BusinessMagazin

Tag: Spania

  • Spania: Şase români care lucrau la o fermă, depistaţi cu COVID-19. Sunt asimptomatici

    Un număr de şase români care lucrau la o fermă din Spania au fost depistaţi cu COVID-19. Ei sunt asimptomatici şi au fost plasaţi în izolare, anunţă, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în contextul informaţiilor apărute în presa spaniolă cu privire la testarea pozitivă pentru infecţia cu COVID-19 a unor cetăţeni români, lucrători la o fermă agricolă din localitatea Chañe, provincia Segovia, Comunitatea autonomă Castilla y Leon, dar şi ca urmare a unei semnalări din partea uneia dintre persoanele infectate, Ambasada României la Madrid a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a obţine informaţii suplimentare referitoare la identitatea şi starea de sănătate a persoanelor afectate.

    Totodată, un reprezentant al Ambasadei României la Madrid s-a deplasat în cursul zilei de vineri la ferma în cauză pentru a obţine informaţii suplimentare din partea angajatorului şi autorităţilor locale, precum şi pentru un dialog cu cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea în cadrul fermei respective.

    „Potrivit informaţiilor obţinute de reprezentantul misiunii diplomatice, la ferma în cauză îşi desfăşoară activitatea 600 de persoane, aproximativ 300 fiind cetăţeni români. 9 cetăţeni români au fost depistaţi pozitiv pentru infecţia cu COVID-19 şi se află în prezent în izolare, în locuinţe puse la dispoziţie de angajator, iar alţi 8 cetăţeni români, contacţi direcţi ai persoanelor infectate, au fost plasaţi în autoizolare pentru o perioadă de 10 zile. Starea de sănătatea a persoanelor infectate este bună, acestea fiind asimptomatice sau prezentând simptome uşoare. Persoanele infectate şi cele aflate în autoizolare dispun de hrană şi bunuri de primă necesitate”, anunţă sursa citată.

    Reprezentanţii fermei au subliniat că întreg personalul va fi testat, în mod etapizat, iar activitatea va continua, cu respectarea condiţiilor sanitare. Situaţia epidemiologică de la ferma în cauză este monitorizată de către Direcţia teritorială sanitară Segovia.

    MAE precizează că reprezentantul ambasadei a purtat un dialog şi cu aproximativ 50 dintre cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea la ferma respectivă.

  • Cea mai mare contracţie a unei economii europene: PIB-ul Spaniei a scăzut cu 18,5% în al doilea trimestru

    Produsul intern brut (PIB) al Spaniei a scăzut cu 18,5% în al doilea trimestru, înregistrându-se astfel cea mai mare contracţiei a unei economii europene pe fondul pandemiei de coronavirus. Scăderea a fost alimentată de declinul tot mai mare al cheltuielilor de consum şi al investiţiilor. Între timp, economiştii anticipau o contracţie de 16,6%, potrivit Bloomberg.

    Eurostat a declarat vineri că PIB-ul zonei euro a scăzut între lunile aprilie şi iunie cu 12,1%, în timp ce PIB-ul Uniunii Europene a suferit o contracţie de 11,9%. În primul trimestru al anului 2020, PIB-ul a scăzut cu 3,6% în zona euro şi cu 3,2% în UE.

    Spania – a patra economie a zonei euro – a raportat unele dintre primele focare de coronavirus din Europa, guvernul răspunzând cu o serie extrem de strictă de măsuri de distanţare socială.  

    Zilele trecute, Marea Britanie a introdus o perioadă obligatorie de carantină pentru turiştii britanici care se întorc din Spania. Măsura loveşte din plin economia ţării iberice, care se bazează în proporţie de 10% pe turism.

    Cele mai afectate sectoare din Spania au fost retail-ul, transporturile, restaurantele şi barurile, care au înregistrat un declin general de 40,4%.

     

  • Şomaj record în rândul românilor din Spania

    Cel puţin 95.000 de români din Spania depind, în prezent, de ajutorul dat de stat. Pandemia a spulberat peste 1 milion de joburi în Spania şi străinii sunt printre cei mai afectaţi. Mulţi români au fost nevoiţi să plece şi puţini sunt cei care au reuşit să găsească altă slujbă.

