BusinessMagazin

Tag: romania

  • România, la judecată în Belgia pentru neplata vaccinurilor Pfizer

    Guvernul a decis ca Ministerul Finanţelor să angajeze avocaţi pentru a reprezenta România în faţa justiţiei belgiene, în procesul pentru neplata vaccinurilor Pfizer.

    Guvernul a aprobat joi un memorandum prin care acordă Ministerului Finanţelor împuternicire pentru a contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles în cauza în care compania Pfizer – BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid, cumpărate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021.

    Ministerul Finanţelor va contracta în regim de urgenţă un cabinet sau o societate de avocatură cu experienţă relevantă care să îndeplinească toate condiţiile legale necesare pentru apărarea intereselor României.
    Totodată, structura juridică din cadrul Ministerul Finanţelor va prelua activitatea de reprezentare a statului în toate litigiile judiciare internaţionale, inclusiv în cadrul dosarului judiciar din Regatul Belgiei, care să reglementeze expres această atribuţie de reprezentare.

    Pfizer şi Biontech au dat în judecată România pentru neplata vaccinurilor anti-COVID-19, cumpărate în cadrul contractului de aprovizionare a Uniunii Europene.
    România este obligată să plătească companiei Pfizer 564 de milioane de euro, pentru cele 28,94 milioane de doze de vaccin care mai sunt de livrat, respectiv să achite către Pfizer România 2,78 miliarde lei şi plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro.
    Primele termene de judecată au loc în luna februarie a acestui an.
     

  • Alfredo Seafood, în primii trei jucători din România în categoria de peste şi fructe de mare, a încheiat anul 2023 cu 120 mil. lei, plus 15%

    În 10 ani de prezenţă pe piaţă, compania şi-a extins capacitatea de procesare şi ambalare a fabricii din Bucureşti de patru ori.

    Compania Bistromar la Timona, care deţine brandul Alfredo Seafood, în primii trei jucători din România în categoria de peste şi fructe de mare, a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei, în creştere cu peste 15% faţă de 2022 şi speră să se menţină pe trend crescător şi în anul curent, în urma unor investiţii.

    „Suntem într-o industrie dificilă şi foarte sensibilă la orice element perturbator economic sau geopolitic. Cu toate acestea, am traversat cu bine perioade dificile precum anii marcaţi de efectele crizei din 2008 – 2009, pandemia de Covid-19 şi conflictul din Ucraina. În tot acest răstimp, am reuşit să ne poziţionăm ca unul dintre jucătorii cheie ai industriei. Ne-am extins capacitatea de procesare şi ambalare a fabricii noastre din Bucureşti de patru ori (în 10 ani de prezenţă pe piaţă – n. red.), am investit constant în inovaţie şi am lansat gamele Gata de Gătit şi ambalajele 100% reciclabile. (…) A fost un drum sinuous, dar ghidat de pasiune, şi cu siguranţă nu ne vom opri aici”, a spus Mihai Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood.

    El a adăugat că au noi planuri de dezvoltare a portofoliului de produse, creşterea capacităţilor de producţie şi investiţii în inovaţie pentru consolidarea poziţiei la nivel de industrie. „Evoluţia brandului Alfredo Seafood în segmentul de creveţi sau inovaţiile de ambalaj, precum investiţiile în tehnnologia skin de ambalare a peştelui refrigerat, au fost printre iniţiativele care au condus la consolidarea poziţiei pe piaţă.”

    În 2013, portofoliul Alfredo Seafood cuprindea, în categoria de peşte, macrou, merluciu şi somon, preponderent în formă congelată. În prezent, sub marca Alfredo Seafood sunt comercializate peste 36 de tipuri de peşte şi fructe de mare.  În plus, consumul de peşte şi fructe de mare din România este mai mare de câteva ori faţă de 2013. Acum, media anuală a consumului se ridică la 8–9 kilograme pe cap de locuitor.

    În prezent, din estimările Alfredo Seafood, piaţa locală de peşte şi fructe de mare se situează la valoarea de aproape un miliard de euro, un prag istoric pentru România. „Planurile de dezvoltare ale Alfredo Seafood includ şi extinderea pe alte pieţe, marca fiind deja prezentă pe rafturile magazinelor din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi Bulgaria.”

