BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Ţara care a crezut că a scăpat de COVID anunţă că închide şcolile şi anulează zeci de zboruri pe măsură ce raportează o creştere „extrem de gravă” a numărului de infecţii cu coronavirus

    China a impus noi restricţii prin închiderea şcolilor şi anularea mai multor zboruri pe măsură ce noile infecţii cu coronavirus au continuat să alarmeze autorităţile de la Beijing, scrie Business Insider.

    Capitala ţării nu a înregistrat niciun caz transmis la nivel local pentru o perioadă de 57 de zile până la izbucnirea focarului de săptămâna trecută.

    Autorităţile au raportat 31 de cazuri în Beijing până pe 16 iunie, ducând totalul din capitala chineză la 137, cel mai mare număr de când pandemia a fost adusă sub control în luna martie până în prezent. Cai Qi, Secretarul Partidului Comunist din Beijing, a descris situaţia actuală ca fiind „extrem de gravă”.

    Rapoartele ziarelor deţinute de statul chinez sugerează că noul focar ar avea originea într-o piaţă alimentară din Beijing.

    Marţi, oficialii oraşului au crescut nivelul de alertă la nivelul doi (din patru). Ulterior, autorităţile au anulat zeci de zboruri, au blocat în totalitate cartierele din jurul pieţei şi au închis şcolile, într-o efort de a ţine sub control numărul de infecţii.

    Piaţa în cauză este vizitată zilnic de mii de oameni şi furnizează 80% din totalul de carne şi legume al oraşului, potrivit BBC, ceea ce complică tot mai mult controlarea focarului.  

    „Nu putem elimina din calcul scenariul în care numărul de cazuri va creşte pentru o anumită perioadă de timp”, spune Pang Xinghuo, membru al diviziei de control al bolilor din cadrul guvernului chinez.

     

  • Propunere INSP, pentru deschiderea şcolilor din toamnă: 15 elevi vor fi în clasă, iar restul online

    INSP a publicat o serie de recomandări pentru reluarea activităţilor din şcoli, din toamnă, în contextul epidemiei. La ore ar urma să participe maximum 15 elevi, iar ceilalţi ar trebui să studieze online. Durata unei ore va fi de cel mult 30 de minute, conform ghidului.

    Ghidul INSP a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, dar ulterior a fost retras.

    „În clasă, predarea ar trebui organizată în clase de maximum 10-15 elevi, astfel încât să fie alocată o suprafaţă de minim 4 mp pentru fiecare elev şi 4 mp suplimentari pentru profesor. Este posibilă creşterea numarului de elevi în funcţie de condiţiile locale, dar trebuie îndeplinită condiţia unui singur copil în bancă. Scaunele şi banca trebuie dispuse astfel încât distanţa între bănci să fie cât se poate de mare, de preferinţă lângă pereţi, daca spatiul permite acest mod de aranjament, de exemplu prin pastrarea unui pupitru gol intre 2 pupitre ocupate”, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Numărul de ore petrecute de elevi la şcoala ar trebui să fie limitat.

    „Recomandăm un maxim de 4 ore/zi, durata orei de maxim 30 min, durata pauzei de maxim 20 minute, pentru a se permite timpul necesar spalatului eficient al mainilor; Participarea alternativă a elevilor, prin rotatie, la orele de clasa on line a unei părţi din elevi, ceilalţi fiind prezenţi fizic la şcoală ( de preferat în primă etapă întrucât asigură un timp de expunere mai redus pentru fiecare elev) ; Alternarea orelor de curs cu activitati in aer liber : în măsura în care este posibil una dintre ore/zi să se deruleze în spaţii deschise (curtea scolii)”, potrivit sursei citate.

    Experimentele la orele de chimie/fizică/biologie, care necesită mişcare şi/sau interacţiune strânsă între elevi, nu trebuie organizate.

    „Elevii nu se vor muta din clasa de bază in laboratoare. Experimentele pot fi prezentate pe inregistrări video”, potrivit sursei arătate anterior.

    Nu vor fi permise organizarea de cluburi şcolare sau grupuri de hobby sau alte activităţi care presupun participarea simultana a unui număr mai mare de trei elevi.

    De asemenea, ghidul cuprinde şi recomandări pentru orele de educaţie fizică.

