Acestea iau locul ariei legate de politici publice, finanţe publice şi justiţie, care a devenit în perioada 2009-2013 prioritară în relaţia băncii cu România, vizând în special modernizarea administrativă conform programelor de convergenţă cu UE şi facilitarea absorbţiei fondurilor europene.
Portofoliul de finanţări ale BM în această perioadă s-a ridicat la 2,05 mld. dolari.
În al doilea trimestru din 2013, şomajul în rândul persoanelor cu vârste de până la 25 de ani a atins o rată ridicată, de 23%, în România. Procentul este de trei ori mai mare faţă de şomajul total la nivel naţional (7,5%). Rata de neangajare a tinerilor apţi de muncă implică lipsa unui venit stabil şi a unei activităţi susţinute, ceea ce dă naştere unor previziuni incerte asupra viitorului lor profesional şi, pe termen lung, se reflectă în economia ţării.
Situaţia este similară şi la nivel european. 1 din 4 tineri nu are un loc de muncă în Europa, problemă ce afectează dezvoltarea economiei şi are un impact direct asupra societăţii actuale.
Demersul ”Nestlé needs YOUth” vizează crearea a peste 20.000 de oportunităţi pentru tinerii cu vârste de până la 30 de ani din Europa, în următorii trei ani, reprezentate de 10.000 de locuri de muncă şi 10.000 de stagii de practică în diverse sectoare, precum producţie, administraţie, resurse umane, vânzări, marketing, finanţe, inginerie sau cercetare din cadrul companiei Nestlé.
Ca parte din iniţiativa europeană, Nestlé România va investi în dezvoltarea şi consolidarea aptitudinilor profesionale ale tinerei generaţii, prin crearea a 180 de oportunităţi profesionale, respectiv 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship.
”Tinerii aflaţi la început de drum au nevoie de susţinere, însă mulţi dintre ei găsesc cu dificultate un loc de muncă. Lipsa de experienţă nu ar trebui să fie un impediment în startul carierei, dimpotrivă, angajatorii pot găsi soluţii pentru a-i ghida spre un parcurs profesional adaptat nevoilor lor. Prin programul european ”Nestlé needs YOUth”, le oferim tinerilor şansa de lucra într-un mediu în care au parte de toate resursele pentru a avea o carieră de succes,” a declarat Hervé de Froment, CEO Nestlé România, în cadrul evenimentului de lansare a iniţiativei Nestlé de angajare a tinerilor.
Pentru a facilita tranziţia din mediul educaţional pe piaţa muncii, programul din România va include o serie de seminarii de pregătire, dar şi sesiuni interactive de consiliere în carieră şi dezbateri interactive cu reprezentanţii Nestlé, destinate studenţilor din întreaga ţară.
Nestlé este lider mondial în industria alimentară, fiind prezent în 86 de ţări, cu un număr de 468 de fabrici şi 300.000 de angajaţi.
Nestlé în România
Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având 928 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde este localizată fabrica Nestlé.
În România, Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa alimentară, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie (locul 1 sau 2 pentru majoritatea segmentelor în care este prezent). În 2012, Nestlé România a avut o cifră de afaceri de 718 milioane lei.
Portofoliul Nestlé Romania cuprinde produse în mai multe segmente de piaţă, între care cereale pentru micul dejun şi batoane de cereale (precum Nestlé Fitness, Nestlé Musli, Nestlé Chocapic, Nesquik ), băuturi (Nescafé, Nesquik), divizia Nestlé Professional, dulciuri (Joe, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight), îngheţată (Nestlé Ice Cream), produse culinare (Maggi), produse pentru sugari (Nestlé Nutrition) şi hrană pentru animale (Purina). Napolitanele Joe şi Nesquik, precum şi specialităţile de cafea NESCAFÉ 3in1 sunt produse în România, la fabrica din Timişoara.
“Plafonul de creditare pentru autorităţile locale pe care l-am stabilit în acest an cu Ministerul Finanţelor Publice a fost de 800 milioane de lei. Constatând nivelul uriaş de arierate al autorităţilor locale, nu numai FMI, ci şi noi (Guvernul – n.r.), s-a luat decizia corectă, după părerea mea, de a acorda împrumuturi pentru a stinge arieratele, pentru că altfel riscau să intre in faliment. Pentru anul viitor este discutat un plan, un plafon, care este cel puţin cât a fost până acum, eu sper să fie mai mult, care nu va fi destinat arieratelor, va fi destinat pentru investiţii şi co-finanţări de programe europene”, a afirmat Dragnea, viceprim-ministru şi ministru Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizat la Arenele BNR.
El a arătat că plafonul va fi probabil împărţit, după discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice, pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv o parte importantă pentru municipii, una pentru judeţe şi alta pentru zona rurală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Plafonul de creditare pentru autorităţile locale pe care l-am stabilit în acest an cu Ministerul Finanţelor Publice a fost de 800 milioane de lei. Constatând nivelul uriaş de arierate al autorităţilor locale, nu numai FMI, ci şi noi (Guvernul – n.r.), s-a luat decizia corectă, după părerea mea, de a acorda împrumuturi pentru a stinge arieratele, pentru că altfel riscau să intre in faliment. Pentru anul viitor este discutat un plan, un plafon, care este cel puţin cât a fost până acum, eu sper să fie mai mult, care nu va fi destinat arieratelor, va fi destinat pentru investiţii şi co-finanţări de programe europene”, a afirmat Dragnea, viceprim-ministru şi ministru Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizat la Arenele BNR.
El a arătat că plafonul va fi probabil împărţit, după discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice, pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv o parte importantă pentru municipii, una pentru judeţe şi alta pentru zona rurală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul român de Externe a dorit, în cadrul intervenţiei sale la postul francez, să infirme declaraţiile unor politicieni din Hexagon, care arată cu degetul spre sumele mari alocate României de la bugetul european pentru incluziunea romilor.
“Este o eroare gravă. În exerciţiul bugetar european 2007-2013, Franţa a beneficiat de o alocare de 4,4 miliarde de euro, în timp ce România nu a primit decât 500 milioane de euro. Noi am folosit acest buget, caree nu este alocat doar pentru romi, pentru incluziune socială, dar există o mare diferenţă între alocările bugetare europene”, a declarat şeful diplomaţiei, adăugând că expulzarea unor cetăţeni europeni “nu constituie o soluţie”.
Titus Corlăţean a precizat că România şi Franţa au stabilit un mecanism de cooperare în ceea ce priveşte incluziunea socială. Totodată, ministrul de Externe a evocat cooperarea bună la nivel poliţienesc şi juridic dintre cele două ţări şi a transmis disponibilitatea Bucureştiului de a suplimenta numărul de poliţişti în capitala franceză.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Programele Roche de dezvoltare a talentelor şi de formare a viitorilor lideri au primit cele mai multe puncte, alături de managementul relaţiei cu clienţii. Compania a primit punctaj mare şi pentru domenii precum marketingul, drepturile omului, responsabilitatea faţă de mediu, dar şi pentru implicarea sa în îmbunătăţirea serviciilor medicale.
În 2009, Roche şi-a asumat un număr de obiective organizaţionale pe o perioadă de 5 ani, folosind indicatori-cheie de performanţă pentru a măsura progresul. Printre aceştia, compania şi-a luat angajamentul de a creşte procentajul femeilor în poziţii-cheie până la 50%, dar şi de a reduce consumul de energie şi de a îmbunătăţi eficienţa energetică cu 10% până la sfârşitul anului 2014.
Pana in prezent, cea mai vasta categorie de malware pentru dispozitivele mobile a fost cea a troienilor ce trimit SMS-uri catre numere cu suprataxa (SMS-Trojan).
In ceea ce priveste abilitatile malware-ului pentru dispozitivele mobile, infractorii cibernetici aplica tehnici de camuflare pentru a evita detectarea, in timp ce compileaza frecvent programe care transporta mai multe sarcini utile si care pot genera bani folosind mai multe tipuri de modele de afaceri ilegale.
Noile tipuri de malware pot sustrage cantitati mai mari de informatii de pe dispozitivele utilizatorilor, descarcand si instaland, in acelasi timp, alte tipuri de malware. Programele malware pentru Android au evoluat cel mai mult comparativ cu cele pentru alte platforme si incep sa devina echivalentul mobil al malware-ului pentru PC-urile Windows.
