BusinessMagazin

Tag: proprietar

  • Românul care a transformat 1.000 de dolari într-un imperiu de 125 de milioane de euro cu peste 2000 de angajaţi

    Compania a parcurs un drum lung, iar în 2015 a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 125 de milioane de euro, cu 3% mai mult decât în 2014, şi 2.000 de salariaţi. La capitolul planuri, antreprenorul include pentru următorii trei sau patru ani bugetul de investiţii plasat în jur de 20 de milioane de euro pentru extinderea reţelei de hipermarketuri Mobexpert. Istoric vorbind, povesteşte Dan Şucu, primul moment important pentru Mobexpert a fost cel în care a decis ce fel de afacere vrea să construiască.

    Cifra de afaceri pe anul trecut nu este încă disponibilă, dar Bogdan Staicu, director executiv al grupului Mob­ex­pert, declara în noiembrie 2016 că afaceri anuale cumulate “merg spre 150 milioane de euro în acest an”.

    Apoi, la mijlocul anilor ’90 a decis să producă în România şi, de atunci, cam două treimi din ofertă vin din fabricile Mobexpert şi de la furnizorii locali, afirmă Dan Şucu. „Momentul care ne-a apropiat cu adevărat de clienţi, când am înţeles că ei sunt cei care dictează în afacerea Mobexpert, a fost la începutul anilor 2000, când am deschis primele hipermagazine“, adaugă Şucu. Mai târziu, criza din 2008 a pus retailerul de mobilier în situaţia de a-şi regândi complet afacerea, iar miza a fost pe investiţii mai mari în colecţii, în înnoirea produselor. „

    Acum, suntem pe pragul unei noi revoluţii, dacă pot spune aşa: zona de online a Mobexpert a crescut spectaculos. O interacţiune diferită cu clientul şi livrare mai rapidă.“

    Citiţi povestea Mobexpert în revista Business Magazin

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Florin Talpeş, fondator şi proprietar Bitdefender

    Bitdefender SRL a raportat la Ministerul Finanţelor pentru anul trecut afaceri nete de 387 de milioane de lei, iar numărul angajaţilor companiei a ajuns la peste 1.100. Florin Talpeş a debutat în industria software în 1990, după ce a încercat, imediat după absolvirea Facultăţii de Matematică, cariera de cercetător la Institutul pentru Tehnică de Calcul. Ulterior, a pus bazele firmei de software Softwin, ocupându-se în primă fază de dezvoltarea de aplicaţii pentru mai multe companii din Franţa şi apoi de dezvoltarea şi adaptarea de software la cerere în zona educaţională.

    Componenta de software educaţional s-a transformat mai târziu în Intuitext. Printre picături, Talpeş a pus apoi şi bazele Bitdefender.  „Mentalitatea de hai să schimbăm lumea în bine, pe care Silicon Valley o are, este una pe care orice întreprinzător trebuie să o aibă, trebuie să o adoptăm şi noi mai mult, măcar legat de comunitatea noastră, de ţara noastră şi, de ce nu, la nivel de tehnologie, chiar de întreaga lume”, descrie Florin Talpeş în cel mai recent interviu modelul după care se ghidează în afaceri.

  • Este OFICIAL! Încă un brand de fashion vine în România. Anunţul făcut de proprietarul Zara

     
    Grupul spaniol Inditex, care deţine unele dintre cele mai cunoscute bran­duri de modă din lume în frunte cu Zara, a terminat anul 2015 (ultimul pen­tru care există date publice) cu afa­ceri cumulate de 1 mld. lei în România şi o marjă de profit de 14%, una dintre cele mai mari din domeniu. Cifra de afaceri a spaniolilor a crescut cu 18% anul trecut, pe fondul expansiunii pe de-o parte şi al creşterii consumului pe de alta. Inditex a deschis în 2015 zece magazine şi a continuat expansiunea cu alte peste zece unităţi în 2016, potrivit ultimelor date ZF.
     

