BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Jobul din România unde se câştigă 8.700 lei net pe lună şi nu se găsesc destui candidaţi

    Salariul mediu net a fost de 3.545 lei în luna iulie, în creştere faţă de luna precedentă cu 4 lei (plus 0,1%) şi cu 5,1% faţă de perioada similară a anului trecut, cele mai mari valori înregistrându-se  în continuare în industria IT, de 8.709 lei, iar cele mai mici în sectorul hoteluri şi restaurante (1.914 lei), arată datele publicate vineri de INS.

    Indicele câştigului salarial real a fost 100,1% pentru luna iulie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 99,1% faţă de iunie 2021.

    Câştigul salarial mediu brut a fost 5.780 lei, cu doar 1 leu mai mare faţă de luna iunie 2021.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 227,2%, cu 2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iunie 2021.­

    (Sursa:INS)

    În luna iulie 2021, în majoritatea activităţilor economiei, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectoarele extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 21,7%, în transporturi aeriene, intermedieri financiare, fabricarea altor mijloace de transport şi  extracţia minereurilor metalifere, cu majorări cuprinse între 8,0% şi 13,0% .

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2021 au fost cauzate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în activităţile de editare, minus 13,6% şi în sectoarele fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, unde scăderile s-au situat între 8,0% şi 12,5%.


     

  • Ce s-a întâmplat cu angajaţii CEO-ului care a crescut salariul lor renunţând la 90% din propriul salariu şi care au concedii nelimitate, după mai mulţi ani de la aceste decizii

    În urmă cu şase ani, Dan Price, fondatorul şi CEO-ul companiei de procesare de carduri de credit Gravity Payments a făcut valuri atunci când anunţat că va creşte salariul minim al companiei la 70.000 $ pentru cei 120 de angajaţi ai săi. Pentru a genera această schimbare, el şi-a redus salariul său de 1 million $ cu 90%. 

    În anii care au urmat veniturile companiei au crescut, iar angajaţii au făcut mai mulţi copii şi au cumpărat mai multe case, a declarat Price pentru Business Insider. Pentru a arăta aprecierea lor pentru această schimbare, angajaţii i-au cumpărat o Tesla. „A fost un gest foarte frumos şi în orice zi când conduc spre muncă sau spre o întâlnire, mă simt foarte recunoscător în legătură cu relaţia pe care o am cu angajaţii”, a declarat el.

    Compania cu sediul central în Seattle avea iniţial salarii de bază care porneau de la 35.000 $ pe an. Pentru ca aceasta să înflorească, a simţit nevoia să se asigure că toţi angajaţii făceau suficiente lucruri pentru a avea grijă de ei înşişi. Aceasta l-a determinat să le dubleze salariile. Mişcarea a atras –  bineînţeles – scepticism: „Presa a prezis în general că vom eşua, dar cred că le-am demonstrat contrariul. Sunt deja şase ani de când am luat această decizie şi am avut rezultate extraordinare: am avut o creştere de 10 ori a numărului de proprietari de case în fiecare an şi 70 la sută dintre angajaţii noştri au putut să-şi plătească datoriile – aproximativ 1/3 dintre angajaţi nu au nicio datorie. De asemenea, angajaţii noştri au făcut de 10 ori mai mulţi copii faţă de perioada anterioară. Am trecut de la avea între zero şi doi copii născuţi în fiecare an în echipă, la peste 65 de copii născuţi sau anunţaţi în ultimii şase ani”, a adăugat el.

    În ceea ce priveşte veniturile companiei, au înregistrat o triplare a volumului plăţilor procesate pentru mici business-uri. Veniturile au crescut în fiecare an până la momentul pandemiei, dar odată cu venirea crizei generate de aceasta, lucrurile nu au mai părut atât de roz. „2020 a fost primul an în care veniturile noastre nu au crescut, în toată istoria de 17 ani a companiei. De fapt, compania pierdut 50% din venituri, totuşi am putut să ne revenim din această situaţie şi credem că vom reuşi să raportăm din nou o creştere a veniturilor.” 