In iunie au aparut primele semnale ale unui Ransomware pentru Android – „Free Calls Update” – o aplicatie gratuita ce putea fi descarcata de pe magazinele online de aplicatii. Ransomware este un tip de software creat sa fure bani de la victime, blocandu-le accesul la dispozitiv sau la computer pana cand utilizatorul infectat plateste o taxa speciala. Insa, aceasta taxa este una frauduloasa si, chiar si dupa plata ei, computerul victimei nu este intotdeauna deblocat. Astfel, dupa ce Free Calls Update era instalat pe dispozitiv, aplicatia se activa, incercand sa devina administratorul sistemului pentru a schimba setarile Wi-Fi si celulare ale dispozitivului. Aplicatia pretinde ca scaneaza telefonul pentru malware si afiseaza o notificare falsa care informeaza utilizatorul ca dispozitivul lui este infectat cu un virus. Apoi, avertizeaza victima sa cumpere o licenta falsa pentru un kit de software antivirus pentru a inlatura infectia. Notificarea continua sa fie afisata pe dispozitiv, blocand accesul la telefon.
Ransomware si notificarile antivirus false au reprezentat in trecut o tehnica foarte des utilizata de fisierele malware pentru PC-uri, iar infractorii cibernetici inca folosesc frecvent aceste metode, atat tehnice, cat si psihologice, in incercarea de a insela segmentul de piata mai putin matur al pietei de dispozitive mobile.
O tendinta in curs de dezvoltare, remarcata in al doilea trimestru al anului, a fost atentia tot mai mare pe care infractorii cibernetici o acorda crearii de malware cu scopul de a acumula monede bitcoin. Bitcoin este o moneda digitala creata pe infrastructura peer-to-peer (P2P), pentru tranzactii financiare anonime si descentralizate. Tranzactiile sunt efectuate pe servere proprii, numite minerii Bitcoin, care sunt folosite pentru a contribui la schimbul si prelucrarea monedelor Bitcoin. Aceasta infrastructura se bazeaza pe o retea de computere conectate, care servesc ca resurse ce permit mineriilor Bitcoin sa functioneze. Banii virtuali pot fi convertiti ulterior in alte monede sau pot fi folositi pentru a plati pentru bunuri si servicii in magazinele online (moneda digitala bitcoin este reprezentata de litera minuscula “b”, iar infrastructura Bitcoin este reprezentata de litera majuscula “B”).
Valoarea monedelor bitcoin a crescut semnificativ pe parcursul ultimului an. Cu toate ca initial valora mai putin de 1 cent american, valoarea monedei a crescut pana la 130 de dolari. Desi cursul de schimb este foarte volatil, moneda incepe sa devina tot mai stabila. Popularitatea, caracterul anonim si valoarea tot mai mare a monedelor i-au atras infractorii cibernetici sa le „vaneze” tot mai agresiv. In plus, monedele bitcoin reprezinta valuta preferata a infractorilor cibernetici atunci cand fac afaceri, pentru ca le asigura anonimatul, siguranta tranzactiilor si o lipsa a procedurilor legale, facandu-i mai dificil de identificat. Un exemplu in acest sens este o campanie prin care infractorii cibernetici foloseau Skype pentru a distribui fisiere malware care sa colecteze sume de bani bitcoin, potrivit echipei de cercetatori Kaspersky Lab. Acestia foloseau initial tehnici de inginerie sociala pentru a infecta computerele victimelor, apoi instalau programe malware pe dispozitivele infectate pentru a le transforma computerele in colectoare de bani virtuali. Sumele adunate de computerele infectate erau trimise apoi in conturile infractorilor cibernetici.
Această carte, scrisă de jurnalistul de investigaţie din cadrul cotidianului britanic, va fi publicată în martie, a anunţat Metropolitan Books.
Cartea, al cărei titlu nu este cunoscut încă, va conţine “noi dezvăluiri care demonstrează cooperarea extraordinară în sectorul privat şi consecinţele tentaculare ale programului guvernamental (de supraveghere), atât în Statele Unite, cât şi în străinătate”, a anunţat editorul într-un comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
E-LEARNING-ULUI APROAPE CĂ POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, atât angajatorii, cât şi companiile care furnizează cursuri de training online sunt de părere că piaţa este în creştere şi că în următorii ani, chiar dacă nu va ajunge să înlocuiască trainingurile tradiţionale, e-learingul va fi principalul „refugiu„ al angajatorilor presaţi de bugete de HR mici şi de nevoia de a avea oameni bine pregătiţi într-un timp scurt.