    „Aceste ore/activităţi se vor desfăşura la finalul cursurilor, pentru ca elevii să poată pleca direct acasă. La orele de educaţie fizică, sub atenta supraveghere şi îndrumare a cadrelor didactice, se pot desfăşura doar anumite jocuri sportive, exclusiv în aer liber, dar cu respectarea anumitor reguli: i. Fotbal se va juca la o singură poartă, numărul maxim de jucători este 5 (4 jucători de câmp şi un portar) şi doar portarul (care va purta obligatoriu mănuşi) poate atinge mingea cu mâna; repunerea mingei în joc de la marginea terenului se va face doar cu piciorul; Mingea va fi dezinfectată după fiecare meci jucat. ii. Baschet fiecare elev va avea mingea proprie şi va arunca la coş, pe rând, păstrând spaţii suficient de mari faţă de colegii lui. Dupa terminarea orei de educatie fizica, mingiile utilizate vor fi colectate intr-un sac special destinat, şi vor fi dezinfectate riguros utilizând substanţele dezinfectante avizate urmând a fi depozitate apoi în alt sac separat de cel în care au fost colectate (şi care urmează a fi şi el dezinfectat şi pregătit pentru utilizarea ulterioară). Pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, elevii vor fi instruiţi, ca pe tot parcursul activităţii să nu îşi atinga faţa, gura, ochii, nasul cu mâinile neigienizate, pastrand un comportament civilizat. La finalul orelor de educatie fizica, toti elevii trebuie să se spele pe mâini cu apa şi sapun timp de 20 secunde. Daca nu este posibila spalrea mainilor este necesar sî se sa efectueze igiena mainilor cu un antiseptic pe baza de alcool”, arată documentul citat.

    Orele de intrare în şcoală vor fi decalate, astfel încât să fie evitate aglomerările.

    „Ora de începere a cursurilor să fie diferită pe clase de studiu, pentru a evita aglomeraţia şcolarilor la triajul epidemiologic şi la intrarea în şcoală. (de ex, decalaj de 15-20 de minute) ; în consecinţă şi intrarea in pauze se va face la ore diferite pentru a evita aglomerarea la grupurilor sanitare”, potrivit INSP.

    La nivelul fiecărei şcoli va fi desemnat un reprezentant caee să coordoneze activităţile de prevenire a infecţiei COVID-19.

    În urma apariţiei în spaţiul publicat a acestui set de propuneri, Ministerul Sănătăţii (MS) a precizat că, „în prezent, Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică nu au aprobat un set de măsuri sau de recomandări care trebuie aplicate în unităţile de învăţământ la reluarea activităţii, în contextul epidemiologic al COVID-19”.

    „Pentru o perioadă a existat conturat în linii generale un document vechi de lucru, care nu mai este de actualitate în faza epidemiologică actuală. Ministerul Sănătăţii precizează că, în funcţie de evoluţia epidemiologică din lunile de vară, Institutul Naţional de Sănătate Publică poate elabora sau nu un set de măsuri care să fie aplicate în unităţile de învâţământ după reluarea activităţii educaţionale”, conform MS.

     

  • Neamţ: Pregătirea elevilor din trei şcoli, suspendată după confirmarea unor cazuri de COVID-19

     Pregătiri pentru examene suspendate în trei şcoli din judeţul Neamţ, după ce au fost confirmate cazuri de COVID-19 la o femeie de serviciu şi la doi părinţi.

    Şeful ISJ Neamţ, Mihai Obreja, a declarat pentru MEDIAFAX că niciun elev şi niciun cadru sau personal didactic nu este infectat cu coronavirus.

    La o şcoală din Piatra Neamţ a fost suspendată pregătirea elevilor de clasa a 8-a după înregistrarea unui caz confirmat la o femeie de serviciu.

    Decizia a fost luată pentru a nu pune în pericol siguranţa copiilor.

    „La celelalte două şcoli, din comuna Gâdinţi şi din municipiul Roman, au fost confirmaţi pozitiv părinţii a doi elevi, iar copiii au fost plasaţi în izolare la domiciliu”, a spus Obreja.

    Pregătirea elevilor în cele trei şcoli continuă online, iar spaţiile sunt dezinfectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare de paradigmă în ţara care a fost dată ca exemplu în pandemie: Şcolile rămân închise

    Coreea de Sud a fost forţată să amâne redeschiderea şcolilor, care era programată pentru săptămâna aceasta, întrucât decizia de a relaxa restricţiile de distanţare socială a adus o nouă serie de îmbolnăviri în Seul, potrivit FT.

    Decizia vine în contextul în care guvernul încearcă să clarifice situaţia celor 5.000 de persoane care ar fi fost expuse la virus săptămâna trecută în cluburile de noapte şi barurile din Itaewon – districtul care concentrează viaţa de noapte din capitala sud-coreeană.

