BusinessMagazin

Tag: profit

  • Producătorul de lactate Five Continents din Botoşani şi-a păstrat afacerile la nivelul din 2018, la 70 milioane de lei, însă profitul a scăzut cu 25%

    ♦ Compania este controlată de cinci antreprenori care au participaţii egale.

    Five Continents Group, procesator de lapte din localitatea Răchiţi, judeţul Botoşani, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de lei, rămânând la nivelul din anul precedent, însă profitul a scăzut cu 25%, până la 4 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Compania este controlată de cinci antreprenori care au participaţii egale. Acţionarii companiei sunt Cătălina Chirilă Boldea, Eduardo Khalil, Liana Grecu, Hani Khalil şi Tonino Chirilă Boldea, conform celor mai recente date de la Registrul Comerţului. Anul 2018 a fost cel mai bun an ca nivel al businessului pentru compania înfiinţată în urmă cu aproximativ 16 ani, ce a ajuns anul trecut la un număr mediu de 138 de angajaţi.

    Five Continents produce lapte, iaurt, smântână, sana, ayran, chefir, caşcaval, brânză de burduf, telemea, mozzarella, brânză topită sau urdă cremă, în fabrica ridicată în 2004 după investiţii de 1,4 mil. euro, continuate în 2008 în extinderea spaţiului cu 500 mp. În 2017, compania a mai luat 5 milioane euro fonduri europene să diversifice sortimentaţia de produse şi să modernizeze procesele tehnologice de procesare a laptelui şi ambalare a produselor.

    Pe piaţa lactatelor, cei mai mari jucători sunt Albalact, Danone, Olympus, FrieslandCampina (Napolact), Covalact şi Hochland. Brânzeturile reprezintă, din punctul de vedere al valorii, cel mai important segment din piaţa lactatelor, unde vânzările trec anual de 5 miliarde de lei. în volum, cea mai mare cotă o are laptele.

     

  • PSD propune „o taxă tip Robin Hood pe supra-profitul distribuitorilor de gaze”

    PSD a propus în Parlament „o taxă tip Robin Hood pe supra-profitul distribuitorilor de gaze, pentru că românii nu trebuie să plătească factura incompetenţei liberale”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a social-democraţilor.

    „Guvernarea Orban a sufocat economia şi a stabilit un record negru de 10 mii de şomeri pe zi la final de mai. Numărul locurilor de muncă distruse va ajunge la peste 600.000 la final de iunie, iar ceea ce e mai rău abia acum urmează”, se arată în postarea PSD.

    Potrivit social-democraţilor, euro e cotat aproape de 5 lei în a doua parte a anului, „deci vin scumpiri masive”.

    „Oamenii nu mai au economii din care să trăiască. PNL le-a promis românilor că facturile la gaze scad în urma liberalizării, dar marii furnizori străini menţin preţurile mărite. De aceea, PSD a propus în Parlament o taxă tip Robin Hood pe supra-profitul distribuitorilor de gaze. Românii nu trebuie să plătească factura incompetenţei liberale”, se mai arată în postare.

    Guvernul a luat, în şedinţa de joi, măsuri pentru a definitiva liberalizarea pieţei gazelor naturale.

    „Sunt convins că această liberalizare va duce la o scădere cu un procent între 10-15% şi mă aştept ca în perioada imediat următoare, în cursul lunii iulie, cel mai târziu la începutul lunii august, acest lucru să se vadă şi în facturile cetăţenilor”, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu.

  • Producătorul vopselelor Köber a făcut afaceri de 354 mil. lei în 2019, plus 7%. Profitul a urcat cu 65%, până la aproape 32 mil. lei

    ♦ În luna martie, imediat după declararea stării de urgenţă, reprezentanţii Köber spuneau că efectele negative în ceea ce priveşte furnizorii de materiale începuseră deja să se resimtă.

    Producătorul de lacuri şi vopsele Köber, deţinut de familia cu acelaşi nume din Neamţ, şi-a majorat cifra de afaceri cu 7% în 2019, până la 354 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    Profitul a urcat şi el, cu 65%, situându-se la 31,7 milioane de lei. Ce s-a redus este însă numărul de angajaţi, care a ajuns la 785, cu aproape 50 mai puţini faţă de anul anterior.

    Reprezentanţii companiei nu au răspuns la solicitarea ZF referitoare la evoluţia businessului în ultimele luni, marcate de pandemia de Covid-19, şi la planurile pentru restul anului 2020.

    În luna martie, imediat după decla­rarea stării de urgenţă, reprezen­tan­ţii Köber spuneau că efectele nega­tive în ceea ce priveşte furnizorii de materiale începuseră deja să se re­simtă şi că sunt afectaţi în ceea ce pri­veşte materia primă, având furnizori din China şi din Italia, ţări grav afectate de epidemia de COVID-19. Compania are două fabrici, ambele în judeţul Neamţ.

    Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în lo­calitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capa­citate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a com­paniei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.

    Top cinci producători de lacuri şi vopsele se menţine de mai bine de un deceniu în aceeaşi formulă, după cifra de afaceri, potrivit unei analize ZF. Dacă însă, în 2008, liderul era Policolor, în ultimii ani la vârf s-a poziţionat Köber.

    Alături de Savana, Spor, Oskar şi Danke!, Köber se numără printre brandurile de vopsele decorative care au cumulat cele mai multe vânzări în 2019, potrivit datelor furni­zate, la solicitarea ZF, de compania de cercetare de piaţă Market Vector. 

    Köber este şi brandul compa­ni­ei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producă­toare de lacuri şi vopsele din România, pozi­ţio­nându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.

    alina.vasiliu@zf.ro

     

  • Compania care a avut un profit de 1 miliard de euro în 2019 şi lasă fără loc de muncă mii de oameni, iar altora le taie din salarii

    Compania aeriană Ryanair negociază cu angajaţii reduceri de salarii, concedii neplătite şi chiar 3.000 de concedieri, întrucât criza actuală a redus numărul de pasageri cu peste 5 milioane, potrivit CNBC.

    Cu toate acestea, Michael O`Leary, CEO-ul Ryanair, a spus că este optimist cu privire la călătoriile în Europa în această vară, aşteptându-se la „reduceri masive” la preţurile zborurilor.

    În rezultatele pentru ultimul an fiscal complet, finalizat în martie, compania irlandeză a obţinut venituri de 8,49 miliarde euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. În acelaşti timp, profitul a crescut cu 13%, până la 1 miliard euro.

    Însă în contextul crizei actuale, Ryