BusinessMagazin

Tag: recrutare

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Angajatorii din România au vrut să angajeze peste 220.000 de persoane în primele şase luni din 2017

    Topul primelor 10 domenii în care angajatorii au căutat personal în primul semestru al acestui an mai include alimentaţie/HoReCa cu peste 4.300 de anunţuri de angajare, IT Software cu 3.690 de anunţuri, construcţii/instalaţii cu 3.480 de anunţuri, transport/distribuţie cu 3.350 de anunţuri, relaţii clienţi/call center cu 2.770 anunţuri, inginerie cu 2.760 anunţuri şi domeniul auto cu 2.210 de anunţuri de angajare.

    În această perioadă, cei mai mari angajatori au fost agenţiile de recrutare personal, precum Adecco (cu peste 1.400 de anunţuri de angajare), APT Resources & Services (433 anunţuri) şi GI Group Staffing Company (377 anunţuri). Din rândul companiilor, printre cei mai activi 10 angajatori în funcţie de numărul de anunţuri de recrutare publicate pe platforma eJobs.ro în primele şase luni ale acestui an se numără şi Lidl (617 anunţuri), compania Emerson, care se ocupă cu furnizarea şi proiectarea de servicii tehnologice şi servicii de inginerie (458 anunţuri), Interbrands – cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie (445 anunţuri), Sensiblu (415 anunţuri), dezvoltatorul de jocuri video Ubisoft (372 anunţuri) şi producătorul german de componente auto Hella România (321 anunţuri).

    Cei mai mulţi candidaţi s-au orientat către companiile din domeniul retail. Astfel, aproape 57.000 de candidaţi au aplicat la poziţiile deschise de compania Profi Rom Food pe eJobs.ro în primul semestru, în timp ce Altex România a înregistrat peste 37.000 de candidaţi pentru joburile publicate. Totodată, foarte căutate au fost şi locurile de muncă oferite de Adecco Resurse Umane (33.400 de candidaţi), Kaufland România (peste 25.000 de candidaţi), Grup Renault România (25.000 de candidaţi) sau Pepco Retail (22.700 de candidaţi).

    „Prima jumătate a acestui an a fost foarte bună pentru cei care au căutat un nou job, numărul anunţurilor de recrutare depăşind atât nivelurile înregistrate în anii anteriori crizei economice (2007/2008), cât şi pe cele din perioada recentă. Astfel, s-a observat o creştere de peste 35% a numărului de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de personal continuă să fie o problemă în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectoare precum IT,  inginerie şi financiar”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Bucureşti şi Cluj, oraşele cu cele mai multe joburi disponibile în primul semestru

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile în primele şase luni ale anului au fost în Bucureşti, unde companiile au publicat aproape 32.000 de anunţuri de recrutare. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, unde companiile care angajează prin intermediul platformei eJobs.ro au avut aproape 6.500 de anunţuri, şi de Braşov şi Timişoara, care au înregistrat un număr similar de anunţuri, puţin peste 3.500. În clasament urmează şi Iaşi, cu circa 3.300 de anunţuri publicate de angajatorii din zonă.

    Următoarele cinci oraşe din top 10 cele mai atractive din punct de vedere al locurilor de muncă disponibile au fost, în primul semestru din 2017, Oradea (1.870 de anunţuri), Constanţa (1.830 de anunţuri), Sibiu (1.630), Arad (1.300) şi Ploieşti (1.270).

     

  • Tinerii sub 21 de ani se angajează după sfatul mamei şi vor să lucreze într-o multinaţională

    Profesorii se situează doar pe locul al şaptelea în răspunsurile milenialilor români la această întrebare, în timp ce, la nivel global, ei sunt în top 3 „influenceri” în ceea ce priveşte alegerea angajatorului, arată rezultatele studiului EY România – Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017.

    „Barometrul EY arată că, în România, angajaţii actuali ai unei companii influenţează în cea mai mare măsură deciziile generaţiei Z în privinţa viitorului angajator. Părerea lor este mai importantă decât cea a membrilor familiei sau a consilierilor specializaţi, ceea ce înseamnă că organizaţiile sunt cele care deţin pârghiile ce antrenează interesul noilor generaţii faţă de ele, cum ar fi employer branding şi implicarea propriilor angajaţi”, precizează Andreea Mihnea, HR Director EY România.