    Park Baek-beom, adjunct în ministerul Educaţiei, a spus că decizia era „inevitabilă”, în contextul temerilor legate de un nou val de infecţii cu Covid-19.

    Reluarea activităţii şcolare va demara acum în etape, începând cu data de 20 mai.

    „Vom lua măsuri pentru a proteja studenţii, aceasta fiind prioritatea noastră principală. Cerem populaţiei să coopereze încă puţin pentru a ne asigura că studenţii pot învăţa într-un mediu sigur”, a spus Park Baek-boem.

    După mai multe zile fără cazuri noi raportate, Coreea de Sud a înregistrat 85 de îmbolnăviri noi, ceea ce evidenţiază provocările cu care se confruntă ţările care încearcă să scape de efectele economice devastatoare ale restricţiilor.

  • Şcolile nu se mai deschid până la toamnă. Cine suferă cel mai mult când copiii stau acasă?

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, săptămâna trecută, că şcolile, grădiniţele şi universităţile nu se vor redeschide în acest an şcolar, după ce cursurile au fost suspendate din cauza pandemiei de COVID-19. Singurii elevi care se vor întoarce la şcoală vor fi cei care vor susţine examenul de bacalaureat şi evaluarea naţională. Cursurile se vor încheia pe 12 iunie, iar până atunci elevii vor continua orele în mediul online.
    Asociaţiile de părinţi susţin că măsura luată de autorităţi era una previzibilă pentru că părinţii se tem că există un risc mare de contaminare pentru copiii lor dacă se întorc în şcoli.
    „Este o decizie foarte grea pe care autorităţile au luat-o. Indiferent de decizia pe care o luau, întotdeauna ar fi existat oameni nemulţumiţi. Este o decizie previzibilă, majoritatea părinţilor spuneau că nu vor să îşi mai trimită copiii la şcoală de frica de a nu se contamina. Acum sunt 3 milioane de elevi care nu se pot întoarce la şcoală. Pericolul de contaminare există şi după 15 mai, după ce ne vom întoarce la muncă, şi nu va dispărea nici din toamnă. Trebuie să ne învăţăm să trăim cu acest virus şi de aceea trebuie să legiferăm predarea şi evaluarea online”, spune Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP).
    FNAP-IP a susţinut ca evaluarea naţională şi bacalaureatul să fie date în format fizic, spune el, pentru că nu există cadru legal care să permită evaluarea în mediul online. „Unii părinţi spuneau că examenele ar fi trebuit echivalate cu rezultatele şcolare de până acum, dar nota 5 de la o şcoală nu reflectă nota 5 de la o alta. Sunt şi şcoli unde evaluarea se face pe repede înainte. Pentru evaluarea naţională, clasamentul trebuie să reflecte cunoştinţele elevilor. La bacalaureat nu contează atât de mult nota de la examen, contează diploma, pentru că unele facultăţi dau ele examen de admitere, iar altele organizează concursuri pe bază de dosar”, spune Cristache. El crede că impactul financiar cu care se vor confrunta părinţii care se vor întoarce la muncă pe 15 mai, după ce starea de urgenţă va trece, este o mare problemă.
    „Pe lângă părinţii care va trebui să se întoarcă la muncă şi va trebui să plătească pe cineva să stea cu copiii, vorbim şi despre creşe şi grădiniţe private aici. Trebuie făcută o excepţie, să găsim o soluţie şi pentru aceştia. Avem probleme şi cu legea 19/2020 pentru că părinţii nu îşi pot încasa banii, cei 75% din salariul mediu brut pe economie, dacă firma are datorii la stat. Teoretic, după ce trece starea de urgenţă nu mai pot beneficia de zile libere plătite pentru a sta cu copiii acasă. Trebuie să discutăm această problemă şi să căutăm soluţii”, crede Cristache.
