BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Pregăteşte-te pentru cei mai rău, speră la ce-i mai bine

    Am aşteptat cu sufletul la gură Valentine’s Day şi nu ca să primesc flori sau să ies la o cină romantică, ci pentru că ştiam că urmează ofertele la bilete de avion. N-a fost să fie, pentru că operatorii aerieni mici şi mari s-au „zgârcit” anul acesta la reduceri. În paralel cu preţurile exagerate, de 25-30 de lei pentru o ciorbă/un ecler, creşterile de peste 50 de procente la mobilă şi facturile piperate, printre altele, a fost încă un semn că „nu-i a bună”.

    Pe la florărie nu mai vrea nimeni să negocieze, pentru că „s-au scumpit, maică, toate”, deci nici nu vreau să îmi imaginez ce scoruri vor fi de 1/8 martie. Chiar şi după o pandemie, debutul războiului la graniţă şi multe alte nenorociri pe care le-am văzut pe plan internaţional încă nu simţeam anxietatea unui viitor incert, dar începutul acestui an, mai mult decât oricând, parcă a adus cu el conştientizarea unei realităţi nici pe departe roz şi a nevoii de o mai mare responsabilizare.  

    Ne-am obişnuit cu binele şi binele parcă începe să se estompeze. De unde până mai ieri îi fericeam pe norocoşii din tech, care lucrau în multinaţionale cu cantine de lux, sau mai bine zis restaurante în toată regula, spaţii de relaxare mai comode decât acasă, birouri cu privelişte şi câte şi mai câte, vedem cum lucrurile au luat, până şi pentru ei, o întorsătură deloc bună.

    Şi îmi dau seama că cine nu şi-a făcut câtuşi de puţin „încălzirea” cu un trai mai puţin îndestulător s-ar putea să aibă un şoc. În astfel de situaţii se dovedeşte importanţa cumpătării, a echilibrului.
    Bucu­ră-te când eşti pe o pantă ascendentă, profită, trăieşte-ţi clipa. Dar nu uita să rămâi puţin pragmatic, să gândeşti pe termen lung, să ai un plan de back-up, financiar şi nu numai.

    Păstrează legătura cu oamenii, cu colegii, cu rudele. Nu mai sunt vremuri în care să fii lupul singuratic. Solidaritatea a fost cuvânt cheie în pandemie, în război, în cutremurele recente. Şi va mai fi nevoie de ea şi pe viitor.

    Vorbesc inclusiv de pregătirea profesională pe care o ai. Foarte puţini sunt indispensabili şi de neînlocuit. Iar compania care îţi fredonează prieteneşte refrenuri despre cultura organizaţională s-ar putea să uite strofele când trebuie să facă restructurări. O extracalificare profesională, o abilitate în plus, o certificare nu strică niciodată. Îţi plac limbile străine? Poţi să devii traducător autorizat. Eşti pasionat de amenajările interioare? Fă un curs de design şi încearcă, printre picături, să ai mici colaborări, chiar şi dacă te oferi să proiectezi pe gratis noul apartament al unui prieten – scopul e să îţi faci un portofoliu –,  pentru că nu se ştie niciodată când ai nevoie să te reorientezi. Şi lista poate continua, în funcţie de ce hobby-uri ai. Important e să alegi totuşi ceva la care să te şi pricepi şi să fie relevant în contextul economic actual, să existe cerere.

    Despre importanţa economisirii am vorbit şi în trecut. Şi a renunţării la lucrurile care înghit resurse inutil, de la maşini care stau în garaj nefolosite şi pe care irosim bani pentru mentenanţă, RCA etc. până la abonamente de care profităm prea puţin sau deloc, achiziţiile de impuls, de care nu avem nevoie, şi tot aşa.

    Nu strică nici să ai o sursă pasivă de venit. O maşină pe care să o bagi pe o platformă de carsharing, o garsonieră a cărei rată să o acoperi din chirie până intră pe profit.

    Apoi fă-ţi relaţii. În România, în străinătate. Păstrează legătura cu oamenii, cu colegii, cu rudele. Nu mai sunt vremuri în care să fii lupul singuratic. Solidaritatea a fost cuvânt cheie în pandemie, în război, în cutremurele recente. Şi va mai fi nevoie de ea şi pe viitor.