    Gabriel trăieşte de 15 ani în Spania, unde a reuşit să pună pe picioare o mică afacere. Gestiona un bar împreună cu fratele său, dar a fost nevoit să închidă, de curând, din cauza restricţiilor sanitare tot mai drastice.

    Din fericire, Gabriel a găsit la timp o soluţie şi acum lucrează în construcţii, unde sunt salarii decente, în ciuda numărului mare de şomeri.

    Pandemia i-a lăsat însă pe mulţi români fără un loc de muncă. Pentru prima dată sunt 95.000 de beneficiari ai ajutorului de somaj, dublu faţă de anul trecut.

    Dar cei care nu au de muncă şi nu primesc nici ajutor este mult mai mare. Asociaţiile se străduiesc să-i ajute cu alimente sau cu informaţii.

    Numărul românilor din Spania este calculat acum la 671.000, dintre care doar 334.000 sunt angajaţi în mod legal. Majoritatea muncesc în servicii (206.000 ), 56.000 în agricultură, 30.000 sunt angajaţi în case şi 40.000 lucrează ca mici întreprinzători, în regimul PFA.

    Contractele au scăzut cu 15.000, faţă de luna iunie a anului trecut, iar criza economică îi face pe mulţi compatrioţi să ia în calcul întoarcerea acasă.

    „În momentul de faţă, greu se găseşte un loc de muncă şi asta nu pentru că omul nu ar putea să muncească sau că nu se descurcă. Ci pentru că se exploatează un preţ mai jos decât piaţa, ori este un om disperat căruia nu-i poate face contract şi atunci face orice pentru a avea o pâine pe masă. Am fost opriţi. Nu ne-am putut mişca şi a trebuit să încep în construcţii. Nu este o ruşine pentru că majoritatea aşa au început. Nu o spun cu jenă. Mulţumesc totuşi lui Dumnezeu că pot acum să mă descurc şi să mai fac ceva. M-am reprofilat din nevoie”, spune Gabriel, român stabilit la Madrid.

    Ica Tomi, preşedinte Asociaţia Salva din Madrid, explică faptul că situaţia este destul de dificilă.

    „Ca şomer cu venituri reduse sigur că este greu, dar sunt foarte multe familii nu au nici măcar acel şomaj”, spune Ica Tomi..

  • Estimări sumbre despre piaţa muncii din Spania: Rata şomajului poate ajunge anul acesta la 24%, urmând să se menţină peste pragul de 17% în următorii doi ani

    Rata şomajului din Spania a crescut peste 15% în al doilea trimestru pe măsură ce autorităţile s-au confruntat cu efectele crizei generate de coronavirus. Impactul economic va fi dezvăluit în totalitate vineri, 31 iulie, estimându-se o contracţie a produsul intern brut (PIB) de peste 16% între lunile aprilie şi iunie, potrivit Bloomberg.

    În timp ce activităţile economice s-au reluat treptat, recuperarea are în faţă o serie tot mai mare de provocări. Focarele din câteva regiuni au dus la închiderea a tot mai multe business-uri, iar în aceste condiţii, sectorul turismului – vital economiei spaniole – riscă să sufere în continuare pierderi. Premierul Regatului Unit, Boris Johnson, a declarat că cetăţenii britanici care se vor întoarce din Spania vor intra în carantină timp de 14 zile, fapt ce reprezintă o lovitură puternică asupra unei industrii care se bazează masiv pe turiştii britanici.

    Datele trimestriale arată că numărul de şomeri din a patra cea mai mare economie a zonei euro a crescut cu 55.000 până la 3,37 de milioane. Astfel, rata şomajului a crescut la 15,33% de la 14,4%, iar rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns aproape de 40%.

    Spania avea de dinainte de pandemie una dintre cele mai ridicate rate ale şomajului din rândul ţărilor dezvoltate, iar criza nu poate decât să se agraveze în condiţiile actuale. Rata poate ajunge anul acesta până la 24% în cel mai rău caz, estimează banca centrală a ţării. Economiştii din cadrul instituţiei se aşteaptă ca nivelul să nu scadă sub 17% pentru cel puţin doi ani.

    Economia Spaniei poate să scadă cu 10% anul acesta, în timp ce zona euro va înregistra un declin general de 8%.