  • Aţi auzit de…schiţa caroseriei? Iată ce zice Poliţia despre acest act al proprietarului

    În ultima perioadă Internetul a fost invadat de ştirea conform careia o nouă prevedere legislativă impune şoferilor să aibă în maşină cartea de salvare a autoturismului, în caz contrar şoferii pot fi amendaţi cu 1000 de lei. La solicitarea unui site de ştiri din România Poliţia a dezminţită această informaţie spunând că e vorba doar de o recomandare şi că, în mod sigur, nu se dau amenzi în lipsa schiţei. Cartea de salvare a maşinii este o fişă care conţine schiţa autoturismului şi ar trebui să-i ajute pe pompieri în eventualitatea unui accident grav. Însă niciun şofer nu este obligat să o aibă în maşină.

    „Poliţiştii care opresc autoturismul în trafic pentru a controla şi verifica documentele, solicită cărţile de identitate, actele maşinii, permisul şi asigurarea. Niciodată cartea de salvare. Nu sunt aplicate sancţiuni contravenţionale pentru acest lucru, spune pentru Digi24, Georgian Drăgan, IGPR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Otrava notorie, dar extrem de rară care provoacă o moarte cumplită. O scenă din Agatha Christie s-a întâmplat în realitate

    Otrăvirea cu această substanţă este, în zilele noastre, o modalitate oribilă şi neobişnuită de moarte. Dar a fost, însă, cauza morţii unui om neidentificat găsit în Marea Britanie.

    Un om a cumpărat un bilet de tren spre Manchester de la staţia de Euston, Londra. Persoana a călătorit de la Manchester şi s-a oprit la Clarence Pub, unde a întrebat despre cum să ajungă în vârful dealului. În ciuda avertismentelor proprietarului despre ora târzie şi condiţiile meteorologice nefavorabile, omul a pornit spre deal.

    Vezi aici care este otrava notorie, dar extrem de rară care provoacă o moarte cumplită. O scenă din Agatha Christie s-a întâmplat în realitate

     

  • Restaurantul din România care îşi propune să provoace simţurile celor care îi trec pragul

    Într-o dimineaţă însorită de februarie, în clădirea Galleron din spatele Ateneului Român, Cristian Preotu, proprietarul Le Bistrot Français, îşi prezintă colecţia de tablouri ce împodobeşte noua locaţie a restaurantului. Ajutor îi este criticul de artă Tudor Octavian, care, vorbind despre tablouri, face o retrospectivă a tipurilor de colecţionari şi a comentat însemnătatea artei pentru români de-a lungul timpului. Cristian Preotu nu face parte din categoria colecţionarului care cumpără tablouri pentru certificări ale sumelor plătite, ci pentru propria plăcere, este ideea principală transmisă de Tudor Octavian.

    Mai exact, multe dintre tablouri sunt atipice pentru o colecţie – majoritatea sunt portrete care aparţin unor pictori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Iar decizia de a decora restaurantul cu lucrări ce au acelaşi fir artistic şi care aparţin epocii în care a fost proiectat designul clădirii reprezintă un atu, o dovadă de bun gust al colecţionarului, este de părere criticul de artă. Începând din ianuarie, restaurantul găzduieşte o expoziţie proprie de tablouri, ce însumează 20 de opere ale picturii româneşti, cu o valoare de peste 150.000 de euro. Printre cele mai reprezentative se numără „Tătăroaice”, realizat de către Nicolae Tonitza, cu o valoare estimată de 18.000-25.000 de euro, „După bal”, de Eustaţiu Stoenescu, şi „Rochia verde”, de Ion Theodorescu-Sion, evaluate până la 8.000 de euro, respectiv 7.000 de euro. „Le Bistrot Français este un amestec de experienţe franţuzeşti şi româneşti, care se întrepătrund spre deliciul oaspeţilor noştri, demonstrând afinitatea pe care cele două culturi le-au avut întotdeauna una pentru cealaltă”, declară Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir, din care face parte şi bistroul.