    Iar evenimentele petrecute în ultimii ani în România şi în proximitate au arătat că trebuie să fim pregătiţi pentru orice. În general, pentru ce e mai rău, deşi e frumos şi încurajator să sperăm la ce e mai bine. Vestea bună e că inflaţia începe să scadă, iar în zona euro, lucrurile par să se aşeze, mai ales după evitarea „la mustaţă” a unei recesiuni, după cum menţionează o analiză a Coface citată de ZF.  

    Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin

    (andra.stroe@businessmagazin.ro)

  • Era de linişte de după Războiul Rece apune încet. Ţările din întreaga lume s-au înrolat într-o nouă cursă a înarmării fără precedent

    Războiul declanşat de Vladimir Putin în Ucraina în urmă cu aproape un an a reprezentat un semnal de alarmă pentru ţările din întreaga lume. Tot mai multe naţiuni sunt gata să renunţe la politicile pacifiste specifice erei de după Războiul rece şi să se înroleze într-o cursă pentru supremaţia militară pe glob, scrie Bloomberg.

    La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, guvernul polonez a adoptat o lege pentru consolidarea forţei sale armate şi a început să realizeze achiziţii de echipament şi tehnologie militară.

    În contextul războiului care nu pare să se termine prea curând, Polonia a creat un plan de expansiune militară impresionat. El presupune obţinerea a 500 de sistem HIMARS, 700 de piese de artilerie grea (de peste şase ori mai multe decât posedă Germania) şi de trei ori mai multe tancuri moderne decât ar putea aduna Marea Britanie şi Franţa împreună.

    Guvernele din întreaga lume trag învăţăminte din primul  mare război din Europa de după 1945, reevaluând totul, de la stocurile de muniţie la sistemele de armament şi liniile de aprovizionare, potrivit unor actuali şi foşti oficiali din domeniul apărării şi din NATO. Unele naţiuni reexaminează chiar doctrinele de apărare care oferă direcţiipentru ce fel de războaie trebuie să se pregătească.

    „Aceasta povestea sfârşitului erei de pace de după Războiul Rece, care s-a încheiat la 24 februarie 2022. Toate armatele lumii merg în direecţia înarmării pentru că este clar acum că niciuna – nici măcar SUA – nu are toate instrumentele necesare pentru purtarea unui război la scară mare”, a declarat Francois Heisbourg, analist şi consilier pe probleme de securitate şi apărare din Franţa.

    Pentru cei mai mulţi vecini ai Ucrainei, declanşarea conflictului s-a tradus într-o creştere imediată a cheltuielilor pentru apărare şi o creştere a capacităţii interne de producţie de tancuri şi apărare aeriană.

    Pentru majoritatea statelor membre NATO, războiul a fost un şoc. Acestea au profitat căderea Uniunii Sovietice, reducând bugetele de apărare, punând capăt recrutării şi eliminând sau vânzând mari cantităţi de echipamente, în ideea că un război terestru major nu mai reprezenta un scenariu pentru care ar trebui să fie pregătite.

    Germania, a cărei jumătate vestică avea mii de tancuri în anii 1980, are acum 321, potrivit Military Balance, un compendiu anual de date privind apărarea realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Marea Britanie.

     Marea Britanie, care a alocat 4% din produsul intern brut pentru o forţă armată de 325.000 de oameni la mijlocul anilor 1980, cheltuieşte acum aproximativ jumătate din această sumă pentru o forţă combinată de 150.000 de oameni.

    Scăderea cheltuielilor a atins punctul culiminant în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia.

    Mulţi oficiali europeni şi americani cred că Putin este hotărât să aducă Rusia fostei în limitele fostelor graniţe sovietice şi va căuta să îşi reconstruiască armata, indiferent de rezultatul războiului.

     

     

  • Şeful Statului Major al SUA dă o veste alarmantă despre soarta războiului

    Generalul Mark Milley susţine că nici Rusia, nici Ucraina nu vor câştiga războiul pe front.

    Generalul Mark Milley, şeful de stat major al SUA, a avertizat că nici Rusia, nici Ucraina, nu îşi vor atinge obiectivele militare pe câmpul de luptă şi că războiul se va încheia la masa negocierilor.

