BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Musk plănuieşte un nou val de reduceri de preţuri: Preţurile Tesla rivalizează acum cu preţul mediu al maşinilor din SUA, după reduceri de miliarde de euro

    Cele mai bine vândute vehicule electrice ale Tesla concurează acum direct cu maşinile pe benzină la preţ, după ultima rundă de reduceri de preţ. Preţurile mai mici ar putea costa compania 1,2 miliarde de dolari pe an, potrivit cel puţin unui investitor, conform Bloomberg.

    La 38.990 de dolari, sedanul de bază Model 3 costă acum cu 8.700 de dolari mai puţin decât suma medie plătită pentru un autoturism sau un camion în SUA. Preţul de pornire pentru un SUV Model Y este cu 3.700 de dolari mai mic decât preţul mediu al unui automobil, de aproximativ 48.000 de dolari, potrivit unei analize realizate de Bloomberg Green. Tesla a început să reducă preţurile la începutul anului, strâmbând din nas constructorilor auto tradiţionali care se străduiau deja să producă vehicule electrice în mod profitabil.

    “Acum vine partea distractivă a scăderii costurilor, viaţa după paritatea preţurilor”, a declarat Sam Korus, analist la Ark Investment Management, care administrează fonduri cu aproximativ 1,27 miliarde de dolari în acţiuni Tesla. “Produsul poate continua să coste mai puţin sau continuă să stea în acelaşi segment de preţ, iar performanţa se îmbunătăţeşte.”

    În timp ce preţul acţiunilor Tesla a fost puţin afectat de reducerile de săptămâna trecută, ritmul reducerilor din acest an a creat o prăpastie între unii investitori. Gary Black, managing partner la The Future Fund, a declarat că numai modificările de săptămâna trecută vor costa Tesla 1,2 miliarde de dolari pe an începând cu 2024.

    Black şi-a folosit contul său de socializare X, pentru a pleda pentru ca Tesla să cheltuiască bani pe campanii publicitare tradiţionale, mai degrabă decât pe reduceri de preţuri. “Mă uimeşte faptul că Tesla încearcă să prezinte reducerile de preţ de aseară ca fiind pozitive”, a postat Black pe 6 octombrie. “Am prefera ca Tesla să folosească investiţiile în publicitate pe termen lung pentru a-i educa pe proprietarii de autovehicule cu motoare cu combustie internă să treacă la vehicule electrice, în loc să reducă preţurile”.

    Preţul de pornire al Model 3 este acum cu 6.500 de dolari mai mic decât cel mai ieftin BMW Seria 3, care este adesea văzut ca fiind cel mai direct concurent al sedanului Tesla cu motor pe benzină. Adăugând un stimulent federal de 7.500 de dolari pentru vehiculele electrice şi economiile de combustibil, costul de proprietate este egal cu cel al unei Toyota Corolla din 2024.

    Tesla a scăzut, de asemenea, preţul vehiculelor sale de vârf, sedanul de dimensiuni mari Model S şi SUV-ul Model X, ambele la cel mai mic preţ din istorie în comparaţie cu preţul mediu de tranzacţionare din SUA. În septembrie, acel preţ de referinţă pentru un vehicul nou în SUA a fost de 47.698 de dolari, potrivit firmei de informaţii auto Edmunds.

    Unii consideră că reducerile de preţ ale Tesla reprezintă costul susţinerii cererii după achiziţia de către directorul executiv Elon Musk a companiei Twitter, acum X şi implicarea sa tot mai mare în politica de dreapta.

    “Din păcate, Tesla continuă să fie nevoită să reducă preţurile pentru a vinde maşini”, a declarat Ross Gerber, cofondator şi director executiv al firmei de gestionare a averilor Gerber Kawasaki.

     

  • Companiile germane plănuiesc reduceri de birouri pe măsură ce munca la distanţă se menţine

    Aproape una din 10 companii germane intenţionează să reducă spaţiul de birouri ca răspuns la obiceiurile de lucru la distanţă, adăugând presiune pe o piaţă imobiliară comercială care scârţâie deja din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor şi a costurilor de construcţie, conform Bloomberg.

    În timp ce majoritatea companiilor nu doresc să îşi reducă dimensiunile, peste 9% doresc să o facă, se arată într-un sondaj realizat miercuri de institutul Ifo din Munchen.

