BusinessMagazin

Tag: renault

  • Automobilele cât mai personalizabile de către clienţi au adus Renault pe creştere în 2014

    Piaţa auto se îndepărtează uşor de o segmentare clasică şi este cunoscut că trendurile cele mai importante sunt capacitatea de personalizare şi posibilitatea de a propune clientului final un produs sau un serviciu care acoperă nevoile sale. Mărcile care vor lansa astfel de produse şi îi vor face clientului o propunere valoroasă vor câştiga. Este strategia în care crede Ionuţ Gheorghe, 39 de ani, care a preluat în luna aprilie a anului trecut conducerea activităţilor de marketing ale mărcilor Dacia şi Renault în România.

    Gheorghe a revenit în România după ce a condus, din Elveţia, operaţiunile de marketing ale mărcii Infiniti în segmentul crossover pentru perimetrul geografic care cuprinde Europa, Africa şi Orientul Mijlociu (EMEA), iar anterior a fost directorul mărcii Nissan, în cadrul Renault Commercial Roumanie. „Am avut norocul ca în 2006 să intru în această alianţă, iar după şase ani mi s-a oferit oportunitatea de a experimenta un rol la nivel regional pentru Infiniti. Marketingul în domeniu auto are anumite particularităţi şi specificităţi care urmează principii clare şi comune pentru mai toate brandurile. Desigur, este total diferit să lucrezi pentru un brand care se adresează unui public mai larg, faţă de unul care se adresează prin produse premium. Experienţa din Elveţia mi-a permis să înţeleg mai bine o parte a organizaţiei noastre şi călătoria pe care o face un produs de la o idee la prima vânzare.“

    Executivul s-a întors la Dacia şi Renault după un 2013 în care marca românească tocmai revenise pe plus, cu un avans de 14% pe segmentul autoturismelor, în timp ce marca franceză pierduse aproape 15% din vânzările de maşini, pe o piaţă care s-a redus cu numai 5% în acel an.

    Avantajul în momentul în care gestionezi un portofoliu de mărci este destul de mare deoarece îţi permite să ai o mai bună acoperire a pieţei. Principiul după care funcţionează marketingul este să oferi fiecărei nişe de consumatori produsul cât mai adaptat nevoilor sale. „Acum Renault a început o călătorie foarte interesantă, odată cu lansarea lui Clio, care a continuat cu Captur, un new-entry în gama Renault şi care a adus rezultate extrem de încurajatoare, atât în România, cât şi la nivel european. În spate există un plan de produs cu mai multe etape. Anul acesta vom lansa noul crossover compact la nivelul lunii iunie, iar în următoarele luni vor apărea tot mai multe detalii legate de acest produs, urmând ca în iunie să înceapă comercializarea sa“, a spus Ionuţ Gheorghe.

    Avantajul alianţei este că există o colaborare între mărci şi există multe zone comune în care mărcile se susţin una pe cealaltă, explică Ionuţ Gheorghe: fiecare marcă are bine definit teritoriul său şi felul cum se construieşte gama are un rol. În plus, nu este o surpriză faptul că teritoriul crossoverelor este dorit de toate mărcile sau că în top zece nu este niciun producător care să nu fie prezent pe acest teritoriu. În următorii ani, numărul noilor intraţi în segment crossoverelor va creşte foarte mult. Anul trecut, segmentul SUV-urilor a crescut cu aproape 24%, fiind peste media de 21% a pieţei auto locale.

    După creşterile puternice înregistrate de crossoverul Captur, Renault reia cursa pentru segmentul SUV-urilor compacte cu modelul Kadjar, ce va fi prezentat oficial săptămâna aceasta la Paris. SUV-ul Renault va prelua în premieră platforma tehnică de la Nissan Qashqai şi va fi produs la uzina din Palencia, Spania. Actualul Renault Koleos împarte platforma cu un model Samsung şi este produs în Coreea de Sud. Primele prototipuri au intrat în producţie în Spania încă din vara anului trecut, iar în februarie va demara producţia de serie. După acest model, din toamnă, Renault va pregăti viitoarea generaţie a lui Megane, modelul compact al gamei sale.

