BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • Francois Hollande extinde serviciul militar voluntar pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor

    “Vor fi trei centre de serviciu militar voluntar începând din acest an, care vor primi 1.000 de tineri”, la Montigny-lès-Metz (Moselle), Brétigny-sur-Orge (Essonne) şi “în sudul Franţei începând din ianuarie 2016”, a declarat Francois Hollande, precizând că alte patru centre vor fi create anul viitor, relatează AFP, în pagina electronică.

    Aceste şapte centre ale SMV vor putea primi în total “2.000 de tineri”, a precizat el în timpul unei vizite într-o instituţie publică de inserţie din cadrul Ministerului Apărării (Epide) din Alençon.

    Create după modelul serviciului militar adaptat din Teritoriile de peste mări, aceste centre, care vor fi sub autoritatea Ministerului Apărării, vor primi tineri cu vârste între 18 şi 25 de ani pentru a le oferi formări profesionale legate de nevoile de forţă de muncă locale sau de “sectoarele aflate în tensiune” la scară naţională, precum industria hotelieră şi construcţiile.

    Tinerii vor purta uniformă şi vor fi încadraţi de armată.

  • Numărul imigranţilor din Spania, inclusiv al românilor, a scăzut în 2014, al treilea an la rând

    În total, 4.718.864 de străini erau înregistraţi în Spania la 1 ianuarie 2015, cu 6,1% mai puţini decât în urmă cu un an, potrivit unor date preliminare publicate de către Institutul naţional spaniol de statistică, citate de Agence France-Presse.

    Cea mai importantă scădere s-a înregistrat în rândul imigranţilor din fostele colonii spaniole în America Latină. Numărul peruvienilor care trăiesc în Spania a scăzut cu 21,3%, până la 71.045, al ecuadorienilor cu 19,5% la 176.247, iar al columbienilor cu 17% până la 150.956.

    Românii şi marocanii reprezintă cele mai importante două comuntăţi de imigranţi în Spania, dar numărul lor a scăzut, de asemenea, anul trecut, potrivit statisticii spaniole. De asemenea, numărul britanicilor înregistraţi în Spania a scăzut cu 6%, la 282.120.

    Străinii au fost afectaţi dur de dificultăţile economice cu care se confruntă ţara, în urma prăbuşirii sectorului imobiliar, în 2008. Numărul străinilor din Spania a crescut în timpul perioadei de boom, de la 923.879 în 2000, la 5,2 milioane în 2011.

    Spania a înregistrat anul trecut o creştere economică de 1,4%. Rata şomajului a început să scadă, dar s-a stabilizat la 23,7% la sfârşitul lui 2014, a doua cea mai ridicată din zona euro, după cea din Grecia.

    Pe de altă parte, numărul spaniolilor a crescut cu 134.231 de persoane, populaţia totală atingând 46,6 milioane.

  • INS: Peste jumătate dintre persoanele cu vârste între 55 şi 64 de ani nu au avut ocupaţie în 2014

    INS precizează că, în 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 61 la sută, iar rata şomajului de 6,8 la sută. Astfel, în anul 2014 populaţia activă a României era de 9.243.000 persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate şi 629.000 şomeri

    “Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 65,7 la sută, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70 la sută stabilită în contextul Strategiei Europa 2020”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,7 la sută, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a fost de 61 la sută, în creştere faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Rata de ocupare a fost mai mare în rândul bărbaţilor (68,7 la sută, faţă de 53,3 la sută pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7 la sută, faţă de 60,5 la sută în mediul urban).

    De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) era de 22,5 la sută, în timp ce rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) a fost de 43,1 la sută.

    “Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5 la sută). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65 la sută dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4 la sută dintre cele cu nivel scăzut de educaţie”, se mai arată în comunicat.

    Potrivit INS, salariaţii, în scădere faţă de anul precedent (-107.000 persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,9 la sută) în totalul populaţiei ocupate, însă, în anul 2014, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 30,9 la sută din populaţia ocupată.

    “Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3 la sută din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8 la sută), lucrătorii în domeniul serviciilor, precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5 la sută). Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,3 la sută din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9 la sută în industrie şi construcţii, iar 42,7 la sută în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6.172.000 persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8 la sută), comerţ (18 la sută) şi construcţii (10,4 la sută)”, se mai arată în comunicat.

    Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-59.000 persoane), dar şi al celor care au lucrat în administraţie publică (-33.000 persoane), în învăţământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare şi asigurări şi în industria extractivă (ambele activităţi cu – 5.000 persoane fiecare). A crescut însă numărul populaţiei ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerţ şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activităţi de servicii administrative (+11.000 persoane) şi în construcţii (+10.000 persoane).

