BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Budapesta îl acuză pe Orban că a împins oraşul în pragul falimentului. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a declarat că biroul său va înceta să mai plătească taxe către Ministerul de Finanţe al ţării, în încercarea de a continua să furnizeze servicii, inclusiv transportul public şi salariile celor 27.000 de angajaţi ai oraşului

    Capitala Ungariei, Budapesta, a adoptat un “pachet de reduceri pentru supravieţuire” pentru a evita falimentul, în timp ce primarul oraşului, condus de opoziţie, a acuzat guvernul premierului Viktor Orban că a redus veniturile pentru a obţine avantaje politice, scrie Bloomberg. 

    În cea mai recentă confruntare dintre guvernul naţionalist al lui Orban şi oraşele conduse de opoziţia fracturată din Ungaria, primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a declarat că biroul său va înceta să mai plătească taxe către Ministerul de Finanţe al ţării, în încercarea de a continua să furnizeze servicii, inclusiv transportul public şi salariile celor 27.000 de angajaţi ai oraşului.

    Decizia a fost luată ca urmare a politicilor lui Orban, printre care se numără restricţionarea capacităţii de împrumut a Budapestei şi majorarea contribuţiei sale la bugetul naţional la 58 de miliarde de forinţi (168 milioane de dolari) în acest an. De asemenea, el a privat municipalităţile de venituri cruciale din surse precum taxele impuse întreprinderilor locale.

    “Am reuşit să depăşim cu succes crize care nu au fost cauzate de politica internă”, a declarat primarul metropolei de 1,8 milioane de locuitori, citând greutăţile cauzate de pandemie şi de criza preţurilor la energie. “Guvernul ungar s-a dedicat în mod vizibil unei politici ostile Budapestei”.

    Partidul de guvernământ al lui Orban, Fidesz, a obţinut câştiguri majore în alegerile parlamentare de anul trecut, despre care criticii săi spun că a fost ajutat de sângerarea oraşelor conduse de opoziţie de venituri. De atunci, premierul a direcţionat sprijinul statului – adesea finanţat din fondurile de ajutor pentru dezvoltare ale Uniunii Europene – către centrele controlate de partidul său, în timp ce nu a făcut acelaşi lucru pentru Budapesta şi alte câteva oraşe mari.

  • NEWS ALERT Viktor Orban vrea refacerea Ungariei Mari. Sunt vizate Transilvania şi Regiunea Transcarpatia

    Ungaria ar putea declanşa primul război din interiorul alianţei nord-atlantice? Apar tot mai multe semnale că regimul lui Viktor Orban râvneşte la teritoriile României şi Ucrainei. Anul trecut, Viktor Orban a purtat un fular cu harta Ungariei Mari.

    Ungaria a fost singura ţară membră NATO care a refuzat să sprijine Ucraina cu armament şi a susţinut retragerea sprijinului guvernului de la Kiev, chiar şi cu preţul încălcării suveranităţii ucrainene. Ungaria cumpără gaz rusesc în ruble şi întreţine relaţii diplomatice cu Rusia. Viktor Orban s-a opus sancţionării regimului putinist de la Kremlin.

    Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, a vorbit luni, la Bazarul Várkert, că NATO trăieşte într-o bulă, dar, din fericire, există viaţă în afara bulei.
    El a adăugat că majoritatea covârşitoare a statelor este poziţia reprezentată de Ungaria, potrivit Telex.
    Potrivit raţionamentului său, dacă nu ar fi aşa, nu ar exista nicio şansă de a pune capăt războiului şi de a încheia o pace pe termen lung.
    El susţine că:” NATO = război, aproape orice altceva = pace”.
    Pe ecranele din spatele ministrului apare o hartă a Ungariei Mari, cu teritorii anexate de la România şi Ucraina.
    “În afara bulei transatlantice, majoritatea covârşitoare are poziţia pro-pace pe care o reprezentăm şi noi. Atâta timp cât această majoritate globală există, există speranţa că acest război poate fi încheiat cât mai curând posibil şi se va ajunge la un acord de pace care să garanteze pacea şi securitatea în această regiune pe termen lung”, este declaraţia integrală a ministrului ce a fost postată pe pagina sa de Facebook.
    Mai mulţi comentatori l-au criticat aspru.