    „Există o serie de planuri de volume pentru crossoverele Renault, dar, ca şi volume, noul Kadjar va fi în top trei în următorii ani. Pentru noi acesta reprezintă o provocare extrem de importantă şi este cea mai importantă lansare de când a venit Captur. Noul crossover va face ceea ce propune acest concept, să câştige clienţi din toţi cei care doresc să-şi upgradeze maşinile compacte tradiţionale, să experimenteze un alt gen de automobil, trecând de la un sedan clasic, de la toţi cei care doresc un automobil cu un anumit nivel de siguranţă şi viziblitate“, a spus directorul de marketing al Renault.

    În cazul lui Captur, acesta a fost al doilea model ca vânzări al constructorului francez pe piaţa locală, cu aproape 2.000 de maşini vândute în 2014 dintr-un total de 6.700 de vehicule; astfel, aproape una din trei maşini vândute anul trecut de francezi a fost un Captur. În segmentul său, Captur s-a vândut anul trecut de aproape şapte ori mai bine decât principalul său concurent, Peugeot 2008, şi de cinci ori mai bine decât Opel Mokka, model care oferă însă şi tracţiune integrală. „Captur a convins deoarece a fost un produs care a răspuns unei categorii de nevoi din piaţă, care voia o maşină compactă de oraş, dar cu o percepţie de siguranţă mai bună, cu o vizibilitate mai bună, cu o capacitate de a stăpâni capcanele oraşului în ceea ce priveşte infrastructura, plus că s-a încadrat corect din punct de vedere financiar“, a spus Ionuţ Gheorghe.

    „Captur este un automobil foarte personalizabil. Noi am crezut în acest produs şi am construit planuri de marketing care acoperă toată gama, de la motorizări, nivel de echipare adaptate pieţei locale, capacităţi de personalizare, astfel încât produsul să acopere cât mai mult din nevoile şi aşteptările clientului“, a subliniat directorul de marketing.

  • 2015 este anul maşinii electrice. Volkswagen, Renault şi Ford vor să dezveţe şoferii de benzină şi motorină

    Piaţa locală a maşinilor electrice este aştep­tată să crească semnificativ anul acesta, odată cu intrarea pe acest segment a celor de la Volkswagen cu noile modele „pe baterii“, alături de BMW şi de francezii de la Renault care aduc modelul ZOE, pe lângă Twizy şi Kangoo, deja prezente în ofertă încă de anul trecut.

    „Pentru maşinile electrice, atât timp cât nu există un sistem de încurajare similar cu cele din Europa de Vest, nu cred că putem vorbi de peste 100 de unităţi anual. În cazul hibridelor de tip plug-in, care funcţionează atât ca un au­to­mobil electric cu o autonomie de 50 km, dar care dispun şi de un motor normal, noi ne-am pro­pus comercializarea a 200 de unităţi“, a spus Bogdan Florea, brand manager al Volks­wa­gen Autoturisme în cadrul Porsche România. Chiar şi în acest caz, atingerea unui prag de câteva zeci sau chiar 100 de maşini electrice vândute într-un singur an pe piaţa locală reprezintă un salt uriaş pentru România, unde în întreg 2014 s-au vândut oficial doar trei Mitsubishi iMiEV şi s-au mai importat neoficial două limuzine Tesla produse în Statele Unite.

    În prezent, singurii constructori care co­mer­cializează pe piaţa locală maşini electrice sunt Mitsubishi, care vinde modelul iMiEV cu 32.240 de euro cu TVA (cu toate că noua generaţie costă în Germania numai 23.790 de euro şi vine cu o autonomie mai mare, de 160 km) şi Renault, cu utilitara Kangoo şi cu Twizy, un automobil de mici di­men­siuni, cu două locuri, unul în spatele celuilalt, cu un preţ de pornire de 7.000 de euro cu TVA (plus o chirie lunară de 30 de euro cu TVA pentru baterie).

    Volkswagen are în plan lansarea a două mo­dele electrice – e-up! (26.900 de euro cu TVA, preţ de pornire în Germania) şi Golf Elec­tric (34.900 de euro cu TVA, preţ de por­nire în Germania), alături de două hibride plug-in ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE (36.900 de euro) şi Passat GTE, care încă nu a fost lansat pe piaţa europeană.