    Asociaţia „Părinţii cer schimbare” afirmă că decizia autorităţilor de a nu mai deschide şcolile în anul acesta şcolar este una corectă, dată fiind situaţia epidemiologică existentă, însă acum autorităţile trebuie să găsească o serie de măsuri prin care să sprijine părinţii care va trebui să se întoarcă la muncă şi va trebui să plătească pe cineva pentru a supraveghea copiii în acest timp. „Aceasta este o problemă cu care, din păcate, se vor confrunta o parte dintre părinţi. Guvernul poate să gândească programe care să includă fie facilităţi de natură fiscală pentru companiile care acordă zile libere angajaţilor nevoiţi să stea cu copiii acasă, fie să acorde o sumă de bani ca ajutor social părinţilor şi aparţinătorilor care sunt nevoiţi să stea acasă cu copiii, ca efect al acestei situaţii nedorite”, spun reprezentanţii asociaţiei Părinţii cer schimbare.
    În viziunea lor, soluţiile pot fi multiple, dacă se merge pe înţelegere şi colaborare – înţelegere din partea angajatorilor şi colaborare din partea guvernului, care poate să vină cu programe şi dispoziţii care să ajute şi să susţină această categorie socială.
    „Până acum s-a făcut apel la flexibilizarea programului de muncă din partea angajatorilor, la promovarea telemuncii şi a muncii de acasă, acolo unde acest lucru este posibil. Dacă se doreşte ceva, cu siguranţă că se vor găsi soluţiile şi resursele necesare. Credem că, aşa cum au fost ajutate şi alte categorii sociale şi profesionale, acum este timpul ca şi părinţii să fie ajutaţi, şi prin ei copiii. Ajutând acum părinţii şi copiii, sprijinim de fapt educaţia şi viitorul acestor copii. Nu ne permitem o altă generaţie uitată pe lista de priorităţi ale guvernanţilor”, spun aceştia. Asociaţia Şcolilor Particulare (ASP) consideră că decizia autorităţilor de a închide toate unităţile de învăţământ până în luna septembrie condamnă majoritatea unităţilor particulare de învăţământ la faliment. Asociaţia a creat o petiţie prin care cere sprijin pentru susţinerea financiară a grădiniţelor şi şcolilor particulare.
    „Părinţi, profesori, elevi, solicităm guvernului sprijin pentru susţinerea financiară a grădiniţelor şi şcolilor particulare. În spatele instituţiilor particulare sunt oameni care au investit în educaţie, sunt oameni care au investit în peste 150.000 de elevi şi preşcolari care au dreptul să îşi continue studiile în condiţii similare după reluarea cursurilor în luna septembrie”, scrie Asociaţia Şcolilor Particulare în petiţie.
    Asociaţia cere guvernului elaborarea unor măsuri specifice pentru a putea realiza în perioada verii tabere, ateliere şi şcoli de vară pentru elevi şi preşcolari. „Astfel părinţii vor avea posibilitatea de a se întoarce la muncă. Amintim că toate recomandările de specialitate subliniază că în septembrie, la revenirea în şcoli şi grădiniţe, se vor lua măsuri exprese de siguranţă a elevilor şi preşcolarilor – cel mai probabil aceleaşi măsuri pe care unităţile particulare de învăţământ sunt pregătite deja să le pună în aplicare de la mijlocul lui iunie sau mai devreme”, mai spune petiţia elaborată de ASP.
    Reprezentanţii grădiniţei private cu predare în limba germană Schnuffelgarten spun că nu vor supravieţui până în septembrie dacă nu vor primi ajutor de la autorităţi.
    „Nu vom supravieţui până în septembrie fără ajutor. Părinţii sună continuu că nu au cu cine lăsa copiii. Angajaţii sunt disperaţi că vor muri de foame. Proprietarii sediilor nu vor accepta să nu fie achitată chiria 6 luni şi va trebui să golim de mobilier şi materiale sediile. Cine va mai putea să o ia de la capăt în septembrie? Părinţii nu mai plătesc taxele din aprilie. Nu ai cum să le ceri bani pentru ceva ce nu prestezi. Şi lor le este greu financiar şi îşi riscă locul de muncă pentru că nu au cu cine lăsa copiii, nu au cum să mai şi plătească”, a declarat Raluca Niţă, managerul grădiniţei private Schnuffelgarten.