     

  • Cum mai merge PNRR: Guvernul şi-a bugetat să cheltuiască 4 mld. euro din PNRR în 2023 şi a cheltuit numai 1,2 mld. euro

    Guvernul şi-a bugetat să cheltuiască 4 mld. euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a cheltuit numai 1,2 mld. euro în 2023, conform execuţiei bugetare de la final de 2023. România trebuie să cheltuiască toţi cei 29 mld. euro din PNRR până la finalul anului 2026, altfel pierde banii, conform regulamentelor europene.

    ZF a scris în mai multe rânduri că absorbţia din PNRR este foarte mică şi, în acest ritm, România nu va reuşi să cheltuiască suma alocată.

    Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene, a sugerat, răspunzând la o întrebare ZF în noiembrie 2023, că nu sunt probleme la implementarea PNRR: „PNRR-ul este construit, şi nu este numai România în situaţia asta, ca primii doi ani să fie pentru angajamente. În primul an trebuie să ai angajamente de 70% din anvelopa aferentă fiecărui stat. Ce înseamnă angajamente? Să faci contractele. Contractele pentru investiţii“, a spus el.

    Cu toate acestea, guvernul şi-a planificat la început de 2023 să cheltuiască 4 mld. euro (20 mld. lei) din PNRR în 2023 şi a cheltuit 5,8 mld. lei, adică 1,2 mld. euro. În acest moment, România a încasat de la Comisia Europeană peste 9 mld. euro din PNRR, cu tot cu prefinanţare, şi a înaintat şi a treia cerere de plată, în valoare de 2,7 mld. euro.

     

  • Philip Morris România recunoscută drept Angajator de Top, pentru al zecelea an consecutiv

    Philip Morris International a primit, la rândul său, certificarea de Global Top Employer de la Top Employers Institute.

    Philip Morris România a primit certificarea Angajator de Top pentru al zecelea an consecutiv. Distincţia vine ca o recunoaştere a unui deceniu de excelenţă în practicile de resurse umane. Această recunoaştere poziţionează PMI în clasamentul celor mai doriţi angajatori, concentraţi pe îndeplinirea nevoilor unei forţe de muncă diverse, la nivel global.

    Certificarea Angajator de Top este rezultatul unei evaluări independente realizate de Top Employers Institute, care recunoaşte şi Philip Morris International drept Global Top Employer pentru al optulea an consecutiv. Filialele PMI din alte 31 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia/Pacific au fost de asemenea recunoscute ca angajatori de top.

    „Când lucrezi cu oameni, nu te poţi rezuma doar la obiective generale – oamenii sunt emoţii, sunt nevoi, sunt energie şi toate aceste lucruri nu pot fi ignorate. Această certificare nu doar că ne onorează, ea subliniază din nou că angajatorii de top sunt acele companii care îşi tratează cu respect colegii, le recunosc meritele, calităţile şi implicarea. PMI a anunţat o investiţie suplimentară de peste 130 de milioane de dolari în 2024, iar această investiţie oferă o perspectivă pozitivă nu doar asupra dezvoltării fabricii noastre din Otopeni, ci şi asupra atragerii de noi talente în organizaţia noastră. Pasiunea angajaţilor, dedicarea şi talentul lor permit şi accelerează tranziţia companiei noastre către o Românie fără fum.” – a declarat Luminiţa Florea, Director People & Culture.

    Programul Top Employers Institute certifică organizaţiile pe baza participării şi a rezultatelor sondajului HR Best Practice Survey („Cele mai bune practici în domeniul resurselor umane”). Acest sondaj acoperă şase domenii de resurse umane care cuprind 20 de subiecte, printre care Strategia pentru oameni, Mediul de lucru, Atragerea de talente, Învăţarea, Diversitatea şi Incluziunea, Bunăstarea şi multe altele.