„Piaţa de e-learning este cu siguranţă în creştere, iar proiectele cu finanţare europeană dezvoltate în ultima perioadă au reuşit să o dinamizeze atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Fără a include însă aceste proiecte europene, în momentul actual, dimensiuna pieţei se situează până în pragul de un milion de euro din bugete private. Estimăm că în prezent există un număr mic de companii care furnizează cursuri de e-learning pentru economia privată, sub cinci„, spune Măriuca Talpeş, CEO al Intuitext, divizia producătoare de software educaţional a dezvoltatorului de soft Softwin.
LA ÎNCEPUTUL LUNII IUNIE ŞI ZIARUL FINANCIAR A LANSAT O PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE ÎN LIMBA ROMÂNĂ – ZFeLEARNING.ro, care are în prezent un portofoliu de zece cursuri dedicate unor domenii precum cel financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi cel al fondurilor europene. Cursurile sunt predate de opt traineri „preluaţi„ din companiile prezente pe piaţa locală care s-au implicat în proiectul ZFeLEARNING.
Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). „În momentul de faţă, există puţine informaţii publice centralizate despre valoarea pieţei de business de învăţare şi dezvoltare, cu atât mai puţin despre această zonă nouă – de e-learning. Însă cred că pentru zona de business, adică traininguri online achiziţionate de companii, piaţa ar putea fi oriunde între 700.000 de euro şi 1,2 mil. de euro pe an„, este de părere Silviu Martin, fondator al Enovate, dezvoltator de programe de învăţare mixte (online şi experienţe „faţă în faţă„) pentru manageri. Compania a avut anul trecut venituri de 150.000 de euro, iar din 2008 şi până în prezent a pregătit peste 1.500 de cursanţi.
Cu toate că în România atât companiile, cât şi angajaţii sunt încă reticenţi în privinţa metodei de învăţare pe internet, angajatorii şi furnizorii de astfel de traininguri susţin că avantajele e-learning-ului vor demonta în curând această cutumă.
„E-learning-ul nu va înlocui total piaţa de cursuri la clasă, dar o va lărgi. Va crea oportunităţi de formare şi pentru persoane care nu au acces la training din diverse motive (cele mai importante fiind legate de timp şi de bani), apoi folosirea e-learning-ului împreună cu formarea faţă în faţă va duce la degrevarea trainerului de o mare parte din informaţiile teoretice care se pot învăţa şi exersa online şi îi va permite să se concentreze pe acele activităţi de învăţare care au plus valoare dacă sunt realizate faţă în faţă (jocuri de rol)„, explică Măriuca Talpeş.
Şi Silviu Martin este de părere că, deşi va exista o supremaţie a cursurilor online, în viitor, acestea vor fi cu atât mai eficiente cu cât vor fi folosite în combinaţie cu sesiuni de follow-up faţă în faţă, întâlniri cu manageri, sesiuni de coaching sau lucrul pe proiecte interne, metodă definită de specialiştii în domeniu ca „blended learning„ (n.red – învăţare mixtă).
METODA DE TRAINING ONLINE ARE AVANTAJE CLARE CE ŢIN DE COSTURI, de uşurinţa implementării de programe către un public mai mare din companii, de punerea la dispoziţie a mai multor tipuri de conţinut (video, audio, text etc.), potrivit mai multor tipuri de învăţare şi, foarte important, de acces la conţinut creat de profesori, autori de cărţi sau consultanţi de renume, la care altfel se ajunge destul de greu„, mai spune Martin.
Măriuca Talpeş pe de altă parte precizează că traingurile sau cursurile online oferă flexibilitate studenţilor, un tip de învăţare diferenţiată şi cu un grad ridicat de calitate.„Atunci când este cazul şi când este bine executat, sistemul de tip e-learning oferă una dintre cele mai bune variante de a produce rezultate tangibile. Acesta este poate şi principalul motiv pentru care această industrie înregistrează o creştere anuală semnificativă la nivel mondial„, este de părere Elvis Popovici, director recruitment manager în cadrul firmei româneşti specializată în soluţii antivirus Bitdefender,.
Costurile unor cursuri de e-learning pot varia de la câteva zeci de euro şi chiar până la 150-400 de euro pe an pentru fiecare utilizator (angajat al unei companii), potrivit informaţiilor din piaţă. Printre principalii furnizori de e-learning de pe plan local se mai numără şi InSoft, Ascendia Design sau Siveco.