BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Scandal în UE. Ungaria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat pachetul de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina / Viktor Orban cere deblocarea banilor pentru ţara sa în schimbul votului

    Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.

    Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.

    “Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.

    El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.

    Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.

  • Scandal în UE. Ungaria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat pachetul de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina / Viktor Orban cere deblocarea banilor pentru ţara sa în schimbul votului

    Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.
    Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.
    “Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.
    El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.
    Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.

  • Buzunarele fumătorilor ar putea încasă o lovitură teribilă: UE se pregăteşte să dubleze accizele pentru tutun şi să crească preţurile masiv pentru ţigări şi produsele de vaping. UE vrea să scumpească preţurile până ajungem la ”o generaţie fără tutun” până în 2040

    UE urmează să propună o taxă pentru vaping, ca parte a unei reorganizări a impozitării industriei tutunului care ar dubla, de asemenea, accizele în statele membre cu taxe reduse pe ţigări, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene, potrivit Financial Times. 

    Modificările legislative, care fac parte dintr-un efort al Bruxelles-ului de a reduce rata fumatului, vor creşte acciza minimă a UE pentru ţigări de la 1,80 euro la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigări, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor în ţările din Europa de Est, unde pachetele se pot vinde cu mai puţin de 3 euro.

    Noul regim fiscal va alinia, de asemenea, impozitarea noilor produse din tutun, cum ar fi vapoarele şi tutunul încălzit, la cea a ţigărilor, în condiţiile în care factorii de decizie politică din întreaga lume privesc din ce în ce mai puţin favorabil popularitatea acestor noi produse în rândul tinerilor.

    Produsele de vaping mai puternice vor fi supuse unei accize de cel puţin 40%, în timp ce produsele de vaping mai puţin puternice vor fi supuse unei accize de 20%. Produsele din tutun încălzit vor fi, de asemenea, afectate de o acciză de 55%, adică o rată de impozitare de 91 de euro la 1 000 de articole vândute.

    Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la şcoala de afaceri HEC Paris, a declarat că absenţa unui cadru de accize la nivelul UE pentru vapori şi tutun încălzit a “slăbit eforturile de control al tutunului” în întregul bloc.

    De asemenea, accizele la ţigări ar creşte considerabil în ţări precum Austria şi Luxemburg, unde preţurile sunt scăzute în raport cu veniturile. Se preconizează că majorarea taxelor pe ţigări va genera 9,3 miliarde de euro în plus pentru statele membre ale UE.

    Modificările au ca scop accelerarea eforturilor UE de a ajunge la o “generaţie fără tutun” până în 2040. În cadrul Planului UE de combatere a cancerului, oficialii din domeniul sănătăţii doresc să reducă consumul de tutun în rândul cetăţenilor UE de la nivelul actual de aproximativ 25 % la 20 % în 2025 şi la mai puţin de 5 % până în 2040.

    În această lună, Comisia a impus o interdicţie privind produsele din tutun încălzit aromatizat pentru a reduce creşterea cererii în rândul consumatorilor tineri. În SUA, autorităţile de reglementare de la Food and Drug Administration au luat măsuri pentru a interzice produsele populare de vaping, cum ar fi Juul.

    Rob Branston, lector senior în economia afacerilor şi membru al Grupului de cercetare pentru controlul tutunului de la Universitatea din Bath, a declarat că actualizarea regimului fiscal a fost “aşteptată cu mult timp în urmă” pentru a creşte preţurile în ţările în care ţigările erau “prea ieftine” şi pentru a ajunge din urmă inflaţia.

    “Acest lucru va salva vieţi”, a spus el. “Creşterile de preţuri induse de taxe sunt … . unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea consumului de tutun, astfel încât creşterile semnificative ale ratelor minime de impozitare . . sunt esenţiale pentru a obţine reducerile dorite în ceea ce priveşte cancerul şi alte boli.”

    Dar Peter van der Mark, secretarul general al Asociaţiei Europene a Tutunului pentru Fumători, un organism al industriei, a avertizat că “dacă aveţi o creştere bruscă şi foarte abruptă, puteţi crea o piaţă pentru comerţul ilicit”.