    “Şi cum rămâne cu Memorandumul de la Budapesta?! Apropo, câte ruble ruseşti costă să postezi o postare „despre pace” pe această pagină?”, îl întreabă Aleksey Vyskub, prim-viceministru al Ministerului Transformăriii Digitale al Ucrainei.
    Un alt politician maghiar, Dr. Hoppál Péter,  l-a lăudat pe ministrul de Externe pentru discursul său: “Pacea este în interesul nostru tuturor”.
    Politicianul a postat pe pagina sa personală o poezie scrisă de József Attila, un poet maghiar cu tată român, unul din cei mai însemnaţi poeţi maghiari din secolul al XX-lea.

  • UE, după ce Polonia şi Ungaria au interzis cereale ucrainene: acţiunile unilaterale, inacceptabile

    Acţiunile unilaterale în domeniul comerţului din partea statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile, a declarat duminică executivul blocului comunitar, după ce Polonia şi Ungaria au anunţat interdicţii privind importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a-şi proteja sectoarele agricole locale.

    După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să rămână în statele din Europa Centrală, afectând preţurile şi vânzările pentru fermierii locali.

    “Suntem la curent cu anunţurile Poloniei şi Ungariei privind interzicerea importurilor de cereale şi alte produse agricole din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-o declaraţie trimisă prin e-mail, citată de Reuters.

    “În acest context, este important să subliniem că politica comercială este de competenţa exclusivă a UE şi, prin urmare, acţiunile unilaterale nu sunt acceptabile.”

    “În astfel de vremuri dificile, este esenţial să se coordoneze şi să se alinieze toate deciziile în cadrul UE”, a adăugat declaraţia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat pentru agenţia de ştiri de stat PAP că guvernul se află în contact permanent cu Comisia Europeană pe această temă şi că interdicţia a fost posibilă datorită unei clauze de securitate.

    Polonia şi Ungaria au fost implicate în conflicte de lungă durată cu Bruxelles-ul în legătură cu probleme precum independenţa justiţiei, libertatea presei şi drepturile LGBT, iar ambelor ţări le-au fost reţinute fonduri din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

    Ministrul ucrainean al agriculturii, Mykola Solsky, a discutat duminică cu omologul ungar Istvan Nagy şi a subliniat că deciziile unilaterale sunt inacceptabile, a precizat ministerul ucrainean al agriculturii într-o declaraţie. Cei doi au convenit să discute din nou în curând, a precizat acesta.

    Ministerul a declarat sâmbătă că interdicţia poloneză a contrazis acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a solicitat discuţii pentru a rezolva problema.

    Între timp, ministrul bulgar al agriculturii, Yavor Gechev, a declarat că ţara sa ia în considerare, de asemenea, o interdicţie a importurilor de cereale ucrainene, a relatat duminică agenţia locală BTA.

  • Ungaria aruncă în aer unitatea Europei contra Rusiei

    Ungaria aruncă în aer unitatea Europei contra Rusiei: Orban rupe rândurile şi semnează acorduri cu Moscova privind gazele şi energia nucleară

    Viktor Orban îşi schimbă direcţia oficială şi îşi arată pe faţă prietenia cu Rusia.
    Ungaria nu face opoziţie doar declarativ Europei strâns unite în jurul cauzei ucrainene. Pe Viktor Orban şi pe Vladimir Putin îi leagă şi faptele.
    Presa maghiară apreciază că Budapesta şi Moscova au ajuns la un acord care permite centralei nucleare Paks să continue să funcţioneze.
    Este vorba despre singura centrală din Ungaria care produce energie din atomi.
     

  • În timp ce Ungaria este văzută drept poarta de intrare a Chinei în UE, sud-coreenii contribuie masiv la industrializarea ţării cu investiţii

    Ungaria conduce în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atra­gerea de investiţii din Coreea de Sud, scrie Bloomberg.