     

  • Proiect masiv anunţat de Google: Gigantul de pe Silicon Valley construieşte un cablu subacvatic de fibră optică ce va conecta Statele Unite cu Marea Britanie şi Spania

    Gigantul american Google a anunţat marţi că plănuieşte să construiască un cablu subacvatic de fibră optică între Statele Unite, Marea Britanie şi Spania ca parte a unei serii de eforturi de a-şi îmbunătăţi serviciile, notează CNBC.

    Cablul – numit Grace Hopper după pionierul american din domeniul informaticii – va fi „unul dintre primele cabluri care conectează SUA şi Regatul Unit din 2003 încoace, îmbunătăţind semnificativ servicii precum Meet, Gmail şi Google Cloud”, a declarat compania.

    „De asemenea, evenimentul marchează prima investiţie într-un cablu subacvatic către Marea Britanie şi prima rută a companiei către Spania”, a spus Bikash Koley, vicepreşedinte în cadrul Google Global Network.

    Cablul va pleca din New York şi va ajunge prin Oceanul Atlantic până în Bude, un oraş din regiunea de sud-vest a Angliei şi Bilbao, în nordul Spaniei. Lungimea va fi de 6.250 de km din SUA până în Marea Britanie şi 6.300 de km din SUA până în Spania. Google a refuzat să publice costul total al construcţiei.

    Cablurile subacvatice facilitează cea mai mare parte a traficului de internet la nivel mondial. La jumătatea lunii mai, Facebook a declarat că va construi un cablu subacvatic de 37.000 km de jur împrejurul Africii într-un efort de a mări viteza la internet pentru cei 1,3 miliarde de oameni care trăiesc pe teritoriul continentului.

     

  • Vă mai aduceţi aminte de GDPR? Românii sunt în top în UE când vine vorba de numărul amenzilor plătite. Care au fost cauzele şi valoarea acestora