    Dustin Dahlmann, preşedintele Alianţei Europene Independente pentru Vape, a adăugat că impunerea de taxe pe noile produse din tutun ar putea duce la “alternative mult mai puţin dăunătoare” la fumat, care “sunt taxate mult prea puternic în multe ţări”.

    Un studiu de impact care a făcut obiectul unei scurgeri de informaţii a afirmat că majorarea accizei minime ar avea “un impact puternic asupra consumatorilor şi operatorilor economici” din statele UE în care preţurile ţigărilor sunt scăzute, printre care Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Ungaria.


     

  • UE declară Rusia drept stat sponsor al terorismului

    UE a declarat Rusia drept stat sponsor al terorismului în urma aprobării în Parlamentul European.

    Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului, potrivit Sky News.

    Măsura, care este în mare parte simbolică, a fost justificată prin atacurile militare ale Moscovei asupra unor ţinte civile, cum ar fi infrastructura energetică, spitale, şcoli şi adăposturi.

    UE a impus deja numeroase sancţiuni Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina.

  • Analiză ZF. Întrebări fără răspuns: De ce a crescut preţul uleiului de consum cu 50% într-un an în România, cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?

    ♦ Bunge (Floriol), Expur (Bunica) şi Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, indică seceta, costurile în creştere şi războiul din Ucraina ca principali factori care au stat la baza creşterii preţului.

    Preţul uleiului comestibil a fost mai mare cu 49,7% în luna august a acestui an faţă de luna august a anului 2021, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În prezent, uleiul de floarea-soarelui, indiferent de brand, în majoritatea cazurilor, costă peste 10 lei/litru în comerţ. Chiar şi mărcile private de ulei ale retailerilor se apropie de 10 lei/litru. Spre exemplu, uleiul de floarea-soarelui marca Proxi a retailerului Profi costă 9,5 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Cum explică marii producători de ulei acest avans în contextul în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?

    „Variaţia preţului uleiului observată în ultimele luni a fost influenţată de mai mulţi factori, dincolo de oferta şi cererea de cereale şi seminţe oleaginoase, inclusiv de inflaţie. Războiul din Ucraina a dus la limitări logistice şi aprovizionare limitată. În plus, cererea crescută şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică (inclusiv combustibili) s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari. Toţi aceşti factori combinaţi au influenţat preţurile finale“, au răspuns reprezentanţii companiei Bunge la solicitarea ZF.

    Vânzările totale de ulei de consum în 2021 au fost de 1,67 miliarde de lei, conform datelor de la Euromonitor. Bunge este cel mai mare jucător din piaţa de ulei românească după cifra de afaceri de 3 miliarde de lei anul trecut. Compania are în potrofoliu mărci ca Floriol, Unisol şi Raza Soarelui pentru piaţa din România şi Ulvex şi Kaliakra pentru piaţa din Bulgaria, unde exportă.

    După americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (judeţul Călăraşi) şi Buzău, al doilea cel mai mare jucător din piaţa uleiului este Expur, cu fabrica din Slobozia şi pe următorul loc este Prutul, cu fabrica din Galaţi.

    „Factorii care au contribuit la creşterea preţului la uleiul de floarea-soarelui sunt: costurile ridicate ale energiei electrice şi gazului, costul ridicat al transportului, la acestea adăugându-se şi creşterile repetate de preţ la toate materialele auxiliare de ambalat. De asemenea, costurile cu forţa de muncă au crescut în ultimul an. Nu în ultimul rând, costul financiar al creditelor, pentru achiziţia de materie primă, a crescut mult în ultimele 12 luni“, au spus reprezentanţii Prutul, companie deţinută de omul de afaceri Marian Andreev.

