universităţile din ţară

     Aproape 2.400 de locuri la cele cinci facultăţi ale Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti

    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti scoate la concurs aproape 2.400 de locuri la cinci facultăţi, unde admiterea se face exclusiv pe baza mediei de la bacalaureat, mai puţin de o mie de locuri fiind fără taxă, în timp ce studenţii care vor intra pe locurile cu taxă vor plăti 2.900 de lei pe an.

    Universitatea din Ploieşti scoate la concurs 2.391 de locuri la facultăţile de Inginerie Mecanică şi Electrică, Ingineria Petrolului şi Gazelor, Tehnologia Petrolului şi Petrochimie, Ştiinţe Economice şi Litere şi Ştiinţe, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Din totalul locurilor disponibile la această universitate, 961 sunt fără taxă, restul fiind locuri cu taxă, pentru care studenţii vor plăti anual 2.900 de lei. Taxa de şcolarizare, majorată anul trecut cu 700 de lei, de la 2.200 de lei, rămâne aceeaşi şi în acest an universitar, au declarat reprezentanţii universităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce sunt cei mai buni hackeri din Europa de la Râmnicu Vâlcea

    „Sunt câţiva. Dacă vă uitaţi la ce au devenit închisorile în România, sunt adevărate universităţi de escrocat. Intră unul neiniţiat şi iese profesionist de acolo. A fost un mic grup. Au pus la comun cunoştinţele şi au învăţat unii de la alţii”, spune Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, cel mai cunoscut antivirus românesc din lume. Potrivit managerului, dacă se face abstracţie de obiectul de activitate al acestor indivizi, fenomenul este unul „extrem de bun”. Cei de la Bitdefender spun că hackerii nu sunt neapărat experţi în programare, ci sunt mai degrabă buni în fraude legate de inginerie socială. „Există nişte guru acolo, dar astea se întâmplă în general în zona neagră. Există organizaţii care funcţionează ca o corporaţie adevărată. În Râmnicu Vâlcea, ştiinţa se însămânţează prin aer”, mai spune Talpeş.

    „La o altă scară şi cu un set diferit de valori, acelaşi lucru se întâmplă şi în Silicon Valley. Este un grup entuziast menţinut din alte surse probabil. Nu trebuie să ştii foarte multe ca să fii săgeată: primeşti cardul şi mergi la un bancomat să scoţi banii după un anumit program”, mai spune Dumitru.

    Procurorii au destructurat la finalul anului trecut un grup infracţional organizat, constituit din 16 persoane din Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. suspectate de infracţiuni informatice. Persoanele cercetate în acest caz ar fi efectuat operaţiuni frauduloase cu 500.000 de instrumente de plată electronică, totalizând peste 25 de milioane de dolari, au precizat procurorii DIICOT.

    „Cei de la Vâlcea sunt foarte inovativi. Au ajuns să vândă pe internet iahturi mari şi avioane”, mai spune Talpeş. Astfel, membrii grupării interceptau fără drept transmisiile de date informatice nepublice între sistemele implicate în realizarea sau autentificarea plăţilor cu cărţi de credit, cu ajutorul unor aplicaţii special concepute în acest sens, instalate fără drept pe sistemele informatice vizate.

    “Învinuiţii au utilizat mai multe societăţi comerciale având ca obiect de activitate furnizarea unor servicii IT pentru crearea şi întreţinerea unei infrastructuri informatice care să permită accesul fără drept, cu încălcarea măsurilor de securitate şi cu scopul obţinerii de date informatice, în sistemele informatice aparţinând unor companii străine cunoscute, de tip benzinării sau magazine alimentare”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, citat de agenţia de presă Mediafax.

    Procurorii susţin că numai în perioada decembrie 2011 – octombrie 2012, prin intermediul unui “magazin” virtual specializat s-au vândut cu câte patru dolari 68.000 de carduri, membrii grupării obţinând astfel un profit de 270.000 de dolari.

    Luna trecută, românul Ionuţ Budişteanu, în vârstă de 19 ani, din Râmnicu Vâlcea, a câştigat marele premiu, în valoare de 75.000 de dolari, la concursul Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), ce a avut loc la Phoenix, în SUA, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

  • Studenţii trebuie să fie pregătiţi în universităţi în funcţie de nevoile mediului de afaceri

     În ceea ce priveşte educaţia pe ţară, trebuie să avem o corelare a ofertei educaţionale cu nevoile mediului de afaceri. Este foarte important pentru că, în medie, angajatorii din România petrec un an sau mai mult reinstruind un student proaspăt angajat pentru a-l face pregătit cu adevărat pentru cerinţele locului de muncă, ceea ce este foarte ineficient pentru că se ajunge la sute de mii de ani aproape irosiţi întrucât studenţii, în medie, nu sunt pregătiţi să înceapă din prima zi să performeze la locul de muncă”, a declarat vineri Radu Tătucu, membru al echipei de cercetare al Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP), la un seminar pe tema capitalului uman găzduit de BNR.