    David Plink, directorul general al Top Employers Institute, a declarat: „Vremurile excepţionale scot la iveală ce este mai bun în oameni şi organizaţii. Am observat acest lucru în cadrul programului nostru de certificare a angajatorilor de top din acest an: o performanţă excepţională din partea angajatorilor de top certificaţi în 2024. În această comunitate de organizaţii remarcabile, Philip Morris Internaţional şi-a dovedit angajamentul faţă de angajaţi la nivel global. Această consecvenţă a practicilor de resurse umane la nivel global caracterizează un grup exclusiv de companii care au obţinut o certificare globală prin programul Angajatori de Top. Suntem mândri să anunţăm şi să sărbătorim aceste companii şi realizările lor în 2024.”

    Philip Morris International, companie cu peste 79.000 de angajaţi în întrega lume, este una dintre cele 15 organizaţii internaţionale care au primit anul acesta distincţia Global Top Employer.

    „Este o realizare extraordinară să fim recunoscuţi, pentru al optulea an consecutiv, prin certificarea globală Angajator de Top, iar echipa noastră este extrem de mândră”, a declarat Fred Patitucci, Chief People & Culture Officer. „PMI nu mai este o companie care trece printr-o transformare – pentru că deja ne-am transformat. Dar călătoria noastră nu s-a încheiat, continuăm să ducem PMI la nivelul următor în misiunea noastră spre un viitor fără fum. Transformarea în realitate a viziunii noastre ambiţioase este posibilă doar prin angajamentul şi dedicarea angajaţilor noştri şi vreau să mulţumesc tuturor celor implicaţi; acesta a fost şi continuă să fie un efort de echipă!”

    Despre Top Employers Institute

    Top Employers Institute este o autoritate globală în recunoaşterea excelenţei în practicile de resurse umane. Organizaţia contribuie la accelerarea acestor practici pentru a îmbogăţi mediul de lucru. Prin programul de certificare al Top Employers Institute, companiile participante pot fi validate, certificate şi recunoscute ca angajator preferat. Înfiinţat acum peste 30 de ani, Top Employers Institute a certificat peste 2.200 de organizaţii din 122 de ţări/regiuni. Aceşti angajatori de top certificaţi au un impact pozitiv asupra vieţii a peste 9 milioane de angajaţi la nivel global.

    Pentru mai multe informaţii, accesaţi: Top Employers Institute


    Philip Morris International: Pentru un viitor fără fum  

    Philip Morris International (PMI) este o companie internaţională de top din industria tutunului care şi-a propus să construiască un viitor fără fum şi să îşi extindă, pe termen lung, portofoliul cu produse din afara sectorului de produse care conţin tutun sau nicotină. Portofoliul actual de produse al companiei constă, în principal, în ţigări şi produse fără fum. Din 2008, PMI a investit peste 10.5 miliarde USD pentru a dezvolta, fundamenta ştiinţific şi comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze, cu scopul de a opri complet vânzarea ţigărilor. Pentru aceasta au fost construite capacităţi de evaluare ştiinţifică de nivel mondial, în special în domeniile toxicologiei sistemelor preclinice, cercetării clinice şi comportamentale, cât şi studii ulterioare introducerii pe piaţă. În noiembrie 2022, PMI a achiziţionat Swedish Match – lider în comercializarea produselor cu nicotină pentru uz oral – şi se află astfel în fruntea companiilor care luptă pentru un viitor fără fum prin mărcile sale IQOS şi ZYN. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat comercializarea unei versiuni a dispozitivului IQOS dezvoltat de PMI, Platforma 1, şi a consumabilelor aferente, precum şi produsului de tip snus al companiei Swedish Match, ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP). În 30 iunie 2023, produsele fără fum dezvoltate de PMI erau disponibile pentru vânzare în 82 de pieţe iar PMI estimează că aproximativ 19,7 milioane de adulţi din întreaga lume, au trecut deja la IQOS şi au renunţat la fumat. Produsele fără fum au reprezentat aproximativ 36,2% din veniturile nete totale ale PMI pentru cel de-al treilea trimestru din 2023. Cu o bază solidă şi o expertiză semnificativă în ştiinţele vieţii, în februarie 2021, PMI şi-a anunţat în februarie 2021 ambiţia de a se extinde în domeniile wellness şi de îngrijire a sănătăţii şi, prin filiala sa Vectura Fertin Pharma, îşi propune să îmbunătăţească calitatea vieţii prin furnizarea de experienţe de sănătate integrate.    