    În anul 2014, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, însă 166.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână.

    “Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014 au lucrat cu program parţial 860.000 persoane (10 la sută)”, se mai arată în comunicat.

    INS informează că rata şomajului a fost de 6,8 la sută, în scădere faţă de anul precedent, când aceasta a fost de 7,1 la sută.

    Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3 la sută pentru bărbaţi faţă de 6,1 la sută pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (8,1 la sută pentru urban faţă de 5,3 la sută pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (24 la sută) în rândul tinerilor de 15-24 ani.

    “Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,2 la sută, respectiv 6,7 la sută, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8 la sută). Rata şomajului de lungă durată (de un an şi peste) a fost de 2,8 la sută. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 41,1 la sută. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (41,8 la sută faţă de 40 la sută în cazul femeilor) şi în mediul urban (42,1la sută faţă de 39,2 la sută în mediul rural)”, precizează INS.

    Pentru tinerii cu vârste între 15 şi 24 ani, rata şomajului de lungă durată (de şase luni şi peste) a fost de 14,3 la sută, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7 la sută.

  • RMGC a început concedierea colectivă a circa 35% din angajaţii companiei. Sindicatul a fost notificat

    “Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a notificat atât Sindicatul «Viitorul Mineritului», cât şi autorităţile în domeniul muncii asupra demarării procesului de concediere colectivă pentru aproximativ 35% din angajaţii rămaşi ai companiei, numărul final urmând a fi determinat după încheierea negocierilor cu sindicatul. Astfel, la un an după concedierile colective din martie 2014, când 1.000 de familii rămâneau fără sursă esenţială de venituri în zona Roşia Montană, RMGC este constrânsă să continue disponibilizările din cauza întârzierilor nejustificat de mari în evaluarea şi avizarea proiectului minier aurifer, în ciuda tuturor eforturilor companiei”, arată RMC, într-un comunicat.

    Totodată, Roşia Montană Gold Corporation îşi reafirmă disponibilitatea de a dezvolta cea mai modernă mină auriferă din România şi speră ca factorii de decizie să se implice în consultări cât mai curând posibil.

    În 17 februarie, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a trimis în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de o sută de salariaţi ai companiei, ca urmare a incertitudinii prelungite privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană.

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, se arăta în comunicatul RMGC de la acea vreme.

    Preşedintele Klaus Iohannis declara în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El mai spunea că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources anunţa în ianuarie că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cerea autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

  • Antreprenorul care conduce compania vândută americanilor este unul dintre cei mai mari angajatori din România

    Dacă e să căutăm rapid termenul care îl defineşte pe Vladimir Sterescu, îi putem spune liniştiţi „angajatorul“. Antreprenorul care în urmă cu nouă ani îşi vindea call-centerul EasyCall americanilor de la CGS, la rândul ei o companie antreprenorială, a devenit unul dintre marii angajatori locali; mai mult, se adresează cu precădere Generaţiei Y, care se confruntă cu o rată îngrijorătoare a şomajului. Prezent la evenimentul „Meet the CEO“, Sterescu a pledat pentru industria de outsourcing, care oferă slujbe pentru circa 60.000 de oameni, a vorbit despre experienţa sa personală, de antreprenor şi de şef al unei companii importante de servicii, dar şi despre 
ieşirea României din zona de low cost.

    “Cred că trebuie să ieşim din zona low cost şi cred că trebuie să susţinem din ce în ce mai des că suntem o piaţă cu o forţă de muncă educată, competentă să preia servicii din ce în ce mai complexe“, spune Vladimir Sterescu, rezumând în câteva rânduri ceea ce a fost un avantaj, dar şi un blestem pentru angajatul român, definiţia de forţă de muncă ieftină. Şi el trebuie să ştie destul de bine, pentru că de aproape un deceniu lucrează într-o industrie competitivă, cu implicarea unui mare număr de oameni, industrie care ar trebui să îşi depăşească percepţia cvasigenerală de cenuşăreasă a sectorului tehnologic.