    Barometrul încrederii angajaţilor în companii, realizat de EY România în parteneriat cu Hipo, analizează aspecte legate de nivelul de încredere al angajaţilor în angajator, în şeful direct şi în echipă. Studiul are la bază răspunsurile a peste 1.500 angajaţi cu normă întreagă, provenind din mediul urban, dintre care 72% au vârste cuprinse între 21 şi 35 de ani, 24% între 36 şi 50 de ani iar 4% au peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, în premieră, la 830 de tineri cu vârsta sub 21 de ani (generaţia Z).

    Tinerii valorizează stabilitatea locului de muncă

    Generaţia Z va avea încredere în alegerea primului loc de muncă în firmele care oferă oportunităţi de învăţare şi avansare în carieră (94%) şi asigură stabilitate (80%). 

    Din punctul de vedere al încrederii în viitorul şef, aceiaşi tineri indică respectul ca fiind mai important decât oportunităţile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, dar şi comunicarea deschisă şi transparentă sunt importante pentru 80% dintre respondenţi.

    Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinaţională. Cei mai mulţi dintre membrii generaţiei Z care au răspuns chestionarului preferă să lucreze într-o firmă privată (63%), în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public.

    Lipsa unui leadership puternic determină pierderea încrederii angajaţilor români în companii

    Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, comparativ cu lipsa unei compensaţii corecte la nivel global. Pentru angajaţii români, percepţia lipsei unei compensaţii juste şi inegalitatea oportunităţilor de salarizare şi promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre răspunsuri.

    Un nivel de încredere ridicat în companie influenţează în cea mai mare măsură mulţumirea angajatului la locul de muncă (62%), nivelul de retenţie în companie (60%) şi dispoziţia de a inova şi de a contribui cu idei noi la locul de muncă (54%).

    Pe de altă parte, un nivel scăzut de încredere creşte cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75%), la distanţă mare faţă de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar şi implicarea şi productivitatea mai reduse.

    Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi corect pentru succesul angajatorului

    Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi pentru succesul companiei, în timp ce 63% cred că directorul general şi ceilalţi executivi, împreună cu acţionarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă.

    Doar 14% dintre angajaţi au încredere că firma la care lucrează îi plăteşte corect în raport cu piaţa şi colegii, în timp ce 40% cred foarte puţin acest lucru sau deloc.

    Nivelul de încredere scade şi mai mult dacă îl analizăm relativ la recompensarea performanţei cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenţi consideră că nu va fi promovat şi nu va primi mărire de salariu în acest an, în timp ce aproape unul dintre trei are foarte puţină încredere în acest lucru.

    Unul din patru angajaţi are foarte mare încredere în angajator

    Doar 24% dintre respondenţi au foarte mare încredere în angajator, ceea ce situează România mult sub media globală, de 46% după ţări ca Germania, China, SUA şi Marea Britanie.

    Se observă un nivel destul de redus al încrederii nu doar în angajator, ci şi în şef şi în echipă. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre respondenţi au cea mai mare încredere în echipă.

    Majoritatea angajaţilor români nu percep un impact major al digitalizării şi schimbărilor tehnologice asupra rolului lor în următorii ani, 32% considerând că vor fi afectaţi doar într-o mică măsură.

  • Şefi nemiloşi cu angajaţii români. “Lucrezi şi din vacanţă sau zbori!”

    Alţi 37% susţin că lucrează ocazional din concediu, doar atunci când este neapărat nevoie, în timp ce restul de 27% dintre respondenţi spun că delimitează foarte bine perioadele de lucru cu cele de vacanţă şi nu muncesc niciodată atunci când sunt în concediu. Antreprenorii sunt cel mai adesea nevoiţi să lucreze în vacanţă, 88% dintre aceştia dedicând timp business-ului şi în perioadele de odihnă.

    În acelaşi timp, 80% dintre respondenţi recunosc că citesc mailurile de serviciu pe perioada concediului, 66% verificând mesajele cel puţin o dată pe zi, astfel încât să rămână informaţi şi să poată relua mai uşor activitatea la întoarcerea din concediu.

    În ceea ce priveşte timpul dedicat job-ului în vacanţă, 31% dintre angajaţii care lucrează în concediu spun că alocă mai mult de două ore pe zi în acest sens. Antreprenorii au cea mai mare pondere în rândul celor care lucrează peste două ore zilnic în vacanţă, reprezentând 26%. În acelaşi timp, 18% muncesc aproximativ o oră pe zi atunci când sunt plecaţi, iar 23% spun că rezolvă treburile de serviciu în mai puţin de o oră, conform sondajului eJobs.