    Pentru mai multe informaţii puteţi vizita www.pmi.com şi www.pmiscience.com.


     

  • Schimbări de conducere la Scania Black Sea Unit: Directorul din România pleacă în Franţa, iar la Bucureşti vine directorul responsabil de zona adriatică

    Scania Black Sea Unit anunţă numirea lui Karol Sokol în poziţia de Managing Director pentru operaţiunile din România şi Bulgaria, începând din data de1 aprilie 2024. Înainte de acest rol, Sokol a fost director general al Regiunii Adriatice de Est a Scania, care include Slovenia, Serbia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru. Succesiunea sa vine în contextul în care Benoît Tanguy se mută în funcţia de CEO la Scania Franţa. Scania România a rulat în 2022 afaceri de 88 mil. euro, în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi a obţinut un profit net de aproape 8 mil. euro, dublu faţă de cel din 2021.

    Karol Sokol a început să lucreze pentru Scania acum 22 de ani şi a contribuit la creşterea companiei în Europa Centrală şi vrea să aducă o viziune axată pe inovaţie şi servicii îmbunătăţite pentru reţeaua Scania Black Sea Unit. Preocupările sale includ dezvoltarea serviciilor, concentrarea pe nevoile clientului şi susţinerea sustenabilităţii.

    Benoît Tanguy va folosi experienţa sa managerială şi cunoaşterea pieţei pentru a se asigura că Scania Franţa va continua să se dezvolte într-un mod care răspunde cerinţelor clienţilor şi a sectorului în schimbare.

    Structura actuală a Scania Black Sea Unit include o reţea de service-uri cu 6 unităţi în Bulgaria şi 8 în România şi 350 de angajaţi.

     

     

  • O delegaţie a FMl condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, începe luni o vizită de patru zile în România, în cadrul întâlnirilor periodice, pentru a analiza evoluţiile economice şi financiare recente şi a actualiza perspectivele macroeconomice

    O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, începe luni o vizită de patru zile în România, în cadrul întâlnirilor periodice pe care instituţia le are cu autorităţile române.

    “Echipa Fondului va analiza evoluţiile economice şi financiare recente şi va actualiza perspectivele macroeconomice”, au declarat reprezentanţii FMI.

    Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI a avut loc în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023. Estimările din acel moment ale Fondului indicau că România va avea un deficit bugetar de 6% în 2023 şi de 5% în 2024. În analiza sa, FMI estima o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi de 2,7% în 2024.

    Şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, a subliniat la acel moment nevoia de noi reforme fiscale pentru a creşte veniturile ţării. ”Pachetul fiscal recent adoptat reprezintă un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare reforme fiscale ambiţioase suplimentare pentru a reconstrui spaţiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient şi pentru a creşte veniturile destinate întăririi serviciilor publice“, spunea Jan Kees Martijn la finalul misiunii din toamna trecută.

    De asemenea, el a recomandat Guvernului să elimine scutirile din sistemul de impozitare şi să se gândească la o impozitare progresivă. ”Trebuie mai întâi să vă asiguraţi că fiecare îşi va plăti taxa sa.“.

    În contextul vizitei actuale, premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă, la Oradea, că „FMI nu poate să impună unui stat şi unui guvern”, iar vizita misiunii condusă de Jan Kees Martijn  este una normală, fiindcă evaluări se fac în toate ţările europene.

    „FMI nu poate să impună unui stat şi unui guvern. E normal să vină, fiindcă fac în toată lumea, în toate ţările europene, fac şi în Grmania aceste evaluării. Noi avem o evaluare de ţară, pe care o face Comisia. Ni s-a spus că vom închide cu un deficit de 7,8. Eu am promis că voi închide cu închide cu un deficit cu minimum 0,5% mai puţin decât deficitul de anul trecut. Îmi cer scuze, am reuşit. Mai mult, am spus că vom avea un buget până la sfârşitul anului şi voi prinde un deficit mai mic cu cel puţin 0,5% mai mic decât anul acesta. Îmi cer scuze, am reuşit să fie mai mic cu 5%. Hai să vedem şi prima execuţie pe primul trimestru, ca să fiu şi mai determinat”, afirmă Marcel Ciolacu.