    Angajaţii grădiniţei sunt acum în şomaj tehnic, dar managerul instituţiei de învăţământ se întreabă ce se va întâmpla după 15 mai, când vom ieşi din starea de urgenţă şi statul nu va mai deconta şomajul tehnic pentru companii. „Angajaţii sunt în şomaj tehnic, dar se plăteşte foarte greu. De exemplu, şomajul tehnic pentru 16-31 martie a intrat abia azi (27 aprilie – n.red.) în contul firmei şi abia mâine ajunge la angajat. Cum să stea omul peste o lună fără venit? Şi oare vor mai plăti şomaj tehnic după 15 mai? Faceţi ceva să se impună reguli stricte de funcţionare, ca să nu închidem tot. Nu se pune problema aici de câştig, ci doar de supravieţuire”, spune Raluca Niţă.
    Managerul grădiniţei Schnuffelgarten atrage atenţia că salariile din grădiniţele de stat sunt suportate de stat, iar grădiniţele private nu sunt sprijinite deloc.
    „Trebuie făcute demersuri de a nu confunda învăţământul privat cu cel de stat. Cel de stat  nu oferă condiţii securizate în timpul pandemiei, dar salariile sunt suportate de statul român. Sistemul privat se poate pregăti pentru orice măsură potrivită pandemiei (de exemplu grupe de 5 copii), iar angajaţii nu rămân fără loc de muncă. Nimeni nu ne sprijină, doar ne obligă să punem lacătul pe sedii”, afirmă Raluca Niţă.
    În România sunt 1.560 de unităţi particulare de învăţământ, dintre care 46% sunt la nivel preşcolar – adică grădiniţe şi creşe, 14% sunt instituţii de învăţământ primar şi 11% sunt instituţii de învăţământ liceal, conform datelor de pe site-ul Asociaţiei Şcolilor Particulare. Aproape 33% dintre unităţile particulare de învăţământ sunt în Bucureşti, conform aceleiaşi surse.
    Efectele negative ale închiderii şcolilor nu se văd doar în companiile private din învăţământ care se tem că nu vor supravieţui, ci şi în cazul copiilor care s-au plictisit să stea acasă, sunt apatici şi au stări de anxietate.
    „Situaţia asta creează o mare incertitudine printre părinţi şi copii. Cei din clasele a VIII-a vor să vadă cum să organizeze banchetele de final de an, să respecte toate tradiţiile acestea legate de finalul anului şcolar. Ei sunt pe pierdere emoţională din cauza asta. Copiii au asistenţă tehnică, dar sunt singuri şi se plictisesc. Oricât de captivantă este tehnologia, tot relaţiile interumane oferă cele mai mari recompense”, spune Daniela Trubiansky, psihoterapeut de familie şi sistemic şi consilier şcolar. Psihoterapeutul spune că atât copiii, cât şi părinţii erau foarte speriaţi de gândul că anul şcolar ar fi putut fi îngheţat. „Copiii sunt apatici şi anxioşi. Erau timoraţi şi părinţii, şi copiii de frica de a nu se îngheţa anul şcolar pentru că au investit foarte mult în acest an în pregătire, în meditaţii. A fost o uşurare din acest punct de vedere că nu s-a îngheţat anul. Părinţii sunt iritaţi că Ministerul Educaţiei bâjbâie, dar sunt uşuraţi de faptul că se dau examenele”, explică ea.
    Daniela Trubiansky crede că modul în care se ţin acum cursurile online nu este suficient pentru a le oferi o educaţie bună copiilor. „Ce se întâmplă acum este instrucţie, nu este educaţie. Copiilor le place că se trezesc mai târziu, că au o anumită libertate în ceea ce priveşte temele, dar este mult mai mult de lucru. Acum, profesorii aruncă responsabilitatea lecţiilor în curtea elevilor. Noi ne prefacem că facem şcoală, dar nu este ce ar trebui. Ar fi foarte util dacă s-ar investi în educaţia profesorilor, în dezvoltarea lor personală, pentru a îi pregăti mai bine. Acum ei se tem şi de faptul că trebuie să îşi justifice activitatea. A fost o eroare să se vină cu obligativitatea cursurilor online”, afirmă Daniela Trubiansky. Această criză a pandemiei de COVID-19 poate fi şi o oportunitate pentru ca sistemul de învăţământ din România să se schimbe, să se revoluţioneze, susţine psihoterapeutul. „După această situaţie, mi-ar plăcea să nu ne întoarcem în punctul în care eram înainte de pandemie, ci să schimbăm modul în care interacţionăm cu copiii. Îmi doresc ca aceste experienţe să se mute într-o zonă didactică mai distractivă, mai atractivă, mai vie. Este o oportunitate de schimbare, dar trebuie să avem şi un cadru care să o permită de la Ministerul Educaţiei”, explică Daniela Trubiansky.