    În funcţie de reţeaua de comerţ modern în care este vândut, uleiul de floarea-soarelui Floriol, de exemplu, costă între 12,95 lei/litru şi 13,49 lei/litru, iar uleiul de floarea-soarelui Bunica (brand al Expur) costă 11,39 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Preţul uleiului comestibil din România este similar cu cel din Portugalia (2,6 dolari/litru) şi se apropie de cel din Franţa (3,15 dolari/litru), date aferente lunii iunie, disponibile pe site-ul companiei de cercetare şi analiză de piaţă Global Product Prices.

    „Au existat, de-a lungul ultimilor ani, mulţi factori care au condus la creşteri de preţuri pentru uleiul îmbuteliat pornind de la seceta severă din anul 2020, războiul din Ucraina şi seceta din Canada în 2021 sau creşterea costurilor de producţie pentru fermieri în anul 2022“, afirmă reprezentanţii Expur. Conform celor mai recente date ale ZF, francezii de la Expur au cea mai mare capacitate de rafinare din ţară, de 400 – 450 tone/zi, iar reprezentanţii companiei au precizat că nu a avut plafonat pretul pentru energie şi că acesta a crescut cu 140% într-un an.

    În 2020, seceta a redus cu 40% producţia totală de cereale a României, până la 19 milioane de tone. Însă, în 2021 România a avut o producţie record de cereale şi a obţinut peste 3 milioane de tone de floarea-soarelui, situându-se pe primul loc în UE, conform datelor de la Eurostat. Deşi pentru România 2021 a fost un an prosper, seceta s-a mutat în Canada şi preţul uleiului la nivel mondial a continuat să crească, dar mai încet, translatând în uleiul îmbuteliat o creştere suplimentară de aproximativ 20% până la finele anului 2021, po­trivit reprezentanţilor Expur. „În 2020, pro­duc­ţiile de seminţe de floarea-soarelui din Bulgaria, România, Moldova, Ucraina şi Rusia au înre­gis­trat scăderi de 10-20%, care, cumulat, au în­semnat circa 6 milioane de tone de seminţe de floarea-soarelui (aproximativ 12 % din pr­o­ducţia mondială)“, au adăugat repre­zentanţii Expur.

    Războiul din Ucraina a influenţat piaţa prin faptul că această ţară este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui din lume. Astfel, reprezentanţii Expur susţin că preţul seminţelor de floarea-soarelui livrate la procesatori s-a dublat în perioada august 2020 –  primavara anului 2021, iar acelaşi trend l-a urmat şi uleiul brut de floarea-soarelui.

    „Creşterea de preţ la uleiul îmbuteliat a fost mai înceată decât a seminţelor, totuşi, în vara anului 2021, înregistram deja creşteri de 40-50% faţă de vara anului 2020. (…) Momentul invaziei Ucrainei de Rusia a creat panică printre consumatorii de cereale, seminţe şi uleiuri vegetale, iar imediat după aceea fluxurile de export pe mare au fost blocate. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.“

    După invaziei Ucrainei de Rusia, preţul uleiului brut pe pieţele externe atingea 4.000 dolari/tonă, iar pentru seminţele de floarea-soarelui, preţul depăşea 1.250 dolari/tonă în Constanţa, fiind de trei ori mai mare decât în vara anului 2020. „Era momentul când seminţele şi uleiul din România au început să concureze cu consumatorii români, cu consumatori din toată lumea, care până atunci cumpărau ulei din Ucraina. Preţul uleiului îmbuteliat a crescut cu încă 30-35% faţă de ianuarie 2022“, au precizat oficialii Expur.

    Reprezentanţii Prutul au spus, la rândul lor, că în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tonă. Ieri, 1 noiembrie, preţul pentru floarea-soarelui era de 565 dolari/tonă în Constanţa, adică aproape 2.800 lei/tonă.

    Mai mult, reprezentanţii Expur au afirmat că a existat o schimbare a comportamentului de vânzare al fermierilor, ei preferând să întârzie vânzarea seminţelor, aşteptând oportunităţi pentru o valorificare cât mai bună a producţiei, astfel încât să îşi poată acoperi costurile ridicate de producţie pentru 2022, dar şi pe cele de înfiinţare a recoltelor în 2023, care sunt şi mai mari. „Consecinţa vânzării lente a seminţelor este o acoperire limitată a procesatorilor, cea mai scazută din ultimii trei ani şi o vulnerabilitate mai mare la incertitudinea şi volatilitatea pieţei“, subliniază reprezentanţii Expur.