    În perioada 2014-2022, companii din Coreea de Sud au investit în Ungaria 8,2 miliarde de euro, ţara devenind unul dintre cei mai mari investitori străini din Ungaria.

    Samsung şi SK On au construit fabrici de baterii în Ungaria, ce ali­mentează constructori auto ca Volkswagen şi BMW. Către finalul anului trecut, Ungaria şi Coreea de Sud au încheiat un acord de promo­vare a investiţiilor şi dezvoltare a co­merţului, potrivit abouthungary.hu.

    Ministrul ungar al afacerilor ex­terne şi comerţului Peter Szijjarto declara în acel moment că acordul va aduce mai multe investiţii în Ungaria. Având în vedere că firmele coreene sunt lideri în industria mondială a ma­şinilor electrice, investiţiile acesto­ra sunt cruciale pentru Ungaria, sublinia acesta.

    Ţările estice au reprezentat cea mai mare sursă de investiţii străine în Ungaria din 2019, potrivit oficialului maghiar, Coreea de Sud fiind cel mai mare investitor în 2019 şi 2021, iar China în 2020 şi 2022.

    Martina Almasi, director al A­gen­ţiei Ungare de Promovare a In­ves­tiţiilor, a subliniat pentru Bloomberg că ţara dispune de un „sistem fiscal foarte competitiv, o infrastructură foarte bună pentru deservirea pieţelor europene şi de un sistem de învăţământ excellent“.

    Taxa corporate din Ungaria se situează la doar 9%, comparativ cu aproximativ 25% în Coreea de Sud.

    În Ungaria, guvernul lui Viktor Orban sfidează prudenţa cu care Occidentul priveşte China şi oferă beneficii generoase pentru găzduitea de operaţiuni străine şi a transforma ţara într-un centru global pentru maşini electrice, notează Reuters.

    Investiţiile în industria auto ma­ghiară sunt dominate de trei ţări: Germania, plus China şi Coreea de Sud, lideri în domeniul bateriilor pentru maşini electrice.

    Companiile din cele trei ţări au reprezentat 29 din cele 31 de subven­ţii sub formă de cash acordate de Ungaria pentru investiţii majore în sectorul auto şi al bateriilor în ultimul deceniu.

    Stimulentele de stat şi oportuni­ta­tea pentru constructori auto şi furnizori de baterii de a opera unii în apropierea celorlalţi exercită o atrac­ţie puternică.

    Giganţii sud-coreeni SK Inno­va­tion şi Samsung SDI au declarat că proximitatea faţă de constructorii auto germani a reprezentat un factor cheie în deciziile de a investi în Ungaria.

    Totuşi, anumite îngrijorări sunt le­gate de presiunea uriaşă pe care fa­bricile de baterii o vor exercita asu­pra reţelei de electricitate, cât şi de lipsa de specialişti locali în producţia de baterii.

    În pofida riscurilor, Alexander Timmer, partener la compania germană de consultanţă Berylls Strategy Advisors care a lucrat la mai multe proiecte auto şi de baterii în Ungaria, susţine că ţara prezintă un pachet atrăgător.

    „Combinaţia de avantaje legate de costuri, subvenţii de stat şi apropierea de fabricile constructorilor auto face Ungaria din ce în ce mai atractivă pentru producătorii de baterii“.

  • Cu o inflaţie alimentară năprasnică în regiune, Sărbătorile Pascale vor goli buzunarele est-europenilor

    Sărbătorile Pascale îi vor lovi pu­ter­nic la buzunare pe polonezi, scrie Warsaw Voice. Maioneza şi ouăle sunt cu 40% mai scumpe, în timp ce ceapa şi morcovii costă cu 60% mai mult. Chiar şi cu promoţii, polonezii nu vor putea scăpa de cheltuieli mai mari.

    Preţurile au atins niveluri record lună de lună, însă înaintea sărbătorilor, în condiţiile unor cheltuieli mai mari, acestea sunt urmărite mai îndeaproape de consumatori.

    În acest an, bugetul de Paşte va creşte puternic în condiţiile în care cele mai populare produse achiziţio­nate în această perioadă s-au scumpit cu până la 60%, relevă datele culese de UCE Research şi WSB Merito.