  • Povara părinţilor care şi-au înscris copiii la şcoli private: Taxa nu s-a redus, deşi şcolile rămân închise, iar părinţii trebuie să plătească şi bone

    Şcolile rămân închise, motiv pentru care elevii vor învăţa de acasă încă o lună şi jumătate. Cheltuielile părinţilor care şi-au înscris copiii la şcoli private cresc pentru că, pe lângă taxa de care nu au fost scutiţi, în ciuda epidemiei de COVID-19, ei trebuie să plătească şi o bonă.

    „Şcoala privată nu a făcut nicio reducere pentru că ne-a suplinit educaţia online şi ne-am asumat-o. Dacă ar fi să vorbim despre o bonă internă, cu siguranţă însă o bonă externă momentan nu o consider oportună”, a spus un părinte care are un copil la o şcoală privată.

    Nu oricine îşi permite să plătească o bonă.

    „Pentru bone interne, adică persoane care lucrau în familie, li se asigura cazare, masă şi salariu, beneficiu de salariu net era peste 3.000 de lei, 3.500 lei, 4.000 de lei”, explică Antoaneta Istrate, manager agenţie de recrutare bone şi menaj

    Reprezentanţii şcolilor particulare spun că îi înţeleg pe părinţi, dar trebuie să aibă grijă şi de afacerile lor.

    „Părinţii trebuie să găsească soluţii şi pentru copiii care stau acasă. Nu pot să plătească o şcoală, să plătească, pe de altă parte bone şi alte persoane. Trebuie înţeleşi şi ei”, a spus Christian Comşa, reprezentant Asociaţia Şcolilor Particulare

    Nu toate şcolile private s-au grăbit să facă reduceri pentru perioada activităţilor online.

    Aproximativ 150.000 de elevi şi preşcolari sunt în învăţământul particular preuniversitar.

  • Şcolile private, o piaţă de 3 miliarde de lei, cer ajutorul Guvernului ca să evite falimentul

    Reprezentanţii şcolilor private cer Guvernului acordarea unor subvenţii, scutirea de la plata contribuţiilor pentru angajaţi sau lansarea unui program de acordare de credite fără dobândă. Aceştia susţin că riscă să piardă 60% din încasări dacă unităţile rămân închise până în septembrie.

    150 de mii de preşcolari şi elevi invaţă în prezent în şcolile private. O piaţă care generează venituri la bugetul de stat de 3 miliarde de lei pe an este acum în pragul falimentului.

    „Am înaintat Ministerului o serie de măsuri, printre care subvenţie în perioada aceasta, martie-septembrie. O altă propunere este scutirea de la plata contribuţiilor salariale pentru angajaţii din unităţile particulare din învăţământ”, a declarat Christian Comşa, reprezentant al Asociaţiei Şcolilor Particulare (ASP).

    Reprezentanţii ASP cer acordarea unei subvenţii de 25% din veniturile fiecărei unităţi, posibilitatea decontării şomajului tehnic pentru angajaţi, acordarea costului standard per elev, scutirea de la plata contribuţiilor salariale pentru angajaţi şi lansarea unui program de acordare de credite fără dobândă.

    Asociaţia susţine că şcolile şi grădiniţele private nu pot accesa programe ca IMM Invest, nefiind considerate întreprinderi.

    „Am propus constituirea în cadrul Ministerului Educaţiei sau Economiei a unei linii de credit pentru capital sau investiţii similar cu IMM Invest. În definitiv, vom returna banii aceştia”, a mai spus Comşa.

    Reprezentanţii şcolilor private spun că unii părinţi nu pot achita taxele şi îşi retrag copiii de la şcoală, deşi există scăderi ale preţurilor.

    „Unităţile particulare de învăţământ sunt acum în situaţia unui restaurant, care este obligat să dea de mâncare clienţilor, fără să le ceară bani”, a declarat Christian Comşa.

    Şcolile private riscă să piardă până la 60% din încasări dacă rămân închise până în septembrie, mai arată reprezentanţii ASP.

    În România există 1560 de unităţi particulare de învăţământ, cu 18.750 de angajaţi.

  • Monica Anisie despre închiderea şcolilor până în septembrie. Când se vor susţine Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul/ Când se reiau cursurile pentru elevii din clasele a 8-a şi a 12-a

    Şcolile nu se vor mai deschide în acest an şcolar. Monica Anisie, ministrul Educaţiei şi Cercetării, a anunţat cum se va desfăşura procesul de învăţământ în condiţiile în care cursurile se vor relua în septembrie

    Excepţie o fac anii de final de ciclu, a 8-a şi a 12-a: elevii din aceste clase vor reveni pe 2 iunie la şcoală, dar opţional, pentru două săptămâni.

    Anisie a spus când şi cum se vor da examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat.

    Regula generală pentru cei care revin pentru examene: În sălile de clasă vor fi maximum 10 elevi.