     

     

     

     


     

     

  • Anca Dragu, noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, face turul instituţiilor financiare din România

    Anca Dragu, noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei a început să facă oficial turul instituţiilor financiare din România pentru schimb de experienţă în realizare reformelor pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

    Anca Dragu, fost Ministru de Finanţe în guvernul Cioloş şi preşedinte al Senatului în guvernare PNL-USR s-a întâlnit cu Mugur Isărescu la BNR, iar apoi cu Alexandru Petrescu, noul preşedinte al ASF.

    Numirea Ancăi Dragu în funcţia de guvernator a Băncii Naţionala a Moldovei a fost o surpriză. În România, ea şi-a început carierea la mijlocul anilor ‘90 la BNR, apoi a lucrat la biroul de la Bucureşti al FMI, iar ulterior la Comisia Europeană.

    Primele discuţii au avut loc la Banca Naţională a Românei (BNR) cu guvernatorul Mugur Isărescu şi cu echipa de proiect Twinning din cadrul băncii centrale de la Bucureşti.

    Cei doi guvernatori au apreciat colaborarea fructuoasă în cadrul proiectului Twinning. De asemenea, aceştia şi-au exprimat determinarea de a consolida cooperarea bilaterală şi de a desfăşura mai multe proiecte comune în realizarea reformelor necesare pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

    Conducerea BNR a reiterat deschiderea şi disponibilitatea de a susţine banca centrală din Republica Moldova în diverse domenii prin intermediul schimbului de experienţă şi prin asistenţa tehnică în scopul alinierii cadrului de reglementare şi supraveghere financiară la standardele Uniunii Europene.” a menţionat Banca Naţională a Moldovei (BNM).

    La ASF discuţiile s-au axat pe aspecte ce privesc piaţa asigurărilor având în vedere că Banca Naţională a Moldovei a preluat de la jumătatea anului trecut atribuţii privind sectorul asigurărilor.

    „Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune să preia rolul de agregator al sprijinului pentru Banca Naţională a Moldovei pe tot spectrul comun din aria pieţei financiare non-bancare, mai ales în contextul obiectivului Republicii Moldova de aderare la UE. Am convenit consolidarea colaborării dintre cele două instituţii pentru dezvoltarea de noi proiecte, într-un ritm intensificat şi susţinem extinderea portofoliului relaţional şi de asistenţă pentru BNM”, a declarat domnul Alexandru Petrescu, Preşedintele ASF.

    Totodată, o altă temă de discuţie a fost legată de stadiul implementării Proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul financiar”, implementat în Republica Moldova cu sprijinul Uniunii Europene. Acest program vizează dezvoltarea capacităţilor instituţiilor de supraveghere (BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare) din ţara vecină, urmând cele mai bune practici din UE pentru a asigura un nivel înalt de stabilitate a sectorului financiar în beneficiul cetăţenilor şi al companiilor.

    Sursă foto: www.bnm.md şi www.asfromania.ro

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Elitele economice din România ar trebuie să se mobilizeze pentru a da Preşedintele tării în 2024, aşa cum elitele economice l-au dat pe Alexandru Ioan Cuza in 1859. De ce mediul de afaceri de astăzi e vinovat de multe lucruri care nu se fac în această tară

    Nu trimiteam opinia asta la care tot mosmondesc de anul trecut daca nu vedeam declaratiile lui Adrian Sarbu, care a reluat ceea ce unele manuale de istorie spun cu jumatate de gura, anume ca AIC a fost pus domnitor in 1859 de elitele economice al celor doua tari romanesti de atunci. Exista astfel precedentul si momentul istoric ca elitele de afaceri din 2024 sa sustina un candidat la Presedintie, fie acesta om de afaceri, om politic, sportiv, militar, sau orice altceva ne poate naviga pana in 2029.

    Toti pruncii stiu ca din 2025 incolo urmeaza o perioada internationala ingrozitor de complicata, iar pentru Romania este cu atat mai complicata cu cat politica noastra externa a ramas la stadiul ca intrebam “Cat de sus sa sarim?” cand un partener strategic de ordona “Sariti!”. Si, oricat de sus am sari, tot nu am intrat in Schengen, ca sa dam doar un exemplu de obedienta nerasplatita……

    Toti injuram si consideram vinovata clasa politica pentu ceea ce intampla astazi in Romania. 