    Spre deosebire de alte companii din Statele Unite, dar şi din Europa, Dan Price nu se luptă cu criza mai recentă a locurilor de muncă. „Modelul de business axat pe angajaţi care include concediu parental nelimitat şi concediu nelimitat a adus la mai mult de 300 de aplicaţii pentru locurile vacante anul acesta. Avem astfel o  perspectivă a faptului că a oferi un salariu care să le permită oamenilor să trăiască reprezintă un factor uriaş în păstrarea şi găsirea angajaţilor”, a adăugat Price.

    Referitor la impactul crizei forţei de muncă, el a spus: „Ne confruntăm cu o redistribuţie brutală şi sistematică a averii de la majoritatea muncitorilor americani spre oamenii din vârf. Din cauza aceasta şi corelat cu costurile de locuit pentru sănătate şi educaţie, care au scăpat de sub control în acelaşi timp, am creat un scenariu în care este pur şi simplu imposibil să munceşti”. Price îşi doreşte ca în continuare să crească salariile angajaţilor. „Lucrurile devin mai scumpe în fiecare an, iar dacă salariul tău minim nu creşte, acest lucru înseamnă că scade.”

  • Noua generaţie învinge una dintre cele mai influente bănci de pe Wall Street. Goldman Sachs anunţă că juniorii vor începe de la un salariu de 110.000 de dolari după ce noii angajaţi s-a plâns că sunt storşi de muncă

    Goldman Sachs a devenit ultima bancă majoră de investiţii din SUA care creşte salariile tinerilor angajaţi, ca răspuns la plângerile cu privire la burnout realizate de noii recruţi care au fost marcaţi de schimbarea status quo-ului din timpul crizei sanitare, notează Financial Times.

    Analiştii aflaţi în primul an vor câştiga acum un salariu de bază de 110.000 de dolari, urmând să crească la 125.000 în al doilea an, conform unor persoane familiare cu situaţia. Cei aflaţi în cercurile imediat următoare vor obţine un pachet salarial de cel puţin 150.000 de dolari.

    Decizia subliniază faptul că Goldman va avea unul dintre cele mai generoase salarii de început din industria bancară a Statelor Unite. Datele nu includ bonusurile anuale, care pot depăşi salariile într-un an puternic.

    În ultima perioadă, mai mulţi executivi de top din cadrul Goldman au comentat că majorarea salariilor tinerilor angajaţi, care sunt fixe şi nu pot fi uşor reduse, ar genera un „precedent periculos” şi ar urma să atragă tot mai mulţi „mercenari”.

    Însă banca a fost forţată în acest sens atât de rivali, cât şi de teama că angajaţii cu potenţial şi-ar îndrepta atenţia asupra grupurilor tech şi de private equity, care oferă salarii asemănătoare şi un echilibru mai bun între viaţă personală şi muncă.

    Săptămâna trecută, gigantul bancar Morgan Stanley a anunţat că noii analişti ai companiei vor câştiga 100.000 de dolari pe an, analiştii din anul 2 urmând să obţină anual 105.000 de dolari – de la 85.000 şi, respectiv, 90.000 de dolari.

    Mişcările vin după ce JPMorgan Chase, Barclays, Citigroup, Bank of America şi alţii au majorat salariile noilor recruţi cu 15.000-25.000 de dolari pe an.