    Declaraţiile ministrului Educaţiei, Monica Anisie:

    Astăzi la ora 14, preşedintele României a anunţat măsurile pentru sistemul de învăţământ. Priorităţile sunt de a asigura cadrului necesar pentru încheierea situaţiei scolare dar si susţinerea examenelor în condiţii de siguranţă. Dragi elevi, profesori şi părinţi, voi veni cu informaţii suplimentare. Ţin să menţionez că am luat în calcul şi masurile pe care state precum Italia, Portgualia, Malta sau Ungaria le-au adoptat în contextul pandemiei de covid 19.

    Cursurile realizate în unităţile de învăţământ rămân suspendate. Continuă învăţarea asistată de tehnologie. Până pe 12 iunie se vor încheia cursurile anului scoalar. Pentru elevii care nu au acces la tehnologie unităţile de învăţământ vor oferi sprijin acestea vor transmite elevilor resurse de învăţare şi sarcini de lucru. Ministerul Educaţiei va elabora ghiduri metodololice pentru fiecare disciplină.

    Se recuperează materia neparcursa în această perioada. Menţionez că mediile vor fi încheiate cu minimum 2 calificative sau note. Însă nu se vor mai susţine teze. Pentru situaţii excepţionale, Ministerul Educaţiei va comunica modalităţile de încheiere a situaţiei şcolare. Va asigur că vom încheia cu bine anul şcolar.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Italia începe relaxarea restricţiilor: Barurile şi restaurantele se deschid, fabricile îşi reiau activitatea, dar şcolile rămân închise

    Premierul italian Giuseppe Conte a pregătit un plan pentru relaxarea restricţiilor pe teritoriul ţării, începând cu data de 4 mai, după şapte săptămâni de carantină naţională, potrivit BBC.

    Parcurile şi fabricile se vor redeschide în luna mai, însă şcolile nu îşi vor relua activitatea obişnuită decât în luna septembrie.

    Decizia vine în contextul în care Italia a raportat duminică un număr de 260 decese noi cauzate de Covid-19 – cel mai redus nivel zilnic din data de 14 martie. În total, numărul deceselor a atins în Italia un nivel de 26.644 persoane, cel mai mare din Europa. Italia are peste 197.000 de cazuri de îmbolnăviri.

    „Faza a doua” a măsurilor de relaxare le-ar permite oamenilor să călătorească în interiorul regiunii în care locuiesc, dar nu dincolo de aceasta.

    Mai mult, înmormântările ar urma să fie reluate, însă pot participa maximum 15 persoane.

    Sportivii individuali pot relua antrenamentele, iar oamenii pot face mişcare fizică şi dincolo de vecinătăţile locuinţei lor.

    Barurile şi restaurantele vor fi redeschise pentru cei care cumpără „la pachet”, întrucât în prezent funcţionează doar serviciile de livrări.

    Saloanele de înfrumuseţare, frizeriile, barurile şi restaurantele ar urma să primească din nou clienţi în incintă din data de 1 iunie.

    Restul magazinelor de retail care nu sunt încă deschise, vor putea da lacătul jos de pe uşă în data de 18 mai, alături de muzee şi biblioteci.

    Mai mult, echipele sportive pot reveni la antrenamente de grup din data de 18 mai.

  • Când se deschid şcolile în Europa: De la Franţa, Germania şi până la ţările Scandinave, dezbaterile se poartă între nevoia de a reporni economia şi frica de a nu reporni pandemia

    La o săptămână după ce elevii şi profesorii din ciclul primar de învăţământ au reluat cursurile în Danemarca, oficiali din sănătate şi experţi în educaţie din toată lumea încă dezbat avantajele şi dezavantajele redeschiderii şcolilor, întrucât ţările din Europa, precum şi SUA, caută moduri în care pot relaxa restricţiile şi pot reporni economiile, fără a declanşa un nou val de epidemie, potrivit FT.

    Dezbaterea se poartă între riscul de a răspândi virusul în continuare prin intermediul copiilor, criza economică ce capătă din ce în ce mai multă adâncime şi impactul carantinei asupra educaţiei copiilor.

    Cercetătorii cred că orice decizie legată de redeschiderea şcolilor trebuie să ţină cont de nivelul la care se află ţara în ceea ce priveşte evoluţia numărului de cazuri, precum şi de abilitatea de a detecta şi răspunde situaţiilor de urgenţă medicală.