    În unele industrii, cum ar fi industria auto şi audiovizualul, procentul a ajuns la 40%, în timp ce în sectoare precum comerţul şi construcţiile, mai puţin de 4% au dezvăluit planuri de reducere a cheltuielilor. În schimb, doar 1% dintre companii intenţionează să îşi mărească suprafaţa de birouri.

    În condiţiile în care unul din patru angajaţi lucrează permanent de acasă, tendinţa de reducere s-ar putea intensifica în anii următori, când contractele de închiriere de birouri pe termen lung expiră şi firmele îşi reevaluează nevoia de spaţii de lucru, a declarat economistul Ifo Simon Krause.

    “Această evoluţie va exacerba criza de pe piaţa imobiliară”, a spus Krause.

    Creşterea masivă a costurilor de finanţare şi scăderea cererii au pus deja sub presiune pieţele imobiliare comerciale germane. La aproximativ 16 miliarde de euro (16,8 miliarde de dolari), investiţiile în proprietăţi comerciale în cele trei luni până în septembrie au fost cu 63% mai mici decât în anul precedent, se arată într-o analiză realizată miercuri de BNP Real Estate.

     

  • S-a închis robinetul de bani: Fiul lui Soros, Alexander Soros, care a preluat imperiul, nu vrea să mai cheltuiască 25 de miliarde de euro pe filantropie

    Organizaţia caritabilă de 25 de miliarde de dolari a lui George Soros se află în pragul unei transformări care îi va remodela operaţiunile, îi va reduce personalul şi va testa dacă fiul său, Alex, este pregătit să conducă una dintre cele mai mari şi mai influente instituţii filantropice din lume, scrie Bloomberg.

    Alex, care a fost numit în iunie succesor oficial al tatălui său miliardar la Open Society Foundations, a dezvăluit doar câteva detalii despre această reformă, care va include o îngheţare pe cinci luni a noilor donaţii, începând cu luna octombrie, şi o reducere de minimum 40% a personalului.

     Organizaţia, care a apelat la firma de consultanţă Deloitte pentru a o ajuta în procesul de reproiectare, va pune accentul pe urgenţă şi pe rezultate, , fără a dezvălui prea multe detalii despre cauzele care vor beneficia de pe urma banilor.

    Schimbările urmează unei încercări anterioare de restructurare care a redus numărul de angajaţi ai OSF la aproximativ jumătate şi i-a perturbat activitatea, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune. În 2021, OSF avea aproape 1.700 de persoane pe statul de plată, iar după ultimele schimbări, numărătoarea va fi mai mică de 500.

    OSF distribuie mai mult de 1 miliard de dolari pe an prin intermediul reţelei sale de fundaţii de pe cinci continente, astfel încât orice indiciu despre ceea ce Alex şi preşdintele OSF Malloch-Brown vor face sau vor înceta să mai facă trimite valuri în întreaga lume pentru cauze care variază de la justiţie socială la democraţie.

    Având în vedere lipsa de detalii de până acum şi lipsa relativă de experienţă a lui Alex, urmaşul în vârstă de 37 de ani se confruntă cu un oarecare scepticism cu privire la direcţia în care va duce întreprinderea pe care tatăl său, în vârstă de 93 de ani, a transformat-o timp de decenii într-una dintre cele mai mari donatoare pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului în întreaga lume.

    „Este corect să spunem că este destul de neexperimentat când vine vorba de a conduce acest efort filantropic foarte mare.  Pierzând 40% din personal, veţi pierde o mulţime de cunoştinţe şi expertiză instituţională” a declarat Elizabeth Dale, director al conducerii organizaţiilor nonprofit la Universitatea din Seattle.
    Până în prezent, transformarea a fost descrisă în linii mari ca o schimbare ce priveşte structura şi operaţiunile, venind la pachet de asemenea cu noi titluri pentru comitete şi manageri. Criteriile pentru cauze şi subvenţii specifice urmează să fie stabilite.

    Malloch-Brown şi Soros au numit noua lor abordare „oportunism strategic” pentru a aborda „provocări urgente şi emergente”, pe care Malloch-Brown le-a descris în interviu ca fiind ”democraţia în declin, drepturile omului în declin”.