    Evenimentul marchează lansarea oficială a restaurantului în noua sa locaţie, din strada Nicolae Golescu nr. 18, zona din spatele Ateneului Român, unde Le Manoir şi-a stabilit birourile şi s-a extins cu mai multe unităţi. Le Bistrot Français are acum o sală de oaspeţi şi trei saloane private, cu o capacitate totală de 64 de locuri la masă, şi este rezultatul unei investiţii de 600.000 de euro – în amenajarea bucătăriei, a pivniţei de vinuri şi a spaţiului dedicat oaspeţilor. Meniul de mâncare este franţuzesc, specific zonei de fine dining, fiind creat şi implementat de către echipa de bucătari români condusă de Sorin Miftode, împreună cu Sebastian Gravé, chef francez cu experienţă în restaurante premiate de către ghidul Michelin. Meniul creat de chef Sebastian este alcătuit din câteva produse între care se numără platoul de stridii proaspete Perle Blanche No. 3 şi preparate gastronomice cu influenţe basce, ca L’Oeuf Parfait, ce îmbină oul, trufele negre de Transilvania, brânza Comté şi foie gras-ul sau lupul de mare fript în stil basc. Mai mult, în completarea meniului culinar franţuzesc vine lista de vinuri a restaurantului, ce include peste 600 de etichete, dintre care se remarcă atât nume recunoscute la nivel internaţional, precum Château Margaux, Masseto, Château D’Yquem, cât şi o selecţie generoasă de sortimente româneşti. Toate acestea sunt păstrate într-o pivniţă special amenajată, prevăzută cu sistem special de control al temperaturii şi umiditatăţii.

    ,,Ne adresăm unor oameni cărora le place să mănânce bine, care înţeleg mâncarea bună şi vin pentru bucuria proprie. E un mod de viaţă, nu o declaraţie publică. În mâncarea de bistrou se mănâncă tot din farfurie, nu există nimic pus pentru decor şi nici pentru vanitate”, declară Cristian Preotu. Recunoaşte că a făcut localul „ca pentru el”, ceea ce explică amănunte pe care nu le-ar înţelege un om de finanţe, dar un gurmand da. De exemplu, lista de vinuri are 60 de pagini şi a fost premiată de revista Wine Spectator, care a inclus restaurantul în lista primelor 1.000 din lume în ce priveşte lista de băuturi. Costul stocului se ridică la 200.000 de euro, „iar dacă mâine aş reduce selecţia pentru a scădea costurile, impactul asupra businessului ar fi neglijabil. Totuşi, nu o voi face. Falsurile se văd, atât în gastronomie cât şi în artă, iar eu prefer să mă ţin departe”, afirmă antreprenorul.

  • Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România

    Daniel Guzu, un antreprenor român din agrobusiness: Am avut nevoie de 100 – 150 de oameni pentru cules în livezi şi nu a venit nimeni. Trebuie să aducem oameni din Republica Moldova şi Ucraina.

    Rareş Măcinică, managing director la Lagermax AED România, un grup de logistică: Există o lipsă acută de şoferi. Eu m-aş gândi chiar să aducem sirieni pentru a acoperi cererea. Companiile de transport nu mai au de unde să ia oameni.

    Mai mult ca sigur, cel puţin 10.000 de companii care operează în România, atât româneşti cât şi multinaţionale, se confruntă cu problema resursei umane: au comenzi, au finanţare, nu au cu cine să execute proiectele.

    Cum rezolvăm această problemă în care, după estimări, există un necesar de cel puţin 500.000 de oameni, iar oferta reală este zero?

    În România mai există între 500.000 şi 1.000.000 de oameni, apţi de muncă, dar care au altceva mai bun de făcut decât să se scoale de dimineaţă, să ia autobuzul, să tragă la bandă şi la finalul lunii să ia salariul minim pe economie. Din ajutoare, de toate felurile, pot câştiga mai bine.

    Ar putea să se întoarcă măcar 200.000 din 3 milioane de români care au plecat să muncească în străinătate? Greu, greu de spus şi mai ales de îndeplinit.

    Joburile disponibile şi salariile oferite acum în România nu se apropie de ceea ce primesc ei în afară.

    Dacă s-ar pune problema întoarcerii, un nivel aşteptat, cerut, pentru un job mediu se situează undeva între 3.000 şi 4.000 de lei net (650 – 850 de euro), ceea ce piaţa românească nu poate oferi în acest moment, unde salariul mediu este de 2.000 de lei, salariul minim net de 1.065 lei (corespunzător unui salariu minim brut de 1.450 de lei), iar salariul mediu în Bucureşti este de 2.700 de lei net.