    „Am comandat deja primul e-up! Electric care va ajunge în luna februarie, Golf Electric şi Plug-in Hybrid vor fi disponibile la jumă­ta­tea anului viitor, iar Passat GTE va fi dispo­ni­bil în toamnă. Avem încredere mai ales în hi­bri­dul plug-in. Acest segment al maşinilor elec­tri­ce se află într-o perioadă de incertitudini acum şi multe întrebări din partea clienţilor. Din acest motiv, tocmai un plug-in hybrid, cu o auto­nomie de 50 de kilometri pentru mersul la birou şi un motor termic pentru deplasări mai lungi, ar avea mai mult sens. Avem deja sem­na­le pozitive din partea mai multor potenţiali cli­enţi care abia aşteaptă să se lanseze acest mo­del“, a subliniat Bogdan Florea.

    În primăvara acestui an Renault va lansa modelul Zoe, prezentat anul trecut, în timp ce Ford a introdus în ofertă Focus Electric încă din 2014, iar noul Mondeo Hybrid va fi lansat cel mai probabil în vara anului următor.

    Până la finalul anului trecut era aşteptat şi pri­mul contract cu o firmă de curierat şi distri­bu­ţie interesată de achiziţia de maşini electrice pentru a reduce cheltuielile cu combustibilii.

    „Pentru e-up! am discutat deja cu poten­ţiali clienţi interesaţi de acest model pentru curierat şi distribuţie în oraşe şi sunt în acest moment discuţii avansate. Va fi o flotă de până în cinci maşini la început, cel mai pro­babil“, a spus directorul de marcă. În prezent, cea mai mare piaţă europeană pen­tru maşinile electrice este Norvegia dato­ri­tă avantajelor oferite de piaţă, inclusiv financiare; Nissan a vândut în primele 11 luni ale anu­lui aproa­pe 4.500 de maşini electrice Leaf în Norvegia, iar Tesla a livrat 3.800 de limuzine electrice Model S.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Nicolas Maure, locul al 27-lea

    „Visul meu din copilărie a fost să fac avioane şi maşini“, declara Maure în cadrul evenimentului Meet the CEO, unde s-a prezentat mediului de afaceri din România. De profesie inginer, Nicolas Maure este absolvent al École Centrale de Paris (ECP) şi titular al unui MBA la Institut Européen d’Administration des Affaires (INSEAD).

    Şi-a început cariera în cadrul companiei de consultanţă de management Boston Consulting Group, unde a lucrat între 1985 şi 1987. S-a apropiat de domeniul favorit lucrând mai întâi pe partea de strategie, achiziţii şi cumpărare în cadrul a două companii producătoare de componente auto, Valeo (1988-1993) şi Faurecia (1993-2000). A început activitatea la Renault în 2000, ca director cumpărări piese şi accesorii, şi a devenit apoi director plan de calitate şi director general al Société de Transmissions Automatiques.

    Nicolas Maure s-a familiarizat cu situaţia Uzinei de la Mioveni, în intervalul 2006-2008, când a fost desemnat să reconstruiască uzina în calitate de director al acesteia şi când la conducerea companiei se afla François Fourmont. După perioada petrecută în România, a devenit vicepreşedinte pentru mecanică al Renault-Nissan Purchasing Organization şi director performanţă fabricaţie Renault. Falimentul Lehman Brothers din 2008 şi perioada grea care a urmat până anul trecut l-au urcat de 50 de ori în avion, făcând naveta între Paris şi Tokio (şi nu numai), când lucra pe partea de achiziţii globale ale grupului Renault Nissan.

    Prin urmare, reîntoarcerea în România reprezintă o schimbare binevenită în cariera lui Maure: „Dacă până acum am fost peste tot lucrând într-un singur domeniu, achiziţiile, în România sunt director general pe toate operaţiunile desfăşurate de Renault“.

    Nicolas Maure face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Începutul poveştii Logan, care a împlinit anul acesta 10 ani, a fost pe un şerveţel şi nu pe planşeta designerilor

    Lada era o maşină învechită, iar Schweizer spune că i s-a părut inacceptabil faptul că tehnica modernă nu permite fabricarea unei maşini bune la preţul de 6.000 de dolari.

    El a scris pe un şerveţel, în avion, în drum spre Paris, specificaţiile de bază care să stea la baza unei maşini ieftine – modernă, fiabilă, accesibilă, şi a adăugat că restul se negociază. Şerveţelul cu cerinţele a ajuns la Gerard Detourbet, manager în divizia de cercetare-dezvoltare, care a primit misiunea de a construi maşina de 6.000 de dolari.

    În continuare povestea este cunoscută: ingineri din Franţa şi România, sub supravegherea lui Detourbet, au proiectat o maşină de la zero, cu mai puţine componente decât un automobil tipic Renault, cu o arhitectură simplă, dar totuşi spaţios.

    De la şerveţelul lui Schweizer îşi au originea oglinzile simetrice, care pot fi folosite pe orice parte a maşinii, parbrizul mai plat pentru reducerea costurilor şi diminuarea potenţialelor defecte sau taboul de bord care putea fi turnat dintr-o bucată, elemente care au contribuit la reducerea costurilor şi la scăderea consumului de materii prime. Iar Logan s-a transformat într-o poveste de succes nu numai pe pieţele mai sărace, cărora le era iniţial destinată, ci şi pe pieţe mai bogate, dar care au simţit atingerea crizei economice.

  • Brand managerul Renault în România a preluat conducerea Nissan şi vrea să poziţioneze brandul japonez pe nişa câştigătoare

    S-a angajat la Renault în 2003, unde avea în subordine vânzările maşinilor de clasă mică. Din 2006 a preluat funcţia de brand manager al mărcii şi a fost responsabilă de aceasta până în 2014, când a intrat pe un segment total nou, cel al crossoverelor şi al SUV-urilor, unde activează cu precădere Nissan.

    „La Renault am acumulat o experienţă valoroasă în marketing şi am cunoscut foarte bine piaţa auto. Am trăit atât momente de creşteri fulminante în 2005-2007, cât şi cădere bruscă după 2009. Au fost experienţe foarte importante. Am învăţat că o decizie bună luată la momentul potrivit poate face diferenţa, la fel cum poate face diferenţa şi o atitudine pozitivă, în momente când lucrurile nu stăteau foarte bine. Sunt lucruri care te ajută în dezvoltarea ta ca om de marketing, dar ai nevoie şi de elemente de management”, a spus Dora Pasăre, brand director la Nissan, în cadrul Renault Commercial Roumanie, compania care din vara anului 2011 comercializează pe piaţa locală mărcile Dacia, Renault şi Nissan.

    Dacă marca franceză este în prezent cel de-al patrulea brand de import ca vânzări, cu o creştere a înmatriculărilor de 33% în primele zece luni, la peste 3.400 de autoturisme, Nissan ocupă locul 13 şi creşte cu peste 50% în acelaşi interval, până la aproape 900 de maşini. „Este o lume nouă cu multe provocări. Dar primul meu obiectiv a avut legătură cu echipa pe care o coordonez. Trebuie să-ţi cunoşti oamenii şi să ştii ce îi motivează, tot ce ţine de a le câştiga încrederea, mai ales că este o echipă foarte pasionată, unită în jurul unui brand de nişă”, este de părere noul brand director al mărcii nipone.

    În timp ce la Renault modelele de bază sunt cele de clasă mică, Clio şi Captur, urmate de compactul Megane, la Nissan vânzările sunt susţinute de crossoverul mic Juke şi de cel compact Qashqai, primul fiind reînnoit în primăvara acestui an, iar al doilea a ajuns deja în vară la cea de-a doua generaţie.

    „Clientul de Nissan este unul mult mai exigent. Un consilier de vânzări petrece mult mai mult timp cu clientul. Este un timp al deciziei de achiziţie mai mare. Clientul se uită mai mult la produs, la performanţele şi la caracteristicile sale şi mai puţin la preţ. Este un timp mai lung de decizie, pentru un client mai exigent, către care trebuie să mergem cu standarde mai înalte de abordare”, a subliniat Dora Pasăre. Anul 2014 a fost pentru Nissan unul de vârf, având în vedere gama de modele complet reînnoită. În ultimele 12 luni, brandul nipon a lansat 12 noi modele pentru Europa şi Rusia.

    Filosofia de brand se îndreaptă pe cele două axe de comunicare, inovaţie, de la sistemele Nissan Connect şi Safety Shield, şi va urma până în 2020 vehiculul autonom. „Pentru Qashqai putem observa că mixul este foarte mare, majoritatea clienţilor optând pentru versiunile de top echipate cu aceste sisteme. Peste 50% din modelele Qashqai livrate în acest an vin cu cele mai noi tehnologii disponibile”, a spus Dora Pasăre.

    Nissan se îndepărtează uşor de zona offroad, cu modele precum Pathfinder sau vechiul X-Trail, şi beneficiază din plin de creşterea popularităţii crossoverului, fiind inventatorul acestui concept şi cel care a lansat segmentul crossoverelor de clasă mică încă din 2010, cu trei ani înainte ca brandurile concurente să vină cu alternative. 

  • Dacia, brandul cu cea mai rapidă creştere în Europa. Venituri mai mari pentru Renault

    Renault a raport venituri în urcare în al treilea trimestru din acest an, de 8,53 de miliarde de euro, în comparaţie cu 7,99 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al grupului.

    Această creştere limitează pierderea importantă din al doilea trimestru din acest an, când veniturile Renault au scăzut cu 5% faţă de al doilea trimestru din 2013. Astfel, la nivelul primelor nouă luni, veniturile totale ale grupului francez au scăzut cu 0,3% faţă de acelaşi interval al anului trecut.

    Pe piaţa europeană, Renault a înregistrat vânzări în urcare cu 7,6% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu perioada corespunzătoare din 2013.

    Grupul şi-a crescut cota de piaţă cu 0,2%, la 9,3%, datorită vânzărilor Dacia şi, în special, a modelului Sandero, care a fost lider al industriei auto din Spania în acest trimestru, potrivit comunicatului Renault.

    De asemenea, alte modele ale grupului care au consemnat vânzări mari sunt Renault Clio şi Renault Captur.

    Renault a vândut 612.934 de automobile la nivel global în perioada iulie-septembrie, crescându-şi cota de piaţă în Europa, Asia şi Africa.

    Grupul estimează că piaţa auto din Europa va înregistra un avans de 5% la finalul acestui an.

  • Cel mai puternic executiv din România pune pe masă măsurile care ar creşte economia cu 5%

    Nicolas Maure, preşedinte şi director general Dacia şi director general Renault România:

    1. Revitalizarea pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată, mai ales prin restabilirea creditării de consum (mecanisme de finanţare, garanţii, limită de îndatorare etc.).

    2. Creşterea investiţiilor productive în România prin simplificarea accesului la fonduri europene şi la ajutoare de stat pentru întreprinderi mari şi IMM‑uri.

    3. Accelerarea lucrărilor de infrastructură rutieră, feroviară şi portuară.

    4. O mai bună adecvare a educaţiei la nevoile companiei la toate nivelurile (de exemplu învăţământ vocaţional, contracte de practica în întreprinderi alternate cu perioade de şcolarizare etc.).

    5. Revizuirea codului muncii pentru mai multă flexibilitate şi îmbunătăţirea dialogului social.

  • Transformarea Dacia. Una dinte cele mai nefiabile maşini din lume a ajuns la standardele internaţionale ale Renault

    Cea mai mare provocare a francezilor din momentul în care au preluat pachetul majoritar de acţiuni de la Automobile Dacia, în septembrie 1999, era acela de a transforma uzina din Mioveni într-una la standarde vest-europene, iar de la producţia unei maşini „naţionale“ să ajungă la una ce să poată fi exportată pe cele mai exigente pieţe auto din lume, cum ar fi Franţa, Germania sau Marea Britanie.