    În acest moment, tratativele sunt respinse ferm mai ales de Ucraina, care solicită ca Rusia să-i părăsească în întregime teritoriul, înainte de a se aşeza la masa discuţiilor.

    Pentagonul îşi revizuieşte stocurile de arme şi ar putea fi nevoie să-şi intensifice cheltuielile militare, după ce a văzut cât de repede au fost folosite muniţiile în timpul războiului din Ucraina, a spus Milley, într-un interviu pentru Financial Times.
    „Va fi aproape imposibil pentru ruşi să-şi atingă obiectivele politice prin mijloace militare”, a spus el.

    De asemenea, ar fi „foarte, foarte greu pentru Ucraina anul acesta să-i alunge pe ruşi din fiecare centimetru din Ucraina ocupată”, a adăugat Milley.

    „Nu spun că nu se poate întâmpla, dar este extrem de dificil”, a conchis el, „şi, în esenţă, ar necesita prăbuşirea armatei ruse”.
     

  • Uriaşul cu picioare de lut se prăbuşeşte încet: Războiul a adus Rusiei un deficit bugetar record de 24 mld. dolari. Economiştii se întreabă cât va mai putea pompa Putin bani în conflict pe măsură ce problemele economice se adâncesc şi sancţiunile continuă să curgă

    Economiştii sunt de părere că lunile următoare sunt cruciale pentru a afla cât de rezistentă este economia Rusiei în faţa unui nou val de sancţiuni şi cât va mai putea Putin să arunce bani în războiul contra Ucrainei. Deficitul bugetar al ţării a ajuns la 24 mld. dolari, un nivel record, în timp ce veniturile au scăzut cu peste o treime, scrie CNBC.

    Producţia industrială şi retailul au înregistrat în decembrie cele mai grave contracţii de la începutul pandemiei COVID-19.  Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10,5% de la an la an, în timp ce producţia industrială s-a contractat cu 4,3%, faţă de o contracţie de 1,8% în noiembrie.

    Potrivit Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional şi OCDE, PIB-ul Rusiei a scăzut cu cel puţin 2,2% în cel mai optimist scenariu în 2022 şi cu până la 3,9% în cel mai rău caz. De asemenea o contractare a economiei este aşteptată şi în 2023.

    Cu toate acestea, atât ministerul rus de finanţe, cât şi banca centrală susţin că toate aceste rezultate nu se pliază pe datele şi prognozele lor.

    Scăderea mare a veniturilor fiscale s-a datorat în mare parte schimbărilor în regimul fiscal care au intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie, a susţinut Ministerul de Finanţe. Anterior, companiile plăteau impozitele de două ori pe lună, dar acum fac o singură plată consolidată pe data de 28 a fiecărei luni.

    Ţările care au aplicat sancţiuni au extins interdicţiile pentru a interzice navelor să transporte produse petroliere de origine rusă începând cu 5 februarie, iar Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca exporturile ruseşti să scadă, deoarece Rusia are probleme să găsească parteneri comerciali alternativi.

    Preţul de export al ţiţeiului rusesc este considerat un factor determinant pentru rapiditatea cu care vor fi cheltuite resursele financiare pentru război ale lui Putin.

    Mai multe rapoarte de anul trecut au sugerat că Moscova ar putea investi într-o rezervă de yuani şi alte valute “prietenoase” dacă veniturile din petrol şi gaze vor permite acest lucru. Cu toate acestea, având în vedere situaţia fiscală actuală, s-ar putea să nu-şi poată reface rezervele valutare pentru o perioadă de timp, potrivit lui Agathe Demarais, director de previziuni globale la Economist Intelligence Unit.

    “Statisticile sunt secrete de stat în aceste zile în Rusia, în special în ceea ce priveşte mişcările fondurilor suverane de investiţii – este foarte greu de ştiut când se va întâmpla acest lucru, dar tot ceea ce vedem din poziţia fiscală este că lucrurile nu merg foarte bine şi, prin urmare, este clar că Rusia trebuie să cheltuiască semnificativ din rezervele sale”, a declarat aceasta pentru CNBC.