    Pentru cei care vor să se întoarcă ca să-şi deschidă propria afacere este cu totul altă poveste. Mai există o categorie a celor care se întorc, dar care de-a lungul anilor şi-au pus bani deoparte, au cumpărat apartamente sau alte active imobiliare şi trăiesc din chirii. Nu sunt mulţi, dar ei nu revin pentru a ponta dimineaţă în fabrică sau într-un birou.

    Cazurile în care românii se întorc pe poziţii de directori sau de management nu sunt atât de numeroase astfel încât să existe o masă. Dacă există 2.000 – 3.000 într-un an, e bine.

    În aceste condiţii, deschiderea către alte popoare trebuie să fie o prioritate de stat. Asta dacă înţelege cineva.

    Republica Moldova şi Ucraina trebuie să fie priorităţi pentru politica externă a noastră de a atrage oameni de acolo să lucreze în România. Măcar atâta lucru să facă, dacă politică comercială, de export, de obţinere de contracte, de deschideri de pieţe nu au făcut în ultimii 20 de ani.

    Ambasadorii noştri ar trebui să bată toate centrele universitare, să lipească afişe, să ţină conferinţe şi seminarii în care îi invită pe moldoveni şi ucraineni să vină în România, să studieze, să muncească şi să se stabilească aici. Dacă nu găsesc suficienţi moldoveni şi ucraineni, să se ducă şi mai departe. Poate găsesc ruşi care vor să vină în România, să muncească şi să se stabilească.

    Dacă mergi cu metroul în Bucureşti vezi continuu afişe legate de joburi în SUA pentru studenţi. La afişierele facultăţilor din România sunt oferte legate de studii în străinătate, de burse, chiar de joburi.

    Odată ce cineva a ajuns acolo, şansele să rămână în Franţa, Germania, Marea Britanie sunt mult mai mari.

    Noi de ce nu am putea avea aceeaşi politică? Să colindăm estul ca politică naţională şi să atragem tineri, familii şi chiar şi seniori în România.

    După al doilea război mondial, Germania vestică a deschis graniţele turcilor, care în câteva decenii au format comunităţi importante şi au ajuns să dea jucători echipei naţionale de fotbal a ţării.

    După căderea comunismului, Germania a închis ochii şi a deschis porţile est-europenilor pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă. Nu au avut nicio problemă să-i primească şi să-i tolereze pe absolvenţii de facultate, studii medii sau chiar pe ţigani.

    Acum Germania, principala economie a Europei, deschide porţile sirienilor pentru că au nevoie de peste 2 milioane de noi oameni care să acopere cererea de joburi.

    În faţa necesarului din economie, nimic nu stă în cale. Companiile dictează politica guvernului, chiar dacă pe faţă nu arată acest lucru.

    PSD vrea să creeze în patru ani 750.000 de noi locuri de muncă în România. Dar cine să muncească? Pentru că nu sunt prea mulţi doritori. Nu toate companiile româneşti pot plăti 1.000 de euro pe lună ca să readucă români în ţară.

    Trebuie aduşi oameni din alte ţări care să lucreze pentru 500 – 600 de euro, peste nivelul din ţările lor. Aşa cum românii au plecat să lucreze în ţară pentru 700 – 800 de euro în condiţiile în care salariile din România erau 200 – 300 de euro.

    Dragi antreprenori, dragi companii, româneşti şi multinaţionale, cereţi guvernului, cereţi Ministerului Afacerilor Externe să vă aducă oameni din alte ţări ca să vă acoperiţi necesarul de joburi!

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • George Lucas, creatorul Star Wars, construieşte pe banii lui un muzeu de 1 miliard de dolari

    The Walt Disney Company a cumpărat franciza Star Wars pentru patru miliarde de dolari, în 2012, iar toţi banii s-au dus la unicul proprietar al Lucasfilm, George Lucas.

    Cu o parte din banii încasaţi în urma tranzacţiei, George Lucas a decis să construiască un muzeu unde să-şi expună colecţia de artă precum şi diverse obiecte pe care le-a folosit la filmările pentru seria Star Wars.

    Muzeul va fi construit la Los Angeles, într-un parc cu o suprafaţă de 3 hectare, va avea forma unei nave spaţiale şi va costa 1 miliard de dolari, adică un sfert din banii obţinuţi de Lucas din vânzarea Lucasfilm.

    Proiectul a fost încredinţat arhitectului deconstructivist chinez Yansong Ma.