    Alex este unul dintre cei cinci copii ai lui Soros, născut la un an după înfiinţarea primei fundaţii a lui George Soros în Ungaria. Iniţial, el a fost cunoscut mai degrabă pentru că făcea mai multe vizite în cercurile sociale din Manhattan şi Hamptons, decât cele din în domeniul filantropiei.

  • Ce se discută la Bruxelles: Guvernul român a cerut creşterea deficitului bugetar la 5,5% din PIB în 2023, în loc de ţinta actuală de 4,4% din PIB, dar Comisia a refuzat, conform unor surse. Măsurile de reducere a deficitului nu au fost credibile şi Comisia Europeană a cerut alte măsuri. TVA-ul ar putea să crească de la 19% la 20% şi mai multe cote reduse ar urma să fie eliminate

    Guvernul român a cerut la Bruxelles o păsuire pentru ţinta de deficit bugetar de 4,4% în 2023 şi 3% în 2024 şi a solicitat un deficit maxim de 5,5% din PIB anul acesta şi 4,25% anul viitor, ca în 2025 să ajungă la 3% din PIB, ţinta asumată prin tratate, conform unor surse din interiorul coaliţiei de guvernare PSD-PNL. Comisia Europeană a refuzat şi a cerut ca guvernul să vină cu măsuri mai credibile pentru reducerea deficitului.

    Iniţial, guvernul nu s-ar fi dus cu propuneri de creşteri ale cotei standard de TVA, dar, în condiţiile în care Comisia a refuzat pachetul de măsuri, au crescut considerabil şansele pentru o majorare a cotei standard de TVA de la 19% la 20% şi eliminarea celor mai multe cote reduse de 5%, respectiv 9%.

    „Guvernul s-a dus cu o propunere de masuri care însumează 2,5% din PIB scădere de deficit, dar nu a fost crezut de Comisie şi s-au cerut alte măsuri, iar cea mai clara ar fi creşterea de TVA. Comisia nu cere masuri clare, ci cere reducerea deficitului”, au spus surse politice, pentru ZF.

    Practic, guvernul încearcă acum să arate Comisiei Europene că, în condiţiile în care nu poate ajunge la un deficit de 4,4% din PIB în 2023 şi 3% în 2024, vine cu măsuri clare de reducere a deficitului. Miza este ca României să nu îi fie blocate fondurile europene, pentru că ţara se află în procedura de deficit excesiv care înseamnă, simplificat, că dacă nu reduce deficitul, va ajunge într-un final să piardă banii europeni.

    Comisia Europeană nu ar fi solicitat în mod expres creşterea TVA-ului, dar eliminarea cotelor reduse a fost pusă în discuţie, conform surselor citate.

    În graficul prezentat de guvern Comisiei Europene, care conţine măsurile de reducere a deficitului, 0,64% din PIB ar fi însemnat reducerea deficitului prin scăderea cheltuielilor şi 1,65% din PIB măsuri de creşteri de taxe. Printre acestea se numără:

    • prag de 60.000 de euro cifră de afaceri pe an pentru ca o microîntreprindere să aibă impozit de 1% pe cifra de afaceri;
    • Microîntreprinderile cu afaceri între 60.000 de euro şi 500.000 ar urma să plătească 3% impozit pe venit;
    • Eliminarea activităţilor de IT, notariat, avocatură de pe microîntreprinderi;
    • Eliminarea scutirii de CASS pentru mai multe categorii de angajaţi, inclusiv din IT şi construcţii

     

    Măsurile prezentate nu ar fi fost agreate de Comisie, care a cerut altele şi, cel mai probabil, va intra în discuţie creşterea de TVA, dar în acest moment nu este clar cum va fi operată creşterea.

    Se pune de asemenea în discuţie impactul în inflaţie, dar o creştere a cotei standard cu 1% nu ar avea un impact semnificativ, au mai spus surse politice pentru ZF.

    Premierul Marcel Ciolacu este acum la Bruxelles la negocieri. 