    Sancţiunile şi măsurile care au urmat invaziei Ucrainei au avut ca scop scoaterea Rusiei din sistemul financiar global şi îngheţarea activelor deţinute în monede occidentale, interzicând în acelaşi timp investiţiile în această ţară. De la lansarea acestora economia rusă a început să se contracte şi să se confrunte cu probleme pe care nu şi le va putea rezolva nici măcar după încheierea războiului.

     

  • Rusia continuă să strângă cureaua: Kremlinul anunţă că va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi din cauza plafonului de preţ impus de Occident

    Rusia va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi luna viitoare, ca răspuns la plafonarea preţului la ţiţei de către Occident din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri vicepremierul Alexander Novak, potrivit Bloomberg.

    „Începând de astăzi, vom vinde în totalitate producţia noastră de ţiţei, dar, aşa cum am declarat anterior, nu vom vinde petrol celor care aderă direct sau indirect la ‘plafonarea preţului’. Pe cale de consecinţă, Rusia va reduce în mod voluntar producţia cu 500.000 de barili pe zi.”, a declarat Novak, potrivit angeţiei ruse de presă TASS.

    Ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional, a crescut vineri cu 2,5%, la 86,67 dolari pe baril.

    Grupul celor şapte mari democraţii a impus un plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc livrat în ţările non-occidentale. Scopul este de a menţine fluxul de petrol pe pieţele globale pentru a preveni vârfurile de preţ înregistrate anul trecut, limitând în acelaşi timp câştigurile financiare ale Rusiei, care pot fi folosite pentru a plăti războiul împotriva Ucrainei.

    Plafonul este pus în aplicare prin interzicerea companiilor occidentale, care controlează în mare parte serviciile de transport maritim şi de asigurări, de a transporta petrol la un preţ mai mare decât limita stabilită.

    Rusia a declarat că nu va vinde petrol ţărilor care respectă plafonul, o chestiune discutabilă deoarece petrolul rusesc s-a tranzacţionat recent sub plafonul de preţ. Cu toate acestea, plafonul, împreună cu un embargo al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc şi cu o cerere mai mică de ţiţei la nivel global, pe fondul încetinirii economiei mondiale, a dat posibilitatea clienţilor de a face presiuni pentru reduceri substanţiale la petrolul rusesc.

  • Cutremurul devastator din Turcia soseşte într-un moment critic pentru viitorul ţării: Cu o economie la pământ şi o conducere care se clatină, distrugerile provocate de semisul de 7,8 grade zguduie din temelii stabilitatea statului

    Viaţa a milioane de oameni din Turcia şi Siria s-a schimbat pentru totdeauna luni, după ce două cutremure consecutive au provocat unde de şoc pe sute de kilometri.

    La nouă ore distanţă şi cu o magnitudine de 7,8 în Turcia şi 7,5 în Siria pe scara Richter, cutremurele în cauză au fost cele mai violente dezastre naturale din regiune înregistrate în ultimul secol, potrivit CNBC.

    La momentul redactării acestui articol, bilanţul cutremurelor depăşeşte 12.000 de morţi, multe persoane fiind încă dispărute şi grav rănite. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat la 23 de milioane numărul persoanelor afectate de dezastru. Cel puţin 6.000 de clădiri s-au prăbuşit, multe dintre ele având încă locuitori în interiorul lor. Eforturile de salvare continuă să fie prioritatea principală, cu aproximativ 25.000 de oameni desfăşuraţi în Turcia şi alte mii de persoane trimise de peste hotare – dar o furtună de iarnă aspră ameninţă acum vieţile supravieţuitorilor şi ale celor încă prinşi sub dărâmături.

    Siria, devastată de 12 ani de război şi terorism, este cel mai puţin pregătită să facă faţă unei astfel de crize. Infrastructura sa este puternic epuizată, iar ţara se află în continuare sub sancţiuni occidentale. 

    În timp ce praful catastrofei încă se aşterne, analiştii regionali se concentrează asupra efectului pe termen mai lung pe care catastrofa l-ar putea avea asupra Turciei, o ţară a cărei populaţie de 85 de milioane de locuitori era deja sufocată de probleme economice.

    Anul acesta va reprezenta un punct de cotitură critic pentru Turcia, care se apropie de alegerile prezidenţiale din 14 mai. Rezultatul acestor alegeri – indiferent dacă actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan rămâne sau nu la putere – are consecinţe masive pentru populaţia, economia, moneda şi democraţia Turciei.