    „Din punctul de vedere al producţiei, Dacia aproape a închis acum decalajul faţă de restul uzinelor din cadrul Grupului Renault. Acum diferenţa în ceea ce priveşte performanţele sale, pornind de la calitate, productivitate la număr de angajaţi, dintre Mioveni şi cele mai performante uzine Renault este mai mică“, este de părere Nicolas Maure, directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie al Automobile Dacia. Maure a preluat conducerea Automobile Dacia la începutul acestui an, dar în România a mai lucrat între anii 2006 şi 2008 ca director pentru uzina producătoare de motoare şi cutii de viteze a francezilor de la Mioveni.

    Între anul 2000, primul întreg de la preluarea Automobile Dacia de către Renault, şi anul record 2013, afacerile companiei au urcat de 18 ori, iar producţia de şapte ori, în timp ce numărul angajaţilor a rămas aproape acelaşi. În jurul Mioveniului a fost dezvoltată o adevărată industrie.

    Seria recordurilor stabilite de Automobile Dacia în 2013 continuă cu cifra de afaceri de 4,16 miliarde de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2012, în timp ce businessul total al Grupului Renault în România se apropie puternic de pragul de 5 miliarde de euro, faţă de 3,92 miliarde de euro în 2012. Cifra include toate diviziile grupului francez în România, de la Renault Commercial Roumanie, divizia de importuri şi vânzări pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, la uzinele producătoare de motoare, cutii de viteze, centrul de design şi cel de inginerie Renault Technologie Roumanie.

    La începutul anului acesta, Dacia anunţa un alt record, cel legat de producţie. La Mioveni s-au asamblat anul trecut 342.610 de maşini, cel mai ridicat nivel atins vreodată în uzina românească, marcând un avans de 16% faţă de anul precedent.

    Un record reprezintă şi faptul că nu mai puţin de 17% din maşinile asamblate lângă Piteşti în 2013 reprezintă modele Renault, iar din total producţie modelul Renault Symbol reprezintă 16%, diferenţa de circa un pro-cent reprezentând alte modele cu siglă Renault precum Sandero, Logan sau Duster. Spre comparaţie, în 2012 brandul Renault reprezenta 7,6% din totalul pro-ducţiei Automobile Dacia, creşterea datorându-se în mare parte modelului Symbol,  producţia sa fiind mutată din Turcia în România odată cu lansarea unei noi generaţii.

    În 1999, fabrica nu respecta nici măcar standardele de bază ale Renault, pornind de la curăţenie, calitate, eficienţă economică: „Ce au făcut cei de la Dacia în 1999 a fost tot ce au putut mai bine cu resursele pe care le aveau la dispoziţie atunci. În primii ani de viaţă ai uzinei au fost instruiţi de Renault, baza a fost acolo, dar începând cu anii ’80 au pierdut teren în faţa industriei vest-europene după ce au rămas fără repere şi fără bani. În 1999 compania era într-o stare precară şi avea nevoie de o preluare“, explică Nicolas Maure, care este cel de-al cincilea director general al Dacia de la preluarea uzinei de către Renault. Primii cinci ani au fost cei de bază şi ultimii zece ani cei în care s-a realizat transformarea.

    „În cadrul Alianţei Renault-Nissan avem o gradare a tuturor celor peste 30 de uzine la nivel mondial. În trecut eram în a doua parte a clasamentului. Acum suntem în prima parte. În finalul primei părţi, dar în prima. Noi ne-am propus să fim în topul uzinelor Alianţei şi acolo vom ajunge în următorii trei ani“, a subliniat Maure.

  • Cine este noul director al Renault

    Cornel Taşcu este, de la 1 septembrie 2014, noul director executiv al direcţiei sisteme informaţionale Renault România şi Renault Turcia. Taşcu îl înlocuieşte pe Olivier Mougin, care a devenit director new product data management în cadrul direcţiei inginerie teste şi servicii a Alianţei Renault Nissan.

    În vârstă de 47 de ani, Cornel Taşcu este absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Construcţii Civile, şi al unui program de management executiv la Şcoala Superioară de Comerţ din Paris (ESCP, Europa). Cu o experienţă de unsprezece ani în cadrul Renault România, având diverse responsabilităţi în perimetre de activitate diferite ale grupului, Taşcu a preluat activitatea unei echipe formate din 130 de persoane, pentru a coordona activitatea sistemelor informaţionale ale companiei.