     

     

  • O veste bună din China: Acţiunile chinezeşti cresc puternic, după ce autorităţile de reglementare au redus taxa pe tranzacţiile cu acţiuni pentru prima dată de la criza financiară din 2008

    Acţiunile chinezeşti au crescut luni, după ce autorităţile de reglementare au redus taxa pe tranzacţiile cu acţiuni pentru prima dată de la criza financiară din 2008 şi s-au angajat să încetinească ritmul ofertelor publice iniţiale, într-un efort de a stimula încrederea investitorilor, scrie FT. 

    Indicele de referinţă CSI 300 al acţiunilor listate la Shanghai şi Shenzhen a condus pieţele asiatice în sus, urcând cu până la 5,5% în primele tranzacţii, înainte de a se retrage şi a urca cu 1,5%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 1,4 procente.

    Creşterile înregistrate de acţiunile chineze au venit după ce Ministerul de Finanţe a anunţat duminică că va reduce la jumătate taxa de timbru percepută pentru toate tranzacţiile cu acţiuni, la 0,05%, pentru a “revigora pieţele de capital şi a stimula încrederea investitorilor”, prima reducere de acest fel din 2008 încoace.

    Separat, Comisia de reglementare a valorilor mobiliare din China a declarat că va încetini ritmul ofertelor publice iniţiale, având în vedere “condiţiile recente de pe piaţă”. Noile listări în China absorb adesea lichiditatea de pe pieţele mai largi şi pot scădea evaluările, deoarece investitorii de retail îşi retrag participaţiile pentru a investi bani în noile oferte de acţiuni.

  • Băncile turceşti se prăbuşesc după decizia băncii centrale de a reduce un instrument de depunere menit să susţină valuta. Indicele Borsa Istanbul Banks a scăzut cu 5,4%, în timp ce lira a scăzut cu 0.2% în raport cu dolarul

    Creditorii turci s-au prăbuşit luni în tranzacţiile de la Istanbul, după ce banca centrală a luat prima măsură în scopul reducerii unui instrument de depunere instituit la sfârşitul anului 2021 pentru a susţine moneda. Obligaţiunile s-au redresat, potrivit Bloomberg.

    Indicele Borsa Istanbul Banks, care urmăreşte acţiunile creditorilor din Turcia cotaţi la bursă, şi-a extins declinul după scăderea de vineri, scăzând luni cu până la 5,4%. Akbank TAS a avut un declin de până la 6,7%, în timp ce Yapi Kredi Bankasi AS a înregistrat un declin de până la 5,5%, iar Turkiye Is Bankasi AS a scăzut cu 4,8%.

    Lira a scăzut cu 0,2%, până la 27,1676 unităţi pentru un dolar, la ora locală 10:32 a.m. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani ale Turciei a scăzut cu 88 de puncte de bază, la 21,17%, cea mai mare scădere din luna mai.

    Printr-un regulament introdus în weekend, banca centrală urmăreşte să reducă dependenţa turcilor de conturile de depozit legate de valută şi să oblige băncile care nu reuşesc să atingă obiectivele specifice de conversie în conturi obişnuite în lire să cumpere obligaţiuni guvernamentale suplimentare.

    Autoritatea monetară a majorat, de asemenea, ratele rezervelor minime obligatorii pentru depozitele valutare pe termen scurt, ceea ce va obliga băncile să stocheze mai multe valute străine la autoritatea de reglementare.

    Se aşteaptă ca această decizie să „crească substanţial ratele depozitelor în lire turceşti, făcându-le mai atractive, în timp ce ratele depozitelor în lire protejate în valută ar putea scădea brusc, reducând atractivitatea acestui sistem”, a scris Oyak Securities, cu sediul la Istanbul. „Impactul asupra cererii de valută străină depinde de ratele de depozit în lire. Este probabil ca ratele dobânzilor la credite să crească în mod considerabil”.

  • Problemele din China se adâncesc, iar răspunsul autorităţilor lasă pieţele neimpresionate: Banca Centrală a redus o dobândă cheie sub aşteptările analiştilor, şi a sfidat aşteptările pieţelor lăsând altă rată cheie neschimbată. Între timp, sectorul imobiliar din China este în cădere liberă, iar moneda naţională îşi pierde din putere

    Banca centrală a Chinei a decis să reducă rata pentru creditele ipotecare, însă scăderea s-a situat sub prognozele analiştilor şi a început să ridice tot mai multe întrebări privind felul în care se va putea evita o prăbuşire a pieţei imobiliare, scrie Bloomberg.