    Răspunsul lui Erdogan la dezastru va juca acum un rol major în viitorul său politic.

    „Dacă efortul de salvare este gestionat greşit şi oamenii devin frustraţi, vor exista reacţii negative”, a declarat marţi Mike Harris, fondatorul Cribstone Strategic Macro, pentru CNBC. „Şi cealaltă problemă, desigur, este cea a clădirilor, sever afectate de seism. În măsura în care acestea au fost construite în conformitate cu noile coduri şi autorităţile nu au impus reglementări, ar putea exista o ripostă serioasă pentru Erdogan”.

    În ceea ce priveşte economia Turciei, situaţia va deveni şi mai tulbure în contextul dezastrului recent. Declinul economic al Ankarei a fost alimentat de o combinaţie între preţurile ridicate ale energiei la nivel mondial, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina şi, în principal, de politicile economice conduse de Erdogan, care au suprimat ratele dobânzilor în ciuda inflaţiei în creştere, trimiţând lira turcească la un minim record faţă de dolar. Rezervele valutare ale Turciei au scăzut brusc în ultimii ani, iar deficitul de cont curent al Ankarei a crescut vertiginos.

    Lira turcească a pierdut aproape 30% din valoarea sa faţă de dolar în ultimul an, afectând grav puterea de cumpărare a turcilor şi afectând popularitatea lui Erdogan.

    Pe plan internaţional, viitorul Turciei afectează războiul din Ucraina, având în vedere rolul de mediator al lui Erdogan între Ucraina şi Rusia. Turcia este principalul membru NATO care încă mai stă în calea aderării Suediei şi Finlandei la puternica alianţă de apărare.

    Ankara intermediază, de asemenea, iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră între Ucraina şi Rusia, care permite exportul de provizii vitale de cereale din Ucraina către restul lumii, în ciuda blocadei navale ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

    Răspunsul lui Erdogan la cutremure – şi performanţa electorală ulterioară – va avea un impact asupra tuturor acestor aspecte.

  • Moscova intensifică asaltul de iarnă, Kievul se aşteaptă la o nouă ofensivă

    Forţele ruse şi-au intensificat asaltul de iarnă în estul Ucrainei, aducând pe câmpul de luptă zeci de mii de soldaţi proaspăt mobilizaţi, în timp ce Kievul se aşteaptă ca Moscova să îşi extindă ofensiva pe măsură ce oraşele din nord-est şi sud au fost atacate, scrie Reuters.

    Armata ucraineană a declarat marţi că 1.030 de soldaţi ruşi au fost ucişi în 24 de ore, cel mai mare număr pentru o zi din timpul războiului. Informaţia nu a putut fi verificată în mod independent, iar Rusia a afirmat, de asemenea, că a ucis un număr mare de soldaţi ucraineni în ultimele săptămâni. La rândul său, Rusia a declarat că a provocat 6.500 de victime ucrainene în luna ianuarie.

    Şeful securităţii naţionale ucrainene, Oleksiy Danilov, a declarat marţi, într-un interviu, că se aşteaptă ca Kremlinul să vizeze regiunile Harkov (nord-est) sau Zaporojie (sud) în cadrul unui nou atac.

    “Încercări de ofensivă fie în direcţia Harkov, fie în direcţia Zaporojie vor fi, desigur, efectuate”, a declarat el pentru Reuters, vorbind în biroul său din Kiev. “Cât de reuşite vor fi acestea va depinde de noi”.

    Forţele armate ucrainene au declarat marţi seară că peste 30 de oraşe şi sate din Harkov şi 20 de comunităţi din Zaporojie au fost ţinta unor focuri de armă.

    Înalţi oficiali ucraineni, inclusiv preşedintele Volodimir Zelenski, au declarat că Moscova va încerca să organizeze o altă ofensivă majoră cu trupe proaspăt mobilizate în următoarele săptămâni, în timp ce se apropie aniversarea de un an de la invazia Rusiei, pe 24 februarie.

    “Ei trebuie să aibă ceva de arătat în faţa poporului lor şi au o dorinţă majoră de a face ceva mare, aşa cum văd ei, până la această dată”, a declarat Danilov.