    Pe de altă parte, reprezentanţii companiei Prutul susţin că producătorii de ulei vegetal îşi fac stocuri de materie primă, însă nu pe termen mediu sau lung, pentru 6 până la 12 luni, deoarece efortul financiar ar fi greu de susţinut pentru a acoperi o perioadă aşa de mare.

    „Se achiziţionează o cantitate mai mare de materie primă la recolta de floarea-soarelui, însă, de asemenea, aceasta se achiziţionează şi pe parcursul anului la condiţiile pieţei din acel moment. (…) Odată cumpărată o cantitate de materie primă se şi închid contracte de vânzare ulei pentru acea cantitate, pentru a se evita fluctuaţia preţurilor şi riscurile aferente, întrucât preţurile pot scădea sau creşte“, completează oficiali Prutul.

    Reprezentanţii Expur susţin că în continuare rămâne incert şi volatil contextul de piaţă, iar factorul determinat este situaţia din Ucraina. „Vestea bună este că există o producţie locală şi globală de seminţe de floarea-soarelui suficientă să satisfacă consumul până la recolta viitoare. Dacă situaţia din Ucraina nu escaladează major, vom asista şi la alte corecţii de preţ, aproape de normalitate. O escaladare majoră va antrena variaţii de preţ ale seminţelor de floarea-soarelui, care vor fi translatate la un anumit moment în preţului uleiului îmbuteliat, fără să existe nici un risc de disponibilitate. Va fi suficient ulei pe rafturile magazinelor din România.“

    Pe lângă faptul că-şi asigură producţia internă, în 2021, România a exportat grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale în valoare de 1,5 miliarde de euro, acesta fiind şi cel mai exportat produs alimentar, conform datelor de la INS.

    Expur: Creşterea preţului uleiului de consum a început cu seceta din anul 2020. Un alt moment semnificativ a fost începutul războiului din Ucraina. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.

    Bunge: Cererea crescută de ulei şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari.

    Prutul: Costul financiar al creditelor pentru achiziţia de materie primă a crescut mult în ultimele 12 luni. Tot în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tona de floarea-soarelui.

  • O bancă rusească din inima UE plănuieşte să-şi disponibilizeze jumătate din forţa de muncă

    East West United Bank, una dintre cele mai mari bănci ruseşti din Luxemburg, îşi va înjumătăţi personalul pe fondul „provocărilor fără precedent“ create de invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit Bloomberg. Banca, înfiinţată în 1974, a încheiat un acord de protejare a restului de angajaţi şi continuare a operaţiunilor.

     

  • Germania, ultimatum către Serbia: trebuie să alegeţi între UE şi Rusia

    Oficialii germani consideră Serbia duplicitară şi Belgradul trebuie să decidă singur dacă urmează calea aderării la Uniunea Europeană sau dacă intră într-un parteneriat strategic cu Rusia.

    „Hotărârea asupra unei decizii este necesară, având în vedere evoluţiile geopolitice actuale. Accesul pe piaţa unică europeană este o oportunitate, însă şi o responsabilitate. Ne dorim un partener de încredere iar asta presupune loialitate. În caz contrar, vor interveni sancţiunile. Belgradul trebuie să decidă acum: UE sau Rusia”, a declarat oficialul german.

    Aspiraţiile de integrare economică şi politică ale sârbilor cu Occidentul par să se năruie din cauza legăturilor de prietenie întreţinute cu Moscova. Serbia nu a adoptat sancţiuni împotriva ruşilor de la începutul invaziei acestora în Ucraina şi nici nu a condamnat în mod public acţiunile Kremlinului.