    Rata de bază pentru împrumuturile pe cinci ani a fost menţinută în mod neaşteptat la 4,2% luni, potrivit datelor Băncii Populare a Chinei. Cei mai mulţi economişti au prezis că rata va fi redusă cu 15 puncte de bază, după o reducere similară, săptămâna trecută, a unei importante rate de împrumut de politică monetară a băncii centrale. Aceasta a fost văzută ca un precursor pentru o reducere a LPR la 5 ani.

    Aceeaşi rată la un an a fost redus cu 10 puncte de bază, de la 3,55% la 3,45%, din nou, sub prognoze.

    „Decizia de a menţine neschimbată dobânda pe 5 ani este derutantă. Nu este clar cum să interpretăm această decizie şi reducerea de săptămâna trecută” a declarat Zhang Zhiwei, economist şef la Pinpoint Asset Management Ltd.

    Acţiunile din China şi Hong Kong au scăzut luni la deschiderea pieţei. Indicele MSCI China a scăzut cu până la 1,1%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 1 iunie. Yuanul a început să se deprecieze uşor faţă de dolar, slăbind cu aproximativ 0,2%. Randamentul obligaţiunilor chinezeşti pe 10 ani a scăzut cu un punct de bază, la 2,55%, cel mai scăzut nivel din 2020.

    Guvernul a semnalat o mai mare urgenţă în susţinerea creşterii pentru a doua cea mai mare economie din lume, în condiţiile în care apetitul pentru împrumuturi se prăbuşeşte, presiunile deflaţiei se instalează şi încrederea în economie şi progres economic se risipeşte încet dar sigur.

    La câteva zile după reducerea şocantă de săptămâna trecută a ratei facilităţii de creditare pe termen mediu a PBOC, banca centrală şi autorităţile de reglementare financiară s-au întâlnit cu directorii de bănci şi le-au spus din nou creditorilor să stimuleze împrumuturile.

    Toate acestea au culminat cu aşteptările de luni ca ratele de bază ale creditelor să fie, de asemenea, reduse. Deşi ratele sunt stabilite de bănci, PBOC are influenţă asupra deciziilor creditorilor.  

    Datele slabe din ultima vreme au determinat mai multe bănci să îşi reducă previziunile de creştere pentru anul în curs la sub 5%, ceea ce implică faptul că guvernul ar putea rata obiectivul de creştere stabilit la începutul acestui an. Investitorii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de riscurile de contagiune în urma unei crize de lichidităţi la o mare bancă din umbră, care se confruntă cu o serie de probleme ce ar putea zgudui întreaga economie chineză.

  • Boom-ul de 40 de ani al Chinei s-a încheiat. Ce urmează? Modelul economic care a dus ţara de la sărăcie la statutul de mare putere pare să se fi stricat, iar peste tot sunt semne de nelinişte

    Analiştii previzionează că Beijingul va efectua cele mai mari reduceri din acest an la două dintre ratele sale de bază la credite, în timp ce presiunea asupra factorilor de decizie şi a băncilor pentru a inversa tendinţa de încetinire a ritmului şi pentru a revigora cererea în scădere în a doua cea mai mare economie a lumii, scrie FT.

    Banca Populară a Chinei urmează să anunţe reduceri ale ratelor de bază ale împrumuturilor pe un an şi pe cinci ani, care afectează costurile de împrumut pentru întreprinderi şi gospodării, în cadrul unei reuniuni lunare de luni, după ce săptămâna trecută a efectuat o reducere surprinzătoare a ratei de finanţare pe termen mediu.

    Factorii de decizie politică de la Beijing s-au străduit să contracareze o serie de provocări de la ridicarea restricţiilor pandemice la începutul anului, inclusiv o încetinire a sectorului imobiliar, exporturi mai slabe, un şomaj record în rândul tinerilor şi deflaţia preţurilor, în condiţiile în care încrederea consumatorilor scade.

    Majoritatea economiştilor intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca LPR pe un an, care stă la baza împrumuturilor ipotecare, să fie redusă cu 15 puncte de bază, cea mai mare marjă din ianuarie 2022. O reducere similară a ratei la cinci ani ar fi cea mai mare din ultimul an. Ratele LPR sunt în prezent de 3,55% şi, respectiv, 4,2%.