    Şedinţe zilnice, rapoarte interminabile, deadline-uri nerealiste, monitorizarea orei de logare şi delogare din sistem, telefoane în afara programului, ore suplimentare, mail-uri trimise în noapte, stres continuu. Rezultatul? Burnout

     

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Un procent uriaş din salariu „dispare” lunar în conturile statului. Cât plătim, ce plătim şi mai ales ce drepturi avem pentru ceea ce plătim la stat

    Pentru salariaţi este mai important să ştie câţi bani iau „în mână”, şi anume suma echivalentă salariului net decât câţi bani plăteşte angajatorul lunar pentru postul său cu tot cu contribuţii la stat, mai precis „salariul brut”. Puţini români citesc cu mare atenţie fluturaşul de salariu ca să afle câţi bani câştigă în total şi cât dintre aceştia se duc pe taxe şi impozite, respectiv pensie, asigurări de sănătate, şomaj şi aşa mai departe. E important să ştim ce anume şi cât plătim, dar mai ales ce drepturi avem pentru banii pe care îi virăm în conturile statului.

    Într-o primă etapă, trebuie să menţionăm că, deşi în România este, alături de Bulgaria, la coada clasamentului european cu cel mai mic salariu minim, costul fiscal muncii este printre cele mai mari din UE.

    România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat din  26 de ţări UE analizate de KPMG

    Mai precis, un studiu publicat în 2019 de KPMG relevă faptul că România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (40,85%*) din cele 26 de ţări analizate, semnificativ mai mare decât cota efectivă de impozitare din alte ţări din Europa Centrală şi de Est: 17,86% (Slovacia), 22,40% (Bulgaria), 29,29% (Polonia) şi 33,5% (Ungaria).

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Finanţe personale. Câţi bani au românii la fondurile de pensii private

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ali­mentate cu contribuţiile din salariul brut ale câtorva milioa­ne de români, aveau la 31 mai 2021 active totale de 82,6 miliarde de lei (16,8 mld. euro), un nou record istoric, în creştere cu 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro) faţă de decembrie 2020.

    Circa 7,7 milioane de salariaţi români sunt participanţi ai fondurilor Pilon II. Pe de altă parte, pe parcursul lunii mai din 2021, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu 1,2 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recen­te date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Pe fondul contribuţiilor de 3,75% din salariul brut lunar, echivalentul a circa 750 mil. lei în medie în fiecare lună, şi ca urmare a aprecierii cotaţiilor din portofoliu, în special acţiuni româneşti, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat activele cu circa 18 mld. lei faţă de mai 2020, echivalentul a 27,8%.

  • Finanţe personale. Câţi bani au românii la fondurile de pensii private

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ali­mentate cu contribuţiile din salariul brut ale câtorva milioa­ne de români, aveau la 31 mai 2021 active totale de 82,6 miliarde de lei (16,8 mld. euro), un nou record istoric, în creştere cu 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro) faţă de decembrie 2020.

    Circa 7,7 milioane de salariaţi români sunt participanţi ai fondurilor Pilon II. Pe de altă parte, pe parcursul lunii mai din 2021, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu 1,2 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recen­te date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Pe fondul contribuţiilor de 3,75% din salariul brut lunar, echivalentul a circa 750 mil. lei în medie în fiecare lună, şi ca urmare a aprecierii cotaţiilor din portofoliu, în special acţiuni româneşti, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat activele cu circa 18 mld. lei faţă de mai 2020, echivalentul a 27,8%.

  • De la Tesla la General Electric, care sunt cei mai bine plătiţi directori executivi din Statele Unite în ultimul an: CEO-ul de pe primul loc a obţinut un salariu de peste 200 de milioane de dolari

    Salariul mediu al directorilor executivi din cadrul celor mai mari companii americane în 2020 a fost de 13,4 milioane de dolari, al cincilea record anual consecutiv, rezultat obţinut într-un an în care businessurile şi liderii din spatele lor s-au confruntat cu o pandemie care a omorât până acum aproape 3,9 milioane de oameni, conform unui clasament realizat de The Wall Street Journal.

    Majoritatea directorilor executivi din indicele S&P 500 au înregistrat creşteri salariale de 5% sau mai mult pe măsură ce companiile au raportat o rentabilitate de aproximativ 8% pentru acţionari.