    Nu este vinovata clasa politica pentru ceea ce se intampla in tara. 

    Vinovat este mediul de afaceri pentru ca, desi a sesizat inechitatile si distorsiunile din public si privat si stia ca era o chestiune de timp sa se ajunga la deficit excesiv, a tacut complice stand cu mana intinsa la politicieni incercand sa mai prinda – incearca si acum – pe ultima suta de metri, o scutire, o facilitate, o schema de ajutor sau un stimulent.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi vede ca suntem complet captivi importurilor de mancare, medicamente, energie si aparare, tace complice si investeste tot in depozite ca sa mai importe ceva, in loc sa produca in tara.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi vede cum se desira sistemele de sanatate si educatie, complet politizate, tace complice incercand sa mai prinda un contract cu un spital sau cu o scoala.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi condamna oficial evaziunea fiscala si munca la negru care infloresc cu larga contributie a politicului, tace complice incercand sa gaseasca solutii “creative” care in cele din urma conduc tot la evaziune fiscala si munca la negru.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi stie de amestecul nepriceput al politicului in economie, tace complice incercand sa gaseasca inca un politician care sa-l “ajute”.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi stie ca Romania pierde demografie, pierde tinerii destepti si pierde forta de munca calificata pentru ca politicul nu a facut nimic in ciuda tuturor semnalelor, tace complice crezand ca o sa poate umple tara de muncitori asiatici.

    Mediul de afaceri mai are putin timp de reflectie daca sa continue sa se vaicareasca de modul in care este guvernata tara aratand spre politicieni sau sa treaca la treaba si sa dea viitorul Presedinte al Romaniei. Presedintele Romaniei poate fi dat de Washington, de Bruxelles, de Vatican, de Muntele Athos, de loje, de serviciile secrete si de alte teorii ale conspiratiei sau, pentru schimbare, de elitele din mediul de afaceri, asa cum se intampla in foarte multe tari si cum s-a intamplat si in Romania in 1859.

    Asadar, cei 500 de invitati de la ZF 25 ar trebui sa se gandeasca daca nu a venit momentul sa se implice pentru a da Presedintele Romaniei. Sa sustina un politician, un sportiv, un militar sau un om de afaceri. Avem lideri exceptionali in mediul de afaceri care pot face diferenta. Avem pe Radu sau Dan sau Anca sau Mihai sau Cristina sau Adrian sau Iulian sau Ionut sau Stefan care pot schimba Romania cu totul pana in 2030.

  • Adrian Sârbu: România are nevoie de o armată de 200.000 de militari şi tehnică şi tehnologii moderne

    Hofi: Te am întrebat dacă eşti de acord cu creşterea bugetului Apărării cu 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă. 54% dintre cei care au votat au spus că DA, sunt de acord să crească bugetul la 10%, 46% au spus că nu, printre ei şi Florin Jipa. De câţi bani avem nevoie?

    Florin Jipa: Nu cred că nicio ţară din Occident îşi permite să aloce mai mult de 3%. 3% de exemplu alocă SUA, Marea Britanie şi Polonia mai nou. Şi dacă am aloca toate 3%, cred că toate lucrurile ar merge spre bine. Dau exemplul României care a comandat doar două sute de rachete pentru sistemele PATRIOT. Avem deja 4 sisteme în ţară, am mai contractat 3 la finalul anului trecut, şi am comandat doar 200 de rachete Patriot. Dacă ar fi să avem un război, cele 200 de rachete ar fi consumate în mai puţin de o săptămână ca să nu zic în câteva zile. Deci, este clar că are nevoie de mai multe rachete, dar nu le comandă fiindcă nu are bani.