    „Am observat o creştere a gradului de conştientizare asupra aspectelor legate de protecţia datelor, atât la nivelul companiilor, dar şi la nivelul cetăţenilor. Acest lucru a determinat şi o atenţie sporită din partea operatorilor economici care prelucrează date, în sensul de a revizui politicile existente şi a de investi în programe de conformitate, pentru a se asigura că modul în care îşi desfăşoară activitatea corespunde cerinţelor legislaţiei în domeniu”, descrie Raluca Puşcaş, partener şi head of data protection în cadrul Filip & Company, evoluţia asupra GDPR în ultimii ani. Ea observă că acesta este un proces continuu, în care operatorii economici au parcurs etape importante, cum ar fi, de pildă, transparentizarea operaţiunilor de prelucrare a datelor.
    De la la aplicarea GDPR (25 mai 2018) şi până în prezent, România a ajuns pe locul doi în UE la numărul total de amenzi aplicate (31 de amenzi în România, în valoare totală de aproximativ 517.000 de euro), pe locul I fiind Spania, cu 96 de amenzi, urmată apoi de Ungaria (cu 28 de amenzi), Germania (26 de amenzi), Bulgaria (20), potrivit datelor publicate pe platforma enforcementtracker.com, citate de specialist. Potrivit aceleiaşi surse însă, ca valoare totală a amenzilor, pe primele locuri sunt Marea Britanie, care a ajuns la o valoare totală a amenzilor de peste 300 de milioane de euro (unele dintre acestea fără o decizie definitivă), Franţa (cu aproximativ 51 milioane de euro), Italia (aproximativ 39 de milioane de euro), Germania (aproximativ 26 de milioane de euro), Austria (aproximativ 18 milioane de euro).
    Anul trecut, românii au adresat 5.808 de plângeri, iar motivele cele mai frecvente ale acestora se leagă de dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanelor vizate, încălcarea drepturilor şi a principiilor prevăzute de GDPR, primirea de mesaje comerciale nesolicitate,  nerespectarea condiţiilor privind consimţământul în mediul online sau încălcarea măsurilor de securitate şi confidenţialitate. Au existat de asemenea şi alte sesizări şi notificări privind incidente de securitate, observă specialista de la Filip & Co.
    Cea mare mare amendă aplicată unui operator din România a ajuns la 150.000 de euro şi a fost aplicată unei bănci în octombrie 2019 pentru neaplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura securitatea datelor. La polul opus, cea mai mică amendă a fost de 500 de euro şi a fost aplicată unei asociaţii de proprietari pentru utilizarea unui sistem de supraveghere video fără informarea adecvată şi fără a aplica măsurile de securitate necesare. 
    Atât în România, cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, au fost aplicate amenzi pentru încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor, iar cele mai frecvente motive pentru aplicarea sancţiunilor includ, potrivit Ralucăi Puşcaş: neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate care să asigure securitatea datelor cu caracter personal (fapt care a determinat divulgarea sau accesul neautorizat al datelor de către terţi), lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrării (de exemplu, nu a existat un consimţământ informat sau valabil exprimat pentru transmiterea unor mesaje comerciale, ori au fost transmise astfel de mesaje ulterior dezabonării de către persoana vizată, utilizarea unor căsuţe prebifate de acordare a consimţământului), nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (de exemplu autorităţile de supraveghere au identificat situaţii în care operatorii nu au dat curs solicitărilor persoanelor vizate privind accesul de date) etc. 
    Raluca Puşcaş observă că există mai multe paliere asupra cărora regulile de protecţie a datelor au un impact, printre care transmiterea mesajelor de marketing (prin e-mail sau SMS), dar şi în utilizarea social media, a studiilor de satisfacţie a consumatorilor, programelor de loialitate, instrumentelor de monitorizarea sau prelucrare automată, care pot folosi şi construirea unor profiluri ale consumatorilor sau campaniilor de marketing în diverse forme. „Mesajul cheie în această privinţă este că GDPR nu trebuie privit ca un obstacol sau interdicţie de a folosi aceste instrumente, ci ar trebui ca cerinţele de privacy să fie analizate de la început, de la momentul designului strategiei de marketing sau campaniei respective, astfel încât să poată fi găsite soluţiile corespunzătoare.”
    Cum poate şti un business dacă este sau nu aliniat standardelor impuse de GDPR? „Ar trebui să pornim de la principiul conform căruia protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Orice consumator sau angajat al unei companii doreşte să ştie că datele sale sunt protejate conform legii şi că drepturile sale sunt respectate. Derivând din aceste principii, conformitatea cu cerinţele GDPR este de fapt un proces continuu, care trebuie inclus în activitatea zilnică a companiei”, descrie Raluca Puşcaş modul în care orice business ar trebui să se poziţioneze faţă de alinierea la standardele impuse de GDPR.
    Cel mai recent motiv pentru care GDPR-ul a revenit din nou în atenţia publicului larg este dat de contextul stării de alertă, în care proprietarii de terase sunt obligaţi să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare, context în care operatorii de restaurante trebuie să fie atenţi la potenţialele amenzi pe care le-ar putea aduce standardele GDPR. În acest sens, Raluca Puşcaş îi sfătuieşte să nu prelucreze mai multe date decât sunt necesare pentru realizarea scopului avut în vedere, datele trebuie păstrate strict pentru acest scop şi stocate şi prelucrate în condiţii de siguranţă. Instruirea angajaţilor este esenţială, fiindcă, potrivit avocatului deseori expunerea operatorilor la amenzi conform GDPR a avut la bază neglijenţa sau lipsa de conştientizare din partea angajaţilor. Stocarea datelor trebuie făcută doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii acestui scop şi, nu în ultimul rând, clienţii trebuie prelucraţi cu privire la această prelucrare de date, prin comunicarea unei note de informare conform cerinţelor GDPR. 
    Raluca Puşcaş subliniază şi oportunităţile aduse de acest regulament european, considerat deseori o piedică în desfăşurarea activităţilor operatorilor economici: „Înainte de GDPR, unele activităţi de prelucrare de date se desfăşurau în mod netransparent, de multe ori fără ca persoana vizată să ştie în ce scop sunt prelucrate datele sau ce terţe părţi au acces la ele. GDPR a restabilit controlul persoanelor asupra datelor. Prin urmare, respectarea acestor cerinţe de către companii este importantă în stabilirea unei relaţii de încredere cu clienţii lor, ceea ce facilitează dezvoltarea de noi produse şi servicii, folosind tehnologii inovatoare şi care se bazează în mare măsură pe prelucrări de date.”

  • Atenţionare de călătorie pentru o regiune din Spania, emisă de MAE

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Spania – Andaluzia – că regiunea se confruntă cu un val de caniculă.