    „Există destul de multe argumente legate de redeschiderea şcolilor pentru a le permite părinţilor să repornească economia, ţinând cont că datele ne arată până acum un număr redus de îmbolnăviri în rândul copiilor, precum şi o rata redusă de transmitere de la copii. Însă există nevoia de a ne asigura că există o capacitate de testare suficientă”, a spus Kalipso Chalkidou, directorul politicilor de sănătate în cadrul unui think-tank denumit Center for Global Development.

    Ţările scandinave au fost unele dintre cele mai relaxate state în ceea ce priveşte pericolul ca prezenţa copiilor în şcoli să ducă la răspândirea virusului. În Norvegia, grădiniţele s-au redeschis săptămâna aceasta.

    În Islanda şi Suedia, şcolile primare nu au fost niciodată închise – mergând pe ideea că beneficiile sunt mai mari decât riscurile. Johan Carlson, directorul agenţiei de sănătate publică din Suedia, a spus că argumentele care sprijină ideea închiderii şcolilor sunt „foarte vagi”.  

    „Aceste prime zile au fost foarte bine orchestrate de directori şi profesori, iar părinţii se simt destul de bine în legătură cu asta”, a spus Dorte Lange, vicepreşedintele Asociaţiei Profesorilor din Danemarca.

    Unul dintre argumentele care favorizează redeschiderea şcolilor este acela că tinerii, în special copiii, au mai puţine şanse de a dezvolta simptomele COVID-19. Testele din Islanda arată că cei cu vârste sub 10 ani au cele mai mici şanse de a fi infectaţi. Un alt studiu arată cazul unui băiat care a luat virusul în timpul unei excursii la schi, însă nimeni dintre cei care au luat contact cu el nu a contractat virusul, nici măcar rudele.

    Russell Viner, profesor în cadrul Instiutului Great Ormond Street pentru Sănătatea Copilului, a revizuit studiile care urmăresc efectul închiderii şcolilor asupra epidemiilor şi a concluzionat că „nu este unul dintre principalii factori care ajută la combatere”.

    Cu toate acestea, o analiză a lui Nicholas Davies de la London School of Hygiene and Tropical Medicine a concluzionat că închiderea şcolilor a fost unul dintre principalii factori care au contribuit cu un efect „moderat” la limitarea transmiterii.

    În combinaţie cu distanţarea socială, protejarea grupurilor vulnerabile şi autoziolarea celor care manifestă simptome, închiderea şcolilor a contribuit semnificativ la limitarea răspândirii virusului.

    „Orice aduce riscul restabilirii unor canale de transmitere între gospodăriile de altfel izolate, ar trebui să fie abordat cu grijă”, a spus Davies.

    Acesta crede că pentru Marea Britanie este prea devreme pentru a discuta de redeschiderea şcolilor.

     

    Cu toate acestea, riscurile ca un copil să se întoarcă acasă şi să îmbolnăvească o persoană dintr-o categorie vulnerabilă este mai ridicat în anumite culturi şi anumite ţări, unde familii din mai multe generaţii coabitează.

     

    În Danemarca, spre exemplu, este mai puţin comun ca oamenii în vârstă să locuiască cu copiii şi nepoţii lor faţă de ţările din sudul Europei.

     

    Între timp, impactul carantinei naţionale are din ce în ce mai multe efecte economice negative. Întoarcerea părinţilor la muncă este un punct critic în discuţiile despre repornirea economiilor.

     

    Când a anunţat posibilitatea de a redeschide şcolile luna viitoare, preşedintele francez Emmanuel Macron a adus în discuţie efectele pe care le au măsurile de a ţine şcolile închise asupra educaţiei copiilor din familiile sărace.

     

    „Dovezile sugerează că ar putea creşte inegalităţile din educaţie”, a atras atenţia Lindsey Macmillan, economist în cadrul University College London.

     

    Aceste temeri sunt cu atât mai presante în ţările sărace, unde mulţi oameni au venituri mici, iar absenţa duce la malnutriţie, abuz şi abandon şcolar.

     

    Însă sindicatele profesorilor din Franţa şi Germania – unde şcolile ar trebui să se redeschidă luna viitoare – rămân îngrijoraţi referitor la siguranţa profesorilor şi pun la îndoială modul în care ar funcţiona în practică măsurile de igienă printre copiii tineri.

     

    „Nu este clar cum ar putea fi implementată distanţarea socială în şcoli”, a spus Mary Bousted, secretar general al Sindicatului Naţional din Educaţie din Marea Britanie – ţară are nu a anunţat încă planuri concrete.