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucic admite existenţa acestei situaţii, însă a decis să-şi conducă ţara în direcţia Uniunii Europene. Serbia menţine statutul de candidat al Uniunii Europene încă din 2012, relatează Reuters.

  • Germania, ultimatum către Serbia: trebuie să alegeţi între UE şi Rusia

    Oficialii germani consideră Serbia duplicitară şi Belgradul trebuie să decidă singur dacă urmează calea aderării la Uniunea Europeană sau dacă intră într-un parteneriat strategic cu Rusia.

    „Hotărârea asupra unei decizii este necesară, având în vedere evoluţiile geopolitice actuale. Accesul pe piaţa unică europeană este o oportunitate, însă şi o responsabilitate. Ne dorim un partener de încredere iar asta presupune loialitate. În caz contrar, vor interveni sancţiunile. Belgradul trebuie să decidă acum: UE sau Rusia”, a declarat oficialul german.

    Aspiraţiile de integrare economică şi politică ale sârbilor cu Occidentul par să se năruie din cauza legăturilor de prietenie întreţinute cu Moscova. Serbia nu a adoptat sancţiuni împotriva ruşilor de la începutul invaziei acestora în Ucraina şi nici nu a condamnat în mod public acţiunile Kremlinului.

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucic admite existenţa acestei situaţii, însă a decis să-şi conducă ţara în direcţia Uniunii Europene. Serbia menţine statutul de candidat al Uniunii Europene încă din 2012, relatează Reuters.

  • Macron şi Scholz, avertisment pentru Biden. POLITICO: Dacă Statele Unite nu se retrag, atunci UE va trebui să riposteze

    Aceştia au fost de acord că recentele planuri de subvenţii de stat americane reprezintă măsuri de distorsionare a pieţei care au ca scop să convingă companiile să îşi mute producţia în SUA, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile lor. Iar aceasta este o problemă pe care doresc ca Uniunea Europeană să o abordeze, scrie Mediafax.ro. 

    Întâlnirea celor doi lideri a urmat dezacordurilor publice din ultimele săptămâni pe teme politice cheie, precum energia şi apărarea, fracturând alianţa politică centrală a UE între cele mai mari două economii ale sale.

    Dar, chiar dacă prânzul lor a avut loc într-un context dificil, ambii lideri au fost de acord că UE nu poate rămâne inactivă dacă Washingtonul continuă să aplice Legea privind reducerea inflaţiei, care oferă reduceri de taxe şi beneficii energetice pentru companiile care investesc pe teritoriul SUA, în forma sa actuală. Mai exact, legislaţia americană semnată recent încurajează consumatorii să “cumpere produse americane” atunci când vine vorba de alegerea unui vehicul electric, o măsură deosebit de supărătoare pentru industriile auto importante din ţări precum Franţa şi Germania, scrie POLITICO.

    Mesajul de la Paris este: Dacă Statele Unite nu se retrag, atunci UE va trebui să riposteze

    Pentru a evita concurenţa neloială sau pierderea de investiţii, va fi nevoie de sisteme de stimulente similare pentru companii. Această mişcare ar risca să arunce relaţiile transatlantice într-un nou război comercial.

    Macron a fost primul care a făcut public acest avertisment dur. “Avem nevoie de o lege <Buy European Act>, la fel ca americanii, trebuie să rezervăm subvenţiile pentru producătorii noştri europeni”, a declarat preşedintele francez miercuri seară, într-un interviu acordat postului de televiziune France 2, referindu-se în special la subvenţiile de stat pentru maşinile electrice.

    Citiţi continuarea pe Mediafax.ro 

  • Va deveni cafeaua un produs de lux în curând în Ungaria?

    Datele Eurostat şi ale biroului de statistică al Ungariei arată că preţurile cafelei cresc în Europa, însă creşterile sunt peste medie în Ungaria, scrie Daily News Hungary. Cafeaua s-a scumpit cu 16.9% în UE în august, în timp ce în Ungaria creşterea preţurilor a fost de 34,3% în aceeaşi lună, în termeni anuali.