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau doresc să călătorească în Regatul Spaniei – regiunea Andaluzia – că autorităţile spaniole au emis un cod portocaliu de caniculă pentru această regiune, pentru perioada 20 – 21 iulie 2020.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Sevilla: +34 954233243, +34 954230947, +34 954624053, +34 954624070, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al oficiului consular al României la Sevilla: + 34 648212169.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/0/0/ES-Spania.html, http://madrid.mae.ro, http://sevilla.mae.ro/contact, http://www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Audienţă verde. Spectatorii de la opera din Barcelona, înlocuiţi de ghivece cu flori

    Evenimentul a fost munca artistului conceptual Eugenio Ampudio şi a inclus o performanţă a cvartetului de coarde UceLi Quartet, relatează CNN. 2.292 de plante au fost aşezate în sală, în timp ce cvartetul de coarde a cântat opera lui Puccini Crizantemele, potrivit unei declaraţii a reprezentanţilor teatrului, citate de CNN. Chiar dacă nu a fost în sală, audienţa – formată din oameni – a putut urmări spectacolul prin live streaming.

  • Consecinţele crizei generate de coronavirus: Care sunt ţările despre care Fondul Monetar Internaţional spune că vor suferi cel mai mare impact economic până la sfârşitul anului

    Spania şi Italia vor fi unele dintre ţările care vor suferi cel mai mare impact economic în 2020, spune Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit El País.

    Produsul Intern Brut (PIB) al Spaniei va scădea cu aproximativ 12,8% anul acesta, înregistrând cel mai mare declin de la Războiul Civil Spaniol din 1936-1939, când PIB-ul a scăzut cu 26,8%. Între timp, economia Italiei va scădea în acelaşi ritm, fiind urmată de Franţa, cu un declin de 12,5%.

    PIB-ul Spaniei este acum cu 5 procente mai mic decât estimările Fondului din luna aprilie, însă economia ţării poate creşte cu până la 6,3% anul viitor, Italia şi Marea Britanie urmând să înregistreze cifre asemănătoare. Franţa va avea un ritm mai rapid de recuperare, cu 7,3%.

    FMI estimează că economia globală va scădea cu 4,9% în 2020, cu 1,9% mai puţin decât prognozele emise în luna aprilie, iar PIB-ul zonei euro va înregistra un declin de circa 10,2%. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, contracţia reprezintă aproximativ 160 de miliarde de euro, mai mult decât suma plătită de autorităţile spaniole pentru pensiile publice în 2019.

    Banca Spaniei a declarat săptămâna trecută că economia ţării a suferit o contracţie de 34% în primele două săptămâni de carantină, cu mult peste media zonei euro de 21%.

     

  • Economia Spaniei a înregistrat un declin de 34% în numai două săptămâni după ce a fost instituită carantina

    Economia Spaniei, una dintre primele la nivel mondial, a înregistrat o scădere de 34% în numai două săptămâni după ce au fost aplicate măsurile de distanţare socială, potrivit unui raportat publicat de Banca Spaniei şi citat de El País.

    Ca rezultat al restricţiilor impuse de starea de carantină, produsul intern brut (PIB) al Spaniei a scăzut cu 34% între 16 şi 31 martie, cu mult peste media zonei euro de 21%. Dintre celelalte economii mari ale Europei, doar Italia şi Franţa au suferit un impact similar. Germania, care a adoptat o serie de măsuri mai puţin severe, a raportat un declin de 13% în ceea ce priveşte activităţile economice.

    De asemenea, Banca Spaniei a declarat că „impactul asupra activităţilor economice a afectat în mod diferit sectoarele”. De exemplu, sectorul serviciilor – care include retail-ul, industria ospitalităţii şi industria alimentară – a suferit cel mai mare şoc de-a lungul zonei euro (26%). Însă impactul a fost resimţit mult mai puternic în Spania, care a înregistrat o scădere de 50%.

    Activităţile artistice şi de recreere, care au mai multă greutate în Spania decât în alte economii ale zonei euro, au scăzut cu 73% în ultimele două săptămâni ale lunii martie.

    PIB-ul ţării a scăzut cu 5,2% în primul trimestru, iar guvernul estimează o scădere de 9,2% până la sfârşitul anului. Între timp, Banca Spaniei prevede un declin care poate ajunge până la 11,6% sau de 15% în cazul unui al doilea val de infecţii cu coronavirus.

    Cel mai probabil, Spania va primi 140 de miliarde de euro din planul de recuperare economică lansat de Uniunea Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.