    După ce Rusia nu a reuşit să captureze capitala ucraineană Kiev anul trecut şi a pierdut teren în a doua jumătate a anului 2022, Moscova foloseşte acum la maximum sutele de mii de soldaţi pe care i-a chemat în toamnă, în prima mobilizare de la cel de-al Doilea Război Mondial.

    În ultimele săptămâni, Rusia s-a lăudat cu primele sale câştiguri din ultima jumătate de an. Dar Moscova nu a reuşit încă să captureze un singur centru important în campania sa de iarnă, în ciuda miilor de morţi.

    Luptele se concentrează de luni de zile în jurul oraşului Bakhmut, controlat de ucraineni în estul provinciei Doneţk, un oraş cu o populaţie de aproximativ 75.000 de locuitori înainte de război. Rusia a făcut progrese clare în încercuirea acestuia atât dinspre nord cât şi dinspre sud, dar Kievul spune că garnizoana sa rezistă.

    “Va avea loc o retragere din Bakhmut dacă există riscul de încercuire”, a declarat analistul militar ucrainean Oleksiy Hetman la Radio Ucraina NV. “Nu ar avea sens să pierdem mai mulţi oameni. Bakhmut nu are o mare valoare strategică. Pentru moment, ne putem menţine poziţiile”.

    Danilov a reluat predicţiile anterioare ale Kievului, potrivit cărora Rusia încă doreşte să captureze regiunile Doneţk şi Luhansk din est, pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu propriu anul trecut, în cadrul unor referendumuri respinse de Ucraina şi de Occident ca fiind un simulacru.

    Moscova a lansat, de asemenea, un asalt mai la sud împotriva Vuhledar, un bastion controlat de ucraineni tot în provincia Doneţk, situat pe un teren înalt, la intersecţia strategică dintre liniile de front din est şi sud.

    Până acum, în acest an, ţările occidentale au promis sute de tancuri şi vehicule blindate Ucrainei pentru a-i oferi puterea de foc şi mobilitatea necesare pentru a trece prin liniile ruseşti şi a recuceri teritoriul mai târziu, în 2023.

    Se aşteaptă ca un nou pachet american de arme să includă rachete cu rază de acţiune mai mare, care ar da Ucrainei capacitatea de a lovi liniile de aprovizionare ruseşti în tot teritoriul pe care îl ocupă în Ucraina continentală şi în părţi din peninsula Crimeea.

    Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat pe Twitter că a discutat marţi cu secretarul de stat american Antony Blinken despre noul ajutor militar, sancţiunile impuse Rusiei şi “pregătirea unor evenimente importante”.

    Dar va dura luni de zile până la sosirea noilor arme, iar între timp Rusia şi-a suplimentat efectivele. Kremlinul spune că livrările occidentale de arme nu fac decât să lărgească şi să extindă conflictul.

  • Europa răsuflă uşurată: Zona euro este pe cale să evite recesiunea în ultima clipă în ciuda inflaţiei galopante, a războiului şi crizei energetice care au făcut din 2022 un an de coşmar

    Zona euro este pe cale să evite recesiunea, după ce la final de 2022 a înregistrat o creştere economică neaşteptată, în ciuda inflaţiei şi a războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    PIB-ul zonei euro a crescut uşor cu 0,1% în ultimul trimestru din 2022, sfidând estimările economiştilor care prevedeau o contracţie de 0,1%. În timp ce în ţări precum Germania şi Italia au înregistrat o scădere uşoară, Franţa şi Spania au reuşit să bifeze creştere economică. Irlanda eeste de asemenea o surprinză în privinţa creşterii economice, potrvit ultimelor date Eurostat.

    Comunitatea Europeană, care acum numără 20 de membri, odată cu aderarea Croaţiei de la 1 ianuarie, s-a confruntat cu o creştere galopantă a preţurilor, provocată de creşterea costurilor pentru energie care s-a instalat odată cu războiul şi sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. Cu toate aceestea, guvernele au încercat să aducă sub control situaţia şi să compeneseze prin ajutoare de miliarde de euro destinate gospodăriilor şi firmelor.

    Creşterea economică bifată în ciuda multitudinii de crize cu care s-a confruntat Europa evidenţiază rezistenţa zonei euro. Cu toate acestea, economiştii nu sunt gata să deschidă şampania încă şi prognozează o încetinire care se va instala din primul trimestru al lui 2023.

    Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă Europa în prezent se numără creşterea costurilor de împrumut şi faptul că consumatorii din anumite ţări încă vor avea de plătit facturi uriaşe la energie.

    Cu toate acestea, analiştii economici preconizează că inflaţia va scădea semnificativ, posibil într-un ritm mai rapid decât se anticipase anterior, datorită scăderii preţului pentru gazele naturale. Un alt element pozitiv al tabloului economic este stabilitatea pieţei muncii, care n-a înregistrat probleme prea mari în ciuda tuturor crizelor.

    În final, creşterea economică bifată pe ultima sută de metri ai anului 2022 va consolida decizia BCE de a continua cu creştererea ratei dobânzii. Oficialii Băncii Centrale Europene consideră că inflaţia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru continent decât posibilitatea unei încetiniri economice uşoare.

  • Franţa respinge acuzaţiile Kremlinului şi oferă asigurări că nu este în război cu Rusia

    Administraţia Emmanuel Macron a respins, joi după-amiază, acuzaţiile Moscovei privind implicarea directă a ţărilor occidentale în războiul din Ucraina, Ministerul de Externe de la Paris subliniind că Franţa nu este în război cu Rusia.

    “Răspundem foarte clar că nu suntem în război cu Rusia şi că nu este niciunul dintre partenerii noştri”, a declarat Anne-Claire Legendre, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Paris, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Livrarea de echipamente militare în cadrul exercitării de către Ucraina a legitimei apărări nu constituie cobeligeranţă. Respingem afirmaţiile Kremlinului”, a susţinut oficialul francez.

    Administraţia Vladimir Putin a acuzat, joi, naţiunile occidentale de implicare directă în războiul din Ucraina, în contextul deciziei privind transferul de tancuri avansate. “Există constant declaraţii din capitalele europene şi de la Washington că trimiterea diverselor sisteme de armament în Ucraina, inclusiv tancuri, nu înseamnă în niciun fel implicarea acestor ţări sau a Alianţei în ostilităţile din Ucraina. Noi, în mod categoric, nu suntem de acord cu această poziţie şi, la Moscova, orice face Alianţa şi capitalele menţionate este considerată o implicare directă în conflict. Vedem că acest lucru se intensifică”, a afirmat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Reuters.

    Statele Unite au anunţat miercuri că vor livra Ucrainei 31 de tancuri M1 Abrams, în cadrul unui aranjament cu Germania, care va furniza 14 tancuri Leopard 2 şi va autoriza transferul de vehicule blindate de fabricaţie germană de către alte state europene. Franţa va anunţa peste câteva zile decizia privind eventualul transfer de tancuri Leclerc în Ucraina, a declarat miercuri seară ministrul francez al Forţelor Armate, Sébastien Lecornu, precizând că ar putea fi livrate şi alte echipamente militare.

    Preşedintele SUA, Joseph Biden, a afirmat că oferirea de asistenţă militară Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de tancuri ultramoderne, nu constituie o “ameninţare ofensivă” la adresa Rusiei. La rândul său, cancelarul german, Olaf Scholz, a reafirmat că, deşi va continua să ofere asistenţă militară Ucrainei, nu vrea ajungerea la un război între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică. “Am luat toate deciziile prin cooperare strânsă cu aliaţii noştri. Vom continua în acelaşi mod. Germania va continua să ofere sprijin Ucrainei, dar va încerca să evite o escaladare spre un conflict militar între Rusia şi NATO”, a subliniat Scholz.

  • Washington Examiner: Turcia şi Ungaria trebuie să fie suspendate din NATO

    O analiză făcută la rece de Tom Rogan, analist american de securitate naţională şi editor online, pentru o publicaţie  cu opinii conservatoare. 

    “Pentru a fi credibilă, o alianţă militară defensivă necesită încrederea reciprocă şi cooperarea membrilor săi.

    Căci în cazul în care un membru este atacat, alţi membri trebuie să-i ofere un sprijin decisiv. Oricare ar fi alte interese pe care le-ar avea cu Statele Unite şi aliaţii săi din NATO, acum este evident că Turcia şi Ungaria nu pot îndeplini această aşteptare. Ambele naţiuni ar trebui să fie suspendate din alianţă”. 