    Adrian Sârbu: E foarte simplu Florine. Dăm afară 200.000 de oameni care nu fac nimic în sistemul bugetar, dar nimic, doar câştigă bani şi banii îi alocăm cheltuielilor militare. Deci avem nevoie de încă 20 de miliarde anul ăsta, Florine, pe care o să-i luăm foarte uşor. Evident că nu o sa-i ia dl. Ciolacu. El face o reformă fiscală ca să mai ia taxe de la români, dacă poate să-i mai strângă puţin ca să-şi finanţeze câştigarea alegerilor, la care cine votează? Inclusiv ăştia 200.000, cu rudele lor şi afiliaţii lor care trebuie să-i dea voturile. Nouă ne trebuie rapid, nu în bugetul anului viitor, nu la anu şi la mulţi ani. Ne trebuie astăzi o schimbare majoră de atitudine faţă de apărarea ţării. România nu are o strategie de apărare. Eu spun şi alături de mine 60% din cei care ne urmăresc spun „domne, e foarte normal, posibil şi necesar să realocăm resurse bugetare, să plece 200 până la 500 de mii din buget”. Să se ducă unde? În economia reală. Economia reală e lipsită anul acesta de 200 mii de oameni forţă de muncă. Cei care ne urmăresc spun aşa: „da, luaţi bani de la buget şi daţi-i la buget pe cheltuieli militare”. Şi eu spun de apărare. Florine, cu câţi oameni trebuie să apere România graniţa ei, de la Marea Neagră până la Ucraina, vorbesc cea de est şi nord, în condiţiile în care Rusia ocupă Ucraina, sunt aproape 1000 km. Eşti de acord?

    Florin Jipa: Dacă ar fi să ne uităm acum la ce se întâmplă în Rusia şi Ucraina, este clar că am avea nevoie de 300-400 de mii militari acolo.

    Adrian Sârbu: Plus înlocuitorii, că mai şi mor şi trebuie să ai, deci trebuie să ai o resursă. Ucraina are astăzi 800.000 de cetăţeni în sistemul militar. Înlocuire şi spate. Nouă ne trebuie undeva între 800.000 şi 1 milion de români. Nu o să-i ai mâine. Eu spun: trebuie 200.000 de militari imediat pregătiţi şi echipaţi. Cu ce? Cu tehnologii moderne, că în afară de Kalaşnikoave, nu avem nici bocanci. Pe lângă aceşti 200.000 de militari, eu am nevoie să pregătesc… nu folosesc cuvântul populaţia că e puţin dispreţuitor, să pregătesc pe fiecare român care înţelege că are obligaţie faţă de această ţară, faţă de familia lui, de oraşul lui, de limba lui, să o apere. Aaa, nu o să vină niciodată ruşii. Foarte bine, am făcut sport. Că tot ne-am lăsat de sport şi suntem graşi şi chei. Am făcut sport. Ne-am întors la viaţa de român, că am uitat că ne tragem din nişte războinici. Noi am uitat să fim luptători.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea chetuielilor cu bugetarii?

    DA- 54%

    NU- 46%

     

  • Adrian Sârbu: Europa şi NATO vor fi atrase în războiul din Ucraina şi vom intra nepregătiţi. România are nevoie de 20% din PIB pentru Apărare

    Hofi: Îţi amintesc de cele trei sondaje pe care ţi le-am pus la dispoziţie şi la care te-am chemat să participi şi anume: vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina? A fost o întrebare la care trebuia să votezi cu da sau nu pe site-urile noastre alephnews.ro, mediafax.ro şi zf.ro. De asemenea, te-am mai întrebat dacă eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii. Da sau nu. Te-am mai întrebat dacă tu eşti pregătit să aperi România, dacă va fi atacată. Ai avut  două opţiuni, da sau nu.

    Nemo: Dar asta i-am întrebat pe urmăritorii noştri şi pe cititorii site-urilor noastre, dar nu şi pe juraţii din seara asta.

    Marcela Feraru: Părerea mea este că se extinde şi vreau să spun este ca la un joc de biliard unde cad bilele unele după altele, deci mi se pare cât se poate de evident că într-acolo ne îndreptăm.

    Florin Jipa: Eu nu cred că vor fi atrase. SUA este cea mai mare putere militară în acest moment. Va fi cel puţin încă un deceniu, chiar două decenii. În schimb, Europa vine puternic din urmă.

    Hofi: Eşti de acord ca bugetul apărării să crească la 10% din PIB, prin reducerea cheltuielor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    Florin Jipa: Da, este exagerat 10%. Uite îţi dau un exemplu, anul trecut bugetul Apărării a fost de 2,5% din PIB, iar ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască 1,58%.