    Chad Richison, fondatorul Paycom Software, un furnizor de servicii de salarizare online şi tehnologie HR, a fost cel mai bine plătit CEO  întrucât a câştigat în 2020 peste 200 de milioane de dolari, după circa 20 de milioane în anul anterior. Şapte directori executivi au înregistrat compensaţii evaluate la peste 50 de milioane de dolari anul trecut, faţă de doi în 2019 şi trei în 2018.

    Pe locurile doi şi trei s-au clasat Robert Kotick (circa 150 de milioane de dolari) şi Leonard Schleifer (peste 125 de milioane), şefii producătorul de jocuri video Activision Blizzard şi, respectiv, gigantului din biotehnologie Regeneron Pharmaceuticals.

    Cei doi sunt urmaţi de Javier Rodriguez, CEO-ul furnizorului de servicii de dializă DaVita, care a obţinut o remuneraţie de aproape 75 de milioane de dolari în 2020. Un salariu asemănător a încasat şi Larry Culp, şeful gigantului General Electric.

    Majoritatea pachetelor compensatorii sunt dominate de acţiuni/opţiuni pe acţiuni, fapt ce explică ritmul de creştere din ultimii ani.

    Între timp, douăzeci şi patru de directori executivi din S&P 500 au încasat sub 5 milioane de dolari în 2020, în scădere faţă de anii trecuţi. Cofondatorul Twitter Jack Dorsey a obţinut un salariu de 1,4 dolari, un cent pentru fiecare caracter din limita originală a platformei de mesagerie din interiorul reţelei – 140 de caractere. Totodată, proprietarul reţelei de combustibili Kinder Morgan, Steven Kean, a câştigat un singur dolar.

    Dintre cele cinci firme care au înregistrat cele mai bune randamente pentru acţionari, salariile directorilor executivi s-a încadrat cu mult sub media realizată de WSJ. Unsprezece din primele 25 de companii în funcţie de performanţă au fost din sectorul tech – 12 dacă punem în calcul şi Tesla.

    Producătorul de maşini electrice a raportat cea mai puternică performanţă din S&P 500, plus 743%, salariul CEO-ului Elon Musk fiind în teorie de zero dolari. Totuşi, fondatorul Tesla a fost recompensat cu opţiuni pe acţiuni de 32 de miliarde de dolari datorită pachetului aprobat de acţionari în 2018 şi ajunge în prezent la o avere de 166 de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Ce spune Statistica: Salariul mediu a crescut cu 43% în auto şi cu 33% în HoReCa în ultimul an

    ♦ Salariile cresc din cauza deficitului de personal şi a inflaţiei, spune Tudor Aposteanu, antreprenor în HoReCa ♦ În sectorul auto nu se explică însă o creştere medie de 43%, deoarece creşterile au fost de maximum 5-6%, spun oficialii din domeniu.

    Salariul mediu a crescut cu 11,9% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020 şi a ajuns la 3.561 de lei net, potrivit Statisticii. În termeni reali, ajustat la inflaţie, salariul mediu a crescut cu 7,8%. În 13 sectoare, salariile medii au crescut cu valori cuprinse între 20 şi 40%.

    Unul dintre domeniile cu cele mai mari creşteri este cel al hotelurilor şi al restaurantelor, unde creşterea salariului mediu a fost de 33% în aprilie 2021 faţă de aprilie 2020.

    „Mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine“, a spus Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante în care are 42 de angajaţi.

    Cea mai mare creştere salarială din ultimul an s-a înregistrat în sectorul fabricării de autovehicule, unde salariul mediu a crescut cu 43,8%.

    „Cu siguranţă e o eroare în date. Salariile din auto au crescut cu maximum 5-6%, nu aveau cu să crească mai mult, mai ales în an pandemic, când cifra de afaceri totală a industriei auto a scăzut cu 15%“, a explicat Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Maşini din România).