    În cazul CGS, când spunem număr mare de oameni, spunem aproape 3.000 de tineri de până în 30 de ani, în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Târgu Jiu, care lucrează pentru clienţi mari companii din topul 500 Fortune. „Personalul este marea bătălie în industria de call center. Industria creşte, iar pentru oamenii care sunt în industrie asta înseamnă oportunităţi de a se dezvolta, ceea ce îşi doreşte şi generaţia nouă. Este o generaţie care arde etape, care la interviu întreabă cum poate ajunge manager, şi este foarte bine că vrea să ajungă manager şi trebuie să ai un răspuns pentru el. Este o generaţie care comunică mai greu în mod direct, dar se descurcă foarte bine în social media şi îşi extrage informaţie din online. Este o generaţie foarte bine documentată sau, dacă nu este, într-o oră are toate răspunsurile, pentru că fiecare este conectat cu 1.000 de prieteni.“ Iar faptul că tinerii lucrează pentru clienţi din topul 500 Fortune, pentru cele mai mari companii din lume, care au standarde de la care pot învăţa, este un avantaj inportant. Mai mult, un angajat poate trece la un alt client, care activează în altă industrie, aşa că într-un timp relativ scurt se poate familiariza cu două industrii şi cu două din cele mai mari companii din lume. „Ceea ce este fabulos pentru cineva de 27 – 29 de ani. Aceasta este zona în care trebuie să ne diferenţiem şi trebuie să speculăm momentul creşterii industriei, în care apar oportunităţi“, spune Sterescu.

    Industria locală a outsourcingului intră într-o perioadă de rafinare, de evoluţie. „În 2003 am început cu servicii de call center, iar ulterior am început să oferim servicii de suport tehnic, pentru telefoane mobile, pentru laptopuri sau pentru anumite produse software specifice unor companii. Dacă ne uităm la marii jucători, Genpact, Accenture sau IBM, ei au adus aici suport pentru servicii financiare, legal, procurement, HR outsourcing. CGS oferă şi servicii financiare şi, dacă te uiţi pe o piramidă a activităţilor de suport, call centerul este undeva jos, iar noi trebuie să începem să urcăm, să ne diferenţiem cât mai mult şi să oferim cât mai multe astfel de servicii specializate. În Bucureşti sau în Cluj nu se va mai vorbi, în scurt timp, de piaţă low cost. Dacă spui că omul meu are cunoştinţe financiare, bancare, are o experienţă în banking de câţiva ani şi poate să facă activităţi de contabilitate, de exemplu, în mai multe limbi străine, nu mai eşti în zona low cost, eşti într-o zonă a specialiştilor. Acolo cred că este secretul de creştere.  Dar mesajul trebuie să fie unitar, toţi cei din industria de outsourcing din România trebuie să avem acest mesaj: „Noi nu suntem piaţă low cost“. Până acum modelul de vânzare pentru serviciile noastre în exterior era foarte simplu: veniţi în România, avem salarii mici şi forţă de muncă educată care ştie limbi străine. Eldorado! Nu mai e chiar aşa, trebuiesc atrase şi activităţi mai complexe, chiar dacă volumele sunt mai mici“, spune şeful CGS.

    Acest paragraf nu ar fi complet fără o statistică relevantă: în 2013, în Uniunea Europeană, 23,4% dintre tinerii sub 25 de ani erau şomeri, ajungându-se, conform Eurostat, până la 58,3% în cazul tinerilor greci sau 55,5% pentru spanioli. În România şomajul în rândul tinerilor este 23,6%, în Bulgaria 28,4%, iar în Ungaria 27,2%. 57,7% dintre tinerii europeni de 15 – 24 de ani erau, în 2013, inactivi; asta înseamnă 32,6 milioane de persoane. Sigur, în cele mai multe dintre cazuri inactivitatea înseamnă de fapt continuarea studiilor sau alte responsabilităţi sociale sau familiale, dar există totuşi 5,6 milioane de tineri europeni care îşi caută şi nu îşi găsesc un loc de muncă, determinând presa şi observatorii sociali să vorbească despre „generaţia pierdută“ a Europei.

  • Cea mai mare indemnizaţie de şomaj în 2014: Fostul director al unei firme a încasat lunar 7.103 lei

    În anul 2014 au fost înregistrate zece dosare de şomaj cu un cuantum al indemnizaţiei mai mare sau egal cu 3.000 lei, cele mai multe fiind în Bucureşti, potrivit ANOFM.

    Cea mai mare indemnizaţie de şomaj, de 7.103 lei lunar, a revenit unui fost director general al unei societăţi comerciale din Capitală. Totodată, un şef serviciu din Braşov, ajuns şomer, a încasat lunar 5.299 de lei, iar un fost director de bancă, aflat în aceeaşi situaţie, a primit anul trecut 4.755 de lei lunar.

    Alţi şapte şomeri au beneficiat de indemnizaţii de şomaj de peste 3.000 de lei.