    Marcela Feraru: Răspunsul mi se pare evident. Cum vrei să ne apărăm altfel sau ce facem, stăm cu pantalonii în vine şi aşteptăm să vină americanii să ne salveze?

    Nemo: Şi a treia întrebare. Ce ar trebui să facem, să punem mâna pe armă? Tu ce ai face?

    Marcela Feraru: Fiecare, chiar dacă ai şi o sută de ani, poţi să faci ceva pentru ţara ta.

    Nemo: Pe tine bănuiesc că e inutil să te mai întrebăm dacă ai pune mâna pe armă pentru că tu ai şi pus deja.

    Florin Jipa: În caz de război eu merg la o unitate militară din Ghencea şi am acolo armă, ţinută şi tot ce-mi trebuie ca militar în rezervă. Deci, la mine e mult mai simplu ce voi face în caz de război.

    Adrian Sârbu: Îţi răspund la toate întrebările, cel puţin până la sfârşitul emisiunii. Vreau să-i răspund lui Florin. Florine, faptul că… România e condusă de nişte cetăţeni incompetenţi şi impostori, inclusiv mare parte din conducătorii armatei care mai şi tac, că sunt si fricoşi. De ce tac? Pentru că au zeci de ani în spate în care nu au făcut nimic. Şi cea mai bună dovadă că nu au făcut nimic e că nu au cheltuit banii care li s-au alocat pentru investiţii. Deci nu e nicio legătură între a nu cheltui bani, aşa cum s-a întâmplat în 2022 şi 2023, şi a aloca banii necesari bugetului Apărării. Apărării îi trebuie 20% din PIB astăzi, din păcate. Şi acum îţi răspund la prima întrebare. Vom fi atraşi?

    Hofi: Vom fi?

    Adrian Sârbu: Da. Din păcate da, dar nu ăsta e lucrul care mă îngrijorează cel mai tare ca să nu spun că mă înfurie, ci că în momentul confruntării, Europa va fi reprezentată, tu, eu, cei care ne urmăresc aici,  va fi reprezentată de o generaţie de non-lideri. Şi care se confruntă, cel puţin din punct de vedere militar,  cu lideri. Deci, dacă ne-am fi pregătit măcar în ăştia ultimii doi ani ca lumea, noi această Europă, riscul de a fi atraşi ar fi fost mult mai mic. De ce? Ucraina primea 100 de miliarde în plus. Şi 50 de miliarde dacă primea anul trecut în plus în armament ar fi spart frontul în sud. N-a primit. Deci nu am cheltuit. Am avut lideri care nu s-au preocupat. Sunt nişte maimuţoi, nişte măscărici, nişte muppets toţi liderii europeni. Dacă îţi spun eu astăzi nu râde şi nici nu te speria ca asta e o realitate. Te uiţi la ei şi vezi ce fac de doi ani, în loc, discret, sobru, să ia măsuri serioase ca Europa să se poată apăra, nu fac decât să vorbească.

    Deci, vom fi atraşi şi mult mai grav vom intra nepregătiţi. Şi asta înseamnă sacrificii uriaşe de oameni care vor fi pe front. România are nevoie azi de 20% evident, Florine, şi de oameni capabili să investească aceşti 20%, în primul rând în pregătirea a 200 mii de români care să fie la graniţă. Când? În două ore. Şi încă 300 în 24 de ore. Cu ce? Cu echipamente moderne. E capabilă România reală, aia care generează valoare, care generează PIB, care generează respectul în Europa şi în lume, e capabilă România să facă asta? Evident, evident.

    Hofi: E evident, cu dvs, în nu ştiu care linie… Nu zic linia întâi.

    Adrian Sârbu: Acum 49 de ani am terminat armata. Că eu am făcut armata, spre deosebire de voi. Într-un caz de conflict, nu trebuie să mă întrebe nimeni dacă mă voi pune la dispoziţie. Eu sunt la dispoziţie şi am capacitatea, indiferent de rezultat şi indiferent de soarta pe care o voi avea, să aduc o contribuţie la apărarea României.