    Aşa îşi începe analiza Tom Rogan, scriitor de securitate naţională şi editor online, pentru o publicaţie americană cu opinii conservatoare, Washington Examiner. 

    Mai mult, acţiunea de suspendare ar putea induce ea însăşi schimbări semnificative în politica turcă şi maghiară dacă opoziţia ar ajunge la putere. 

    Cea mai imediată cauză a suspendării Turciei este obstrucţionarea Finlandei şi Suediei în efortul lor de a adera la NATO din cauza ameninţării ruse la securitatea lor.

    Turcia a suspendat marţi discuţiile aferente, ca răspuns la protestele suedeze, văzând arderea unui Coran drept un act ofensator.

    Cea mai imediată cauză a suspendării Ungariei este închinarea primului ministru Viktor Orban în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping.

    Dar Ungaria a ratificat încă aderarea Finlandei şi a Suediei, transmite autorul. 

    Suspendarea nu este un pas care ar trebui luat cu uşurinţă. Prin poziţia sa la punctul de intrare în Marea Neagră şi prin apropierea sa de rezervele de petrol din Orientul Mijlociu, Turcia a fost mult timp un aliat cheie al NATO.

    Ca şi în cazul Ungariei, Turcia speră că într-o zi va restabili încrederea NATO.

    Dar totuşi,  ambele naţiuni îşi încalcă obligaţiile.

    Conform articolului 2 al tratatului, un membru se angajează să „contribuie la dezvoltarea în continuare a relaţiilor internaţionale paşnice şi prietenoase prin întărirea instituţiilor lor libere”.
    Nici Orban, nici Erdogan nu „îşi consolidează instituţiile libere”. Dimpotrivă, ambii lideri şi-au extins controlul asupra mass-mediei de stat.

    Ambele au reprimat vocile minorităţilor disidente, politicienii şi activiştii şi organizaţiile neguvernamentale. Erdogan a aruncat în închisoare sute de jurnalişti, unii pur şi simplu pentru că spune că l-au insultat, acuză Rogan. 

    Autorul analizei nu a menţionat, dar Orban are tendinţe iredentiste de a reclădi UNGARIA MARE, prin alipirea Transilvaniei, mai ales a Ţinutului Secuiesc (teritorii recunoscute la nivel internaţional că aparţin României) de Ungaria. 

    Conform articolului 3, un membru se angajează să „menţină şi să-şi dezvolte capacitatea individuală şi colectivă de a rezista atacurilor armate”.

    Rogan scrie că Erdogan a distrus acest angajament prin achiziţionarea sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, care este conceput special pentru a distruge forţele aeriene NATO. Făcând acest lucru, Erdogan a slăbit credibilitatea NATO şi şi-a pus în pericol echipajele aeriene.

    Orban a distrus acest angajament prin subminarea sancţiunilor europene impuse Rusiei. Acele sancţiuni susţin securitatea NATO prin impunerea de costuri pentru agresiunea lui Putin în Ucraina. Ungaria s-a împotrivit ajutorării Ucrainei şi izolării economice a Rusiei. 

    Autorul mai susţine că, potrivit articolului 8, un membru „nu se angajează într-un conflict”.

    Turcia a încălcat acest angajament cu achiziţia de S-400 menţionată mai sus şi cu cererea lui Erdogan ca Suedia să renunţe la legile privind libertatea de exprimare, prin extrădarea unor oameni persecutaţi de regimul turc. 

    La fel de remarcate sunt ameninţările lui Erdogan la adresa colegului membru NATO,  Grecia.

    Turcia este implicată în războaiele sale de cucerire în Siria şi acordă sprijin militar Azerbaidjanului împotriva Armeniei.

    Ungaria a încălcat acest angajament prin subminarea sancţiunilor europene împotriva lui Putin şi a alinierii cu China şi Rusia. 

    “O alianţă nu are valoare decât dacă membrii săi păstrează încrederea comună. Sub Orban şi Erdogan, Ungaria şi Turcia nu mai pot avea credibilitate în cadrul NATO.

    Până când  se vor schimba”, concluzionează analistul, “aceste două state trebuiesc urgent suspendate din alianţa nord-atlantică”.