    Astfel, unui fost manager din Capitală i-a revenit o indemnizaţie de şomaj de 3.824 de lei, un fost director de societate comercială din Vrancea a primit 3.688 de lei, un director general/director general adjunct bancă/societate de leasing din Bucureşti rămas fără loc de muncă a încasat 3.685 de lei. De asemenea, un contabil-şef din Bucureşti a primit lunar o indemnizaţie de şomaj de 3.518 de lei, un manager de proiect, tot din Capitală, a beneficiat de o indemnizaţie de şomaj în valoare de 3.468 de lei, un fost manager ieşean a încasat lunar 3.340 de lei, în timp ce un alt manager de proiect din Bucureşti a primit 3.149 de lei.

    În anul 2013, cea mai mare indemnizaţie de şomaj a fost de 5.755 de lei şi a fost plătită unei persoane din judeţul Botoşani care a ocupat un post de director adjunct la o societate comercială. De asemenea, în 2013, au fost în plată alte 14 indemnizaţii de peste 3.000 de lei, nouă dintre acestea în Bucureşti.

    Potrivit articolului 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, indemnizaţia de şomaj se acordă, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare.

    Astfel, indemnizaţia de şomaj se acordă timp de şase luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, nouă luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani şi 12 luni pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

    În funcţie de stagiul de cotizare, persoanele care intră în şomaj pot primi o indemnizaţie echivalentă cu 75 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia, dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin un an, sau suma rezultată din calcularea a 75 la sută din indicatorul social de referinţă la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, astfel: trei la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin trei ani, cinci la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani, şapte la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani şi 10 la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

  • RMGC trimite în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de 100 de salariaţi ai companiei

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, arată RMCG, într-un comunicat.

    Totodată, compania a anunţat că speră ca factorii de decizie din guvern şi autorităţi de reglementare responsabile de autorizarea dezvoltării proiectului se vor implica în consultări cât mai curând posibil.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources a anunţat în ianuarie vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

  • Rata şomajului a scăzut în decembrie la 6,4%

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost mai mic în decembrie atât faţă de luna precedentă (617.000), cât şi faţă de ultima lună a anului precedent (649.000 persoane).

    “Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,0% în cazul celor de sex feminin)”, arată INS, într-un comunicat.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,1% pentru luna decembrie (5,3% în cazul bărbaţilor şi 4,8% în cel al femeilor). Această categorie de vârstă reprezintă 73,7% din numărul total al şomerilor.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Rata şomajului a atins un nivel record în Italia, de 13,4%, în luna noiembrie

    Analiştii consultaţi de Bloomberg mizau pe o urcare a ratei şomajului la 13,3%.

    În ceea ce priveşte rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, aceasta a avansat de la 43,3% în octombrie la 43,9% în noiembrie, potrivit datelor prezentate miercuri de Institutul italian de Statistică (Istat).

    Numărul şomerilor din Italia se ridică la 3,45 de milioane de persoane în luna noiembrie, conform datelor Eurostat publicate tot miercuri.

    Pentru luna octombrie, Istat a revizuit estimarea iniţială de la 13,2% la 13,3%.

    “Etapa de scădere a economiei italiene este estimată să se încheie în următoarele luni, pe fondul semnalelor pozitive referitoare la creşterea cererii la nivel naţional. Cu toate acestea, condiţiile de pe piaţa muncii rămân dificile, în condiţiile în care rata şomajului creşte”, se arată într-un raport al Istat din 30 decembrie.

    În schimb, în Germania, rata şomajului a coborât în decembrie pentru a treia lună consecutiv, la 6,5%, marcând cel mai scăzut nivel din peste două decenii, de când Agenţia Federală a Muncii colectează astfel de date. Numărul şomerilor a coborât cu 27.000, la 2,84 de milioane în decembrie, potrivit datelor Agenţiei.

    În ceea ce priveşte rata şomajului în zona euro, aceasta s-a menţinut la 11,5% în luna noiembrie, potrivit Eurostat.

     

  • Rata şomajului a scăzut în noiembrie la 6,5%. Numărul şomerilor s-a redus la 617.000

    “Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie este de 617 mii persoane, în scădere faţă de luna precedentă (620 mii persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (651 mii persoane). (…) Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,0% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,9% în cazul celor de sex feminin)”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,2% pentru luna noiembrie 2014 (5,6% în cazul bărbaţilor şi 4,7% în cel al femeilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,7% din numărul total al şomerilor estimat pentru noiembrie.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.