    El a arătat că o problemă majoră În România o reprezintă colaborarea foarte scăzută între universităţi şi industrie.

    “Foarte mult potenţial este irosit sau ar putea fi folosit mult mai bine printr-o colaborare mai strânsă între universităţi şi mediul de afaceri”, a spus Tătucu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Universitatea Bucureşti, între primele 200 din lume la secţiile limbi moderne, media şi comunicare. Topul universităţilor

     În fişa de prezentare de pe topuniversities.com, Universitatea Bucureşti (UB) este descrisă drept una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România şi din Europa de Est.

    În clasamentele pe 2013 în funcţie de specializări, este pe un loc situat între 151 şi 200 la specializările media şi comunicare, dar şi la limbi moderne, menţinându-şi astfel poziţia din 2012.

    În topul mondial general, dominat de universităţi din SUA şi Marea Britanie, UB este clasată, la nivelul anului 2012, pe poziţia 601, după ce, timp de trei ani la rând, ocupase locul 501.

    Locul I în lume este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, urmat de universităţie Cambridge (Marea Britanie) şi Harvard (SUA).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Somnul raţiunii naşte monştri

    Inainte de orice, puţină istorie neştiută. Să spunem că la un moment dat apare, de niciunde, ideea unei crize nemaipomenite. Savanţi, apoi politicieni, scriitori sau personalităţi publice o îmbrăţişează imediat, relatările media abundă, ajunge în manualele şcolilor şi în universităţi. Nu este vorba de vreo teorie a crizelor economice, nici de încăl-zirea globală, nici măcar de contraterorism; ce povestesc s-a întâmplat cu multe zeci de ani în urmă.

    Teoria în cauză a fost susţinută de preşedinţii americani Woodrow Wilson şi Theodore Roosevelt, dar şi de premierul britanic Winston Churchill, de scriitorul HG Wells, de George Bernard Shaw, dramaturgul, de economistul John Maynard Keynes sau de laureatul premiului Nobel Linus Pauling. Au fost construite institute de cercetare, universităţile occidentale s-au implicat, au fost emise legi speciale legate de această criză, iar prestigioase asociaţii medicale s-au pronunţat asupra sa. Totul a durat câteva zeci bune de ani.

    Trebuie să fie o chestie a naibii de importantă, veţi spune, de ce nu am auzit aşa ceva?
    Pentru că nu se vorbeşte. Este vorba despre eugenie, teoria creată de un savant pe nume Galton care credea că fondul genetic uman se deteriorează, iar rasa umană va degenera din cauză că persoanele superioare nu se înmulţeau la fel de repede cum o făceau cei de rang inferior – emigranţi, evrei, degeneraţii, cei cu mintea slabă. Lumea vorbea de „un val de imbecili în continuă creştere„ care polua partea bună a umanităţii sau de „un balast de deşeuri umane„ – scriitoarea Margaret Sanger, de „roiuri needucate de cetăţeni inferiori„ – HG Wells. 29 de state americane au emis legi care permiteau sterilizarea, iar California s-a situat pe un loc fruntaş în această activitate.

    Pe urmă au mai apărut nişte inşi, de cealaltă parte a oceanului, care au preluat ideile şi le-au dus la un nou nivel. Inşii în cauză se numeau Hitler, Goebbels sau Himmler şi au început prin gazarea persoanelor internate în spitalele psihiatrice. Ulterior, în război, au apărut sistemul de lagăre de exterminare, cunoscute, nu insist.

    După şase ani de război toată lumea s-a lepădat de eugenie, văzând grozăviile care s-au comis. Biografii au pasat discret perioada, istoricii au acoperit-o, scriitorii şi dramaturgii au schimbat macazul, iar politicienii nici usturoi n-au mâncat.

    Dar milioane de oameni au murit şi alte milioane nu şi-au câştigat dreptul de a exista. Pentru că au fost socotiţi de rang inferior. În actuala criză economică am văzut apărând, din nou, acest tip de discurs – grecii cei leneşi, românii cei hoţi, proştii de pe internet, mai nou ciprioţii cei oricum or fi ei, dedaţi ruşilor sau incorecţi, şi mi se pare un mare pericol. Noua politică totalitară europeană, ascunsă sub o mască de democraţie calpă, cultivă o egalitate raportată la mărimea bugetului şi a contribuţiilor, la gradul de sprinteneală a hormonilor şi la, eufemistic vorbind, amplitudinea răcnetelor scoase.

    Taxarea economisirii (n-or fi în băncile acelea cipriote numai banii mafiei ruseşti şi, chiar dacă ar fi aşa, sunt alte instituţii şi alte legi care se ocupă de acest tip de ilegalităţi), alianţe împotriva naturii, exhibări de putere inadmisibile, separări pe tipuri de cetăţeni europeni – cei muncitori şi cei leneşi, cei vrednici şi cei nevrednici, din nord şi din sud, impuneri absurde şi replici imbecile.