    Telefonul este de departe cel mai folosit dispozitiv pentru lucrul în concediu, fiind prima opţiune pentru 68% dintre cei care spun că muncesc în vacanţă, în timp ce laptopul este utilizat de doar 9%, iar aproape un sfert spun că folosesc în egală măsură cele două dispozitive, mai arată sondajul eJobs.
     

  • Un producător de componente auto recrutează 100 de oameni pentru fabrica de tapiserii auto

    Compania caută 50 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi 50 de operatori confecţioneri industriali îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, ma­teriale sintetice. Francezii au demarat producţia în unitatea din localitatea Tălmaciu, la 20 de kilometri de muni­cipiul Sibiu, în anul 2003, iar de-a lungul timpului aceştia au ajuns să deţină pe plan local mai multe fabrici de compo­nente pentru industria auto. Faurecia deţine în prezent pe piaţa locală fabrici la Tălmaciu (scaune auto), Craiova (sisteme de control al emisiilor), Mioveni (sisteme de interior), Râmnicu Vâlcea (scaune auto) şi Căteasca, judeţul Argeş (sisteme de interior).

    Citeşte mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Şeful de recrutare al LinkedIn dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Şefi nemiloşi cu angajaţii români. “Lucrezi şi din vacanţă sau zbori!”

    Alţi 37% susţin că lucrează ocazional din concediu, doar atunci când este neapărat nevoie, în timp ce restul de 27% dintre respondenţi spun că delimitează foarte bine perioadele de lucru cu cele de vacanţă şi nu muncesc niciodată atunci când sunt în concediu. Antreprenorii sunt cel mai adesea nevoiţi să lucreze în vacanţă, 88% dintre aceştia dedicând timp business-ului şi în perioadele de odihnă.

    În acelaşi timp, 80% dintre respondenţi recunosc că citesc mailurile de serviciu pe perioada concediului, 66% verificând mesajele cel puţin o dată pe zi, astfel încât să rămână informaţi şi să poată relua mai uşor activitatea la întoarcerea din concediu.

    În ceea ce priveşte timpul dedicat job-ului în vacanţă, 31% dintre angajaţii care lucrează în concediu spun că alocă mai mult de două ore pe zi în acest sens. Antreprenorii au cea mai mare pondere în rândul celor care lucrează peste două ore zilnic în vacanţă, reprezentând 26%. În acelaşi timp, 18% muncesc aproximativ o oră pe zi atunci când sunt plecaţi, iar 23% spun că rezolvă treburile de serviciu în mai puţin de o oră, conform sondajului eJobs.

    Telefonul este de departe cel mai folosit dispozitiv pentru lucrul în concediu, fiind prima opţiune pentru 68% dintre cei care spun că muncesc în vacanţă, în timp ce laptopul este utilizat de doar 9%, iar aproape un sfert spun că folosesc în egală măsură cele două dispozitive, mai arată sondajul eJobs.
     

  • Cum a câştigat acest şofer Uber 90.000 de dolari în şase luni, fără să conducă aproape deloc

    În prima luna ca şofer Uber Joseph Ziyaee a câştigat peste 20.000 de dolari şi a făcut o singură cursă, informează Business Insider.

    Pentru a obţine acea sumă de bani, Ziyaee nu a condus un client de pe coasta de est a Statelor Unite pe coasta de vest, ci s-a folosit de sistemul Uber care recompensează şoferii dacă recrutează alte persoane. 

    Astfel, în şase luni Joseph Ziyaee a strâns 90.000 de dolari doar prin această metodă. Totul a început în momentul când şi-a rănit piciorul, iar condusul a devenit dificil.

    Cum funcţionează? Uber are un sistem prin care recompensează cu bonusuri şoferii noi care au realizat un număr de călătorii, iar dacă folosesc un cod de la un alt şofer, ambii primesc un bonus. Bonusurile diferă de oraşe. În localităţile unde sunt mai puţini taximetrişti bonusul creşte. Ziyaee a profitat de acest lucru şi a recrutat şoferi în mai multe oraşe. Pentru asta a folosit mai multe metode: social media, prin prieteni etc.

    “Cel mai important lucru este să-i ajuţi pe noi şoferi cu tot ce au nevoie, dacă întâlnesc obstacole să-i ajuţi să le depăşească”, spune Joseph Ziyaee, intitulat Regele Uber.


     

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.