    Majoritatea po­lonezilor îşi ba­zează stra­te­giile de shopping pe promoţii din mo­ment ce preţu­rile urcă atât de mult. De asemenea, în condi­ţiile în care mărcile private sunt cu 20-30% mai ieftine, consumatorii se îndreaptă din ce în ce mai frecvent către acestea.

    Ungaria a introdus plafoane pentru preţurile anumitor alimente de bază la începutul anului trecut, însă inflaţia preţurilor alimentelor a accelerat de atunci cu aproape 50%. Din cauza plafoanelor, retailerii au început să compenseze pierderile majorând preţurile altor produse. Aceştia au ajuns în cele din urmă să raţionalizeze vânzările de alimente de bază cum sunt cartofii, creând penurii pentru consumatori.

    Cursa promoţiilor va continua ­până în ulti­mul moment, companiile pregă­tind oferte su­plimentare pentru zilele de dinaintea Paştelui. „In­troducem reduceri la cele mai căutate produse în această perioadă, ca făina şi uleiul“, a declarat Grzegorz Pytko, di­rec­tor de aprovi­zio­nare în cadrul lanţului local Biedronka.

    Rata anuală a inflaţiei a cobo­rât la 16,2% în martie de la un ma­xim pe mai mult de 26 de ani de 18,4% în februarie, însă preţurile la alimente şi băuturi nonalcoolice au rămas ridicate.

    Pentru a domoli creşterea preţurilor, Polonia intenţionează să-şi menţină TVA-ul zero la alimente în acest semestru, existând posibilitatea ca măsura să fie din nou prelungită.

    În Ungaria, alimentul preferat de Paşte al maghiarilor este pe cale să se scumpească cu 30-50%. Maghiarii vor avea şuncă din abun­den­ţă în magazine, însă preţurile vor fi extrem de ridicate în condiţiile în care sectorul cărnii întâmpină probleme, potrivit Daily News Hungary.

    „În medie, diferite produse bazate pe şuncă ar putea costa cu 35-40% mai mult în acest an comparativ cu anul trecut. Vorbim de numai 40% pentru că dacă preţurile de achiziţie ar fi transferate mai departe către consumatori am putea asista la o scumpire de 50-60% a produselor din carne în magazine de Paşte“, arată Katalin Neubauer, secretar general al Asociaţiei Naţionale din Comerţ.

    Salariile reale sunt în scădere în Ungaria de patru luni, astfel încât puterea de cumpă­ra­re a populaţiei este în scădere. În plus, preţu­rile alimentelor sunt extrem de ridicate. Un­garia înregistrează cea mai ridicată rată a inflaţiei din Europa. Potrivit biroului central de statistică al ţării, inflaţia alimentară gene­rală în Ungaria s-a situat la peste 40% în fiecare din ultimele cinci luni.

    De Paşte, în afară de promoţii, lanţurile de retail din Ungaria încearcă să concureze între ele şi cu alte măsuri speciale. Unele majorează limita asupra produselor al căror preţ a fost plafonat, în timp ce altele şi-au făcut rezerve din unele din cele mai vânate produse de sărbători.

    Anul acesta, maghiarii nu-şi mai fac cum­pă­­răturile de Paşte în ultimele zile şi se uită mai atent la ce cheltuie pe fondul preţurilor mari, notează pezcentrum.hu. Comercianţii încear­că să-şi crească cifra de afaceri prin ridicarea limitelor de cumpărare şi oferind promoţii.

    Gyorgy Vamos, secretar general al Aso­ciaţiei Naţionale a Comerţului (OKSZ), arată că va exista un salt şi în acest an, dar acesta va fi determinat în principal de creşterea pre­ţurilor.

    „Este bine dacă retailul local va ajunge la nivelul de anul trecut, chiar dacă în anii anteriori de Paşte s-a putut depăşi cu 3-5% volumul de achiziţii din anul precedent“, a declarat acesta.

    Ungaria a introdus plafoane pentru preţurile anumitor alimente de bază la începutul anului trecut, însă inflaţia preţurilor alimentelor a accelerat de atunci cu aproape 50%.