    Cea mai bună ilustraţie pentru acest text mi s-a părut a fi Goya, cu o gravură – „Somnul raţiunii naşte monştri„. Goya, bătrânul genial, surd şi nebun, care a intuit mai bine decât cei întregi la minte, cu ochi şi cu urechi. Un soi de degenerat.
     

  • Guvernul a modificat metodologia pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţiGuvernul a modificat metodologia pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi

    “Se elimină constrângerea referitoare la desemnarea obligatorie a unei probe de concurs ca fiind o prelegere publică, ceea ce asigură respectarea competenţei instituţiei de învăţământ superior în elaborarea metodologiei proprii. De asemenea, se elimină condiţia ca personalităţile din străinătate, care trimit scrisori de recomandare privitoare la calităţile profesionale ale unui candidat, să provină numai din instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare din lista aprobată prin ordinul ministrului Educaţiei”, transmite Guvernul.

    Modificările au fost reglementate prin hotărâre de guvern aprobată în şedinţa de miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Universităţi din toată ţara, AMENDATE pentru nereguli privind taxele de înscriere şi de examen

    Potrivit unui comunicat de joi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), au fost desfăşurate controale în 118 universităţi, pentru verificarea respectării prevederilor legale privind protecţia consumatorilor la încheierea contractelor de studii. Pentru abaterile constatate au fost aplicate 17 amenzi contravenţionale, în valoare de 50.000 de lei, şi 39 de avertismente, precizează sursa citată. Astfel, au fost verificate listele tarifelor pentru cursuri şi alte activităţi educaţionale, dar şi actele din care să rezulte obiectul de activitatea unităţilor de învăţământ.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu. Care sunt cele mai bune şi cele mai slabe

    În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

    Vezi clasificarea universităţilor din România conform nivelului de studii

    Vezi clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu

    Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona. Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Câţi studenţi s-au înscris la universităţile din ţară pentru anul 2011-2012

    Potrivit prorectorului Universităţii “Transilvania” Braşov, Constantin Duguleană, în primul an de facultate, sesiunea 2011 – 2012, au fost admişi în total 4.380 de studenţi, dintre care 2.820 la locurile bugetate şi 1.560 la locurile cu taxă, aproximativ la fel ca anul trecut. “Locurile la buget sunt aceleaşi ca anul trecut. De asemenea, numărul locurilor cu taxă a fost aproximativ acelaşi, nefiind diferenţe notabile faţă de anul trecut”, a spus Duguleană. În ceea ce priveşte admiterea la masterat, au fost admişi 1.270 de sudenţi la locurile bugetate şi 1.151 la locurile cu taxă, a precizat Constantin Duguleană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai bune universităţi din România

    Clasificarea a fost făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, pe baza datelor raportate de unităţile de învăţământ superior. În virtutea evalurii EUA, 12 universităţi sunt considerate de elită (categoria “Universităţi de cercetare avansată şi educaţie”).

    “Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”, a declarat Daniel Funeriu.

    # Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
    Universitatea din Bucureşti
    Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
    Academia de Studii Economice din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
    Universitatea Politehnică din Bucureşti
    Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
    Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
    Universitatea “Politehnica” din Timişoara

    # Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
    Universitatea de Vest din Timişoara
    Universitatea din Craiova
    Universitatea “Transilvania” din Braşov
    Universitatea “Ovidius” din Constanţa
    Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
    Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
    Universitatea din Oradea
    Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
    Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
    Academia Tehnică Militară din Bucureşti
    Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov
    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti
    Academia Navală “Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
    Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti
    Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

    # Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
    Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
    Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti
    Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi
    Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
    Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
    Universitatea de Arte din Târgu Mureş

    # Universităţi centrate pe educaţie
    Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad
    Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava
    Universitatea “Valahia” din Târgovişte
    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
    Universitatea Maritimă din Constanţa
    Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
    Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
    Universitatea Româno-Americană din Bucureşti
    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
    Universitatea din Piteşti
    Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa
    Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
    Universitatea “Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
    Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
    Universitatea de Nord Baia Mare
    Universitatea Ecologică din Bucureşti
    Universitatea din Petroşani
    Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad
    Universitatea Creştină Partium din Oradea
    Universitatea Emanuel din Oradea
    Universitatea “Apollonia” din Iaşi
    Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
    Universitatea Hyperion din Bucureşti
    Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş
    Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
    Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”
    Universitatea “Tibiscus” din Timişoara
    Universitatea Româno-Germană din Sibiu
    Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
    Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
    Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
    Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
    Institutul Teologic Baptist Bucureşti
    Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
    Universitatea “Danubius” din Galaţi
    Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
    Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi
    Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti
    Universitatea “George Bacovia” din Bacău
    Universitatea “Athenaeum” din Bucureşti
    Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
    Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
    Universitatea “Mihai Eminescu” din Timişoara
    Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
    Universitatea George Bariţiu din Braşov
    Universitatea Bioterra din Bucureşti

    Prin Legea educaţiei naţionale, universităţile sunt clasificate în trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

    Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate la adresa chestionar.uefiscdi.ro/.