BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Protest al sindicaliştilor faţă de contribuţii: Mi se pare nefiresc ca România să fie cobai

    Pichetarea Prefecturii Judeţului Timiş a fost organizată, luni, timp de o oră, de către Blocul Naţional Sindical, Filiala Timiş. În jur de 60 de persoane, membre ale sindicatelor afiliate, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de intenţia Guvernului de a transfera contribuţiile sociale de la angajator în sarcina salariatului.

    Manifestanţii nu au scandat nimic, ci doar au stat în faţa instituţiei ţinând în mâini afişe cu numele sindicatelor pe care le reprezintă. De asemenea, o listă cu doleanţele sindicaliştilor a fost înmânată prefectului judeţului Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişa, despre taxa de solidaritate: 90% din cei 2% merge la bugetul de stat

    “E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pt toti angajaşii pt comaniile la care au lucrat si au instrat in insolvemn Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

    Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COŞMAR pentru angajaţi. De luna aceasta intră în vigoare cea mai URÂTĂ măsură. Este obligatorie şi va face viaţa angajaţilor extrem de dificilă

    Măsura creează deja probleme unor angajatori, care nu ştiu cum să „ponteze“ munca angajaţilor care lucrează pe teren sau de acasă.
     
     „Aceste prevederi nou introduse (deşi au ca scop combaterea muncii nedeclarate) nu ţin cont de realităţile mediului de afaceri şi de flexibilitatea raporturilor de muncă într-un context economic din ce în ce mai complex. (…) Din păcate, modificarea legislativă adusă Codului mun­cii îngreunează viaţa angajatorilor, crescând şi mai mult aspectele birocratice/formaliste în loc să încurajeze fle­xibilitatea raporturilor de muncă în contextul unei rea­li­tăţi ce cere acest lucru“, a spus Mădălina Racoviţan, Tax Part­ner în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.
     

  • România, o ţară de vis. Cifre superoptimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză: se vor crea un milion de noi joburi, iar salariul mediu va creşte cu 50% în următorii patru ani

    În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie.
     
    Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi.
     
    Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte.
     

  • România, o ţară de vis. Cifre superoptimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză: se vor crea un milion de noi joburi, iar salariul mediu va creşte cu 50% în următorii patru ani

    În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie.
     
    Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi.
     
    Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte.
     

  • Peste 4.000.000 de pensionari trăiesc cu mai puţin 230 de euro pe lună, deşi economia ,,duduie”

    Datele INS arată că raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 17 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 450 de lei (790 lei în judeţul Botoşani faţă de 1.247 lei în Municipiul Bucureşti).

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,5% în totalul celor de asigurări sociale, scrie rrealitatea.net

  • Peste 4.000.000 de pensionari trăiesc cu mai puţin 230 de euro pe lună, deşi economia ,,duduie”

    Datele INS arată că raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 17 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 450 de lei (790 lei în judeţul Botoşani faţă de 1.247 lei în Municipiul Bucureşti).

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,5% în totalul celor de asigurări sociale, scrie rrealitatea.net

  • Peste 4.000.000 de pensionari trăiesc cu mai puţin 230 de euro pe lună, deşi economia ,,duduie”

    Datele INS arată că raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 17 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 450 de lei (790 lei în judeţul Botoşani faţă de 1.247 lei în Municipiul Bucureşti).

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,5% în totalul celor de asigurări sociale, scrie rrealitatea.net

  • Angajaţii români consideră că merită salarii cu 1.000 de lei mai mari decât cele pe care le au în prezent. Salariaţii din Bucureşti au cele mai ridicate aşteptări

    Dacă anul trecut un român ar fi acceptat să se angajeze pe un salariu mediu de 2.550 de lei, acum aşteptările pornesc de la minimum 2.844 de lei.

    Mai mult, participanţii la studiu consideră că ar merita salarii cu 40% mai mari decât cele pe care le obţin pentru joburile curente. În medie, diferenţa dintre salariul curent şi cel considerat just la nivelul pieţei este mai mare de 1.000 de lei.
    Cele mai mari diferenţe apar în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani care au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 1.500 de lei, însă consideră că o remuneraţie justă pentru postul pe care îl ocupă ar fi cu 50% mai mare, în medie de 2.261 de lei. La polul opus, decalajele cele mai mici între salariile curente şi cele considerate juste se înregistrează în rândul respondenţilor cu vârsta între 35 şi 45 de ani, aceştia considerând că ar trebui să câştige cu 33% mai mult decât în prezent.

    “Creşterea aşteptărilor salariale este explicată pe de-o parte de contextul economic favorabil: creşterea economică a determinat creşterea numărului de locuri de muncă, iar pe de altă parte şi de faptul că majorările de salarii din sectorul public pun presiune şi creează noi aşteptări şi în sectorul privat”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs.

    Totodată, angajaţii se aşteaptă ca schimbările locului de muncă să le aducă şi o creştere a salariului, reiese din sondajul eJobs. Cu toate acestea, ei spun că ar accepta să-şi schimbe jobul dacă li s-ar oferi cel puţin 500 de lei în plus faţă de salariul actual, adică cu 19,3% mai mult decât salariile pe care le câştigă în prezent, în medie de 2.640 de lei.

    Candidaţii din management şi construcţii domină în topul aşteptărilor salariale, depăşindu-i pe cei din IT, bănci sau asigurări, potrivit studiului eJobs. Cel mai ridicat nivel al aşteptărilor îl au cei cu poziţii de management (4.547 lei lunar) şi angajaţii din construcţii (4.071 lei lunar), urmaţi de cei din IT Software (4.028 lei lunar). În cazul salariaţilor din bănci, salariul considerat just este în medie de 3.601 lei, iar în asigurări de 3.831 lei lunar.

    În ceea ce priveşte salariile curente, clasamentul este asemănător din punct de vedere al domeniilor, însă la un nivel mai redus al salariilor: management (3.497 lei), construcţii (3.133 lei), IT Software (2.734 lei), import-export (2.734 lei).

    Salariaţii din zona Bucureşti-Ilfov au cele mai ridicate aşteptări salariale: o medie de 3.557 de lei a salariului considerat just, dar şi cel mai ridicat nivel al salariilor curente (medie de 2.699 lei). La polul opus se află regiunea Nord – Est (Moldova), cu aşteptări salariale cu 19% mai reduse decât în Bucureşti – Ilfov şi cu salarii curente medii de 2.101 lei.
     

  • Harta salariilor pe judeţe. Unde se câştigă cel mai bine, dar cel mai puţin

    Angajaţii din Bucureşti câştigă, în medie, peste 3.000 de lei net pe lu­nă, cu aproape 30% mai mult decât ni­­ve­lul salarial al unui angajat care pri­­meşte salariul mediu pe economie (de 2.360 de lei net în luna mai a aces­tui an), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. La polul opus este situaţia angajaţilor din Te­le­or­man, care au cele mai mici salarii din Ro­mânia, de numai 1.720 de lei net, la ju­mătate faţă de bucureşteni şi cu 27% sub media naţională.

    Harta salariilor pe judeţe. Unde se câştigă cel mai bine, dar cel mai puţin