    Din cauza plafoanelor, retailerii au început să compenseze pierderile majorând preţurile altor produse. Aceştia au ajuns în cele din urmă să raţionalizeze vânzările de alimente de bază cum sunt cartofii, creând penurii pentru consumatori.

    În cazul Cehiei, un sondaj realizat recent de serviciul de livrare Kosik.cz în rândul a aproximativ 1.350 de gospodării arată că cehii vor cheltui în medie 2.488 de coroane (121,4 euro) pentru cumpărăturile de Paşte în acest an, plătind cel mai adesea cu până la 500 de coroane în plus faţă de anul trecut, scrie newstream.cz.

    Conform sondajului menţionat mai sus, cehii nu vor să renunţe la miel şi la ouă de Paşte.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Kosik.cz, Frantisek Broz, ouăle au devenit cu 12-15% mai scumpe faţă de anul trecut.

    Un alt serviciu de livrare din Cehia, Rohlik.cz, plafonează preţurile unor alimente selectate din septembrie anul trecut, iar purtătoarea sa de cuvânt Denisa Morgensteinova a declarat că această campanie va fi prelungită cel puţin până la sfârşitul acestei veri.

     

  • În vremuri de neîncredere crescândă în bănci, cel mai bogat maghiar îşi deschide o bancă pe plan local

    Interactive Bank a fost înregistrată în Ungaria începând cu data de 1 martie, 2023. Fondator este firma de brokeraj Interactive Brokers LLC, cu sediul în SUA, deţinută de Tamas Peterffy, considerat cel mai bogat maghiar din lume, notează Daily News Hungary. Averea lui Peterffy este estimată la 24 miliarde de dolari.

     

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Ungaria nu se amestecă în conflictul dintre Rusia şi Ucraina – Orban

    Ungaria nu se amestecă în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, spune Orban. Ţara a fost supusă la presiuni pentru a nu-şi schimba poziţia faţă de război, dar guvernul nu a cedat, afirmă premierul ţării.

    Premierul ungar Viktor Orban a declarat joi că ţara sa va rămâne în afara războiului dintre Rusia şi Ucraina şi va continua să se opună prin veto sancţiunilor care dăunează intereselor Budapestei.

    În discursul său de la deschiderea anului economic al Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei, Orban a subliniat că Ungaria a fost supusă unor presiuni pentru că nu şi-a schimbat poziţia faţă de război, dar guvernul este suficient de puternic pentru a nu ceda la astfel de presiuni.

    El a adăugat că, în trecut, pueterea din Europa s-a bazat pe energia ieftină şi materiile prime din Rusia şi pe tehnologia modernă avansată. Acum, războiul a bulversat structura, iar economia Europei a fost detaşată de economia Rusiei.

    Orban a precizat că, dacă SUA ar încerca să separe economia europeană de cea chineză, chiar şi economia germană ar fi afectată, notează Anadolu.

    Prin urmare, a adăugat el, politicile externe şi economice ale Ungariei trebuie să ia în considerare modul în care să stabilească şi să menţină o relaţie cu Rusia în următorii 10-15 ani.

    În plus, Orban a declarat că Ungaria va avea nevoie de 500.000 de noi locuri de muncă în următorii 1-2 ani şi va permite angajarea străinilor după ce va oferi locuri de muncă ungurilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

    El a spus că, după 2035, în Europa vor fi produse doar vehicule electrice, iar Ungaria va întreprinde reformele necesare pentru a se asigura că industria auto va continua să susţină mijloacele de trai ale celor 300.000 de familii maghiare care se bazează pe aceasta.

    Subliniind că în Ungaria ar trebui să fie înfiinţate fabrici de baterii de automobile, Orban a adăugat că toate autorizaţiile de investiţii industriale din această ţară au standarde de siguranţă chiar mai stricte decât cele din Germania.

    Ungaria are o poziţie diferită de cea a mai multor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Guvernul ungar nu permite livrările de arme către Ucraina prin Ungaria, oferind în acelaşi timp ajutor umanitar Ucrainei.

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte în Ungaria, însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.