     Înainte de a-şi începe cariera la Renault România, în anul 2003, Cornel Taşcu a fost pe şef operaţiuni logistice şi contract management, între anii 1998 şi 2000, şi şef operaţiuni logistice pentru regiunea Europa Centrală şi de Est, între 2000 şi 2003, la Nortel Networks Franţa. S-a alăturat Dacia în 2003, unde a fost timp de trei ani responsabil organizare şi reinginerie procese fluxuri vamale şi piese de schimb. În 2005 a devenit manager client sisteme pentru activitatea de post-vânzare şi service în cadrul Renault Commercial Roumanie, iar un an mai târziu a preluat şefia departamentului Organizare Sisteme Informaţionale pentru funcţiile suport ale companiei. Din 2010, a ocupat la Dacia postul de şef departament Organizare şi Sisteme Informaţionale pentru platforma industrială de la Mioveni, până în anul 2013. În anul 2014 a fost numit şef proiect implementare sinergii sisteme Informaţionale pentru regiunea Euromed-Africa.

    Direcţia Sisteme Informaţionale Renault România gestionează 500 de aplicaţii şi sisteme informatice utilizate pentru etapele de design, concepţie 3D, inginerie şi dezvoltare a unui vehicul, pentru planificarea şi gestionarea fluxurilor logistice şi de fabricaţie a componentelor mecanică şi vehicul, pentru gestiunea calităţii şi susţinerea activităţilor de  marketing, comercializare vehicule şi piese de schimb în România sau la export, achiziţii, financiar, sisteme informatice, servicii administrative, relaţii juridice, resurse umane, afaceri publice, comunicare.

  • Cine este noul director al Renault

    Cornel Taşcu este, de la 1 septembrie 2014, noul director executiv al direcţiei sisteme informaţionale Renault România şi Renault Turcia. Taşcu îl înlocuieşte pe Olivier Mougin, care a devenit director new product data management în cadrul direcţiei inginerie teste şi servicii a Alianţei Renault Nissan.

    În vârstă de 47 de ani, Cornel Taşcu este absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Construcţii Civile, şi al unui program de management executiv la Şcoala Superioară de Comerţ din Paris (ESCP, Europa). Cu o experienţă de unsprezece ani în cadrul Renault România, având diverse responsabilităţi în perimetre de activitate diferite ale grupului, Taşcu a preluat activitatea unei echipe formate din 130 de persoane, pentru a coordona activitatea sistemelor informaţionale ale companiei.

     Înainte de a-şi începe cariera la Renault România, în anul 2003, Cornel Taşcu a fost pe şef operaţiuni logistice şi contract management, între anii 1998 şi 2000, şi şef operaţiuni logistice pentru regiunea Europa Centrală şi de Est, între 2000 şi 2003, la Nortel Networks Franţa. S-a alăturat Dacia în 2003, unde a fost timp de trei ani responsabil organizare şi reinginerie procese fluxuri vamale şi piese de schimb. În 2005 a devenit manager client sisteme pentru activitatea de post-vânzare şi service în cadrul Renault Commercial Roumanie, iar un an mai târziu a preluat şefia departamentului Organizare Sisteme Informaţionale pentru funcţiile suport ale companiei. Din 2010, a ocupat la Dacia postul de şef departament Organizare şi Sisteme Informaţionale pentru platforma industrială de la Mioveni, până în anul 2013. În anul 2014 a fost numit şef proiect implementare sinergii sisteme Informaţionale pentru regiunea Euromed-Africa.

    Direcţia Sisteme Informaţionale Renault România gestionează 500 de aplicaţii şi sisteme informatice utilizate pentru etapele de design, concepţie 3D, inginerie şi dezvoltare a unui vehicul, pentru planificarea şi gestionarea fluxurilor logistice şi de fabricaţie a componentelor mecanică şi vehicul, pentru gestiunea calităţii şi susţinerea activităţilor de  marketing, comercializare vehicule şi piese de schimb în România sau la export, achiziţii, financiar, sisteme informatice, servicii administrative, relaţii juridice, resurse umane, afaceri publice, comunicare.