    Economiştii intervievaţi au fost unanimi în a anticipa o reducere a LPR, care urmează de obicei unei reduceri a facilităţii de creditare pe termen mediu. Rata MLF, care gestionează lichidităţile din sectorul bancar, este acum de 2,5%, cea mai mică de la lansarea sa în 2014, după reducerea de săptămâna trecută.

  • Industria continuă să dea semne de oboseală: în iunie, s-a redus cu 5,9% an/an, după scăderi la producţia de energie electrică şi termică, gaze şi în industria prelucrătoare, şi cu 5,8/% faţă de luna mai. Ce scădere a înregistrat în S1

    Producţia industrială s-a redus în iunie cu 5,9% faţă de perioada similară din 2022, ca serie brută, pe fondul scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 9,4% şi de industria prelucrătoare cu 6%), arată datele publicate miercuri de INS.

    În acelaşi interval, industria extractivă a avut o creştere de 6,3%.

    Ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat în iunie 2023 cu 5,5% faţă de iunie 2022.

    Şi faţă de luna mai 2023, producţia a fost mai mică în iunie, atât ca serie brută, cu minus 5,8%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu minus 2,1%.

    Per total, în primele şase luni ale anului, producţia industrială a scăzut, ca serie brută, cu cu 4,8% comparativ cu perioada similară din 2022, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (minus 11,2%) şi industriei prelucrătoare (minus 4,2%).

    Industria extractivă a crescut cu 2,9%.

    În paralel, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în S1/2023, producţia industrială a fost mai mică cu 5,0% an/an, din cauza scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (minus 11,1%) şi industria prelucrătoare (minus 4,2%).

    Industria extractivă a crescut cu 2,9%.

    (Sursa: INS)

     

  • Ford va iniţia o serie de concedieri în rândul inginerilor din Statele Unite şi Canada în cadrul unui program de reducere a costurilor

    Ford Motor a confirmat luni că va efectua o serie de disponibilizări în această săptămână, afectând în principal locurile de muncă din domeniul ingineriei din SUA şi Canada, în condiţiile în care producătorul auto caută să ia măsuri de reducere a costurilor de miliarde de euro în cadrul restructurării operaţiunilor sale comerciale, scrie CNBC.

    Se aşteaptă ca reducerile de personal să afecteze toate cele trei unităţi de afaceri ale Ford: Ford Blue, operaţiunile sale tradiţionale bazate pe producţia de motoare cu combustie internă; Model E, unitatea sa de vehicule electrice; şi Ford Pro, operaţiunile de service pentru autovehicule.

    Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să precizeze câţi angajaţi vor fi afectaţi. În cel mai recent raport trimestrial al Ford, depus în luna mai, producătorul auto a declarat că se aşteaptă să înregistreze în 2023 cheltuieli totale cuprinse între 1,5 miliarde şi 2 miliarde de dolari, „atribuibile în principal separărilor de angajaţi şi înţelegerilor cu furnizorii”.

    Ford îşi restructurează operaţiunile de mai mulţi ani în cadrul planului Ford+, condus de directorul general Jim Farley. Constructorul auto a concediat 3.000 de angajaţi în America de Nord în luna august şi a efectuat mai recent 3.800 de disponibilizări în Europa.

    Anul trecut, numărul de angajaţi ai Ford a scăzut cu aproximativ 10.000 de persoane, ajungând la 173.000 la nivel global, potrivit unui document public separat.

    Cele mai recente disponibilizări au fost raportate pentru prima dată la sfârşitul săptămânii trecute. 

    Liderii ale căror echipe sunt afectate au fost notificaţi în această după-amiază, iar angajaţii sunt aşteptaţi să fie notificaţi până la mijlocul săptămânii, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile companiei. Producătorul auto a instruit unităţile afectate de reduceri să lucreze de la distanţă în această săptămână, pe măsură ce se efectuează disponibilizările, au confirmat persoanele respective.

    Ford nu este singurul producător auto care îşi va reduce numărul de angajaţi. Rivalul american, General Motors, a luat unele măsuri de concediere şi a desfăşurat un program de răscumpărare a angajaţilor în valoare de 875 de milioane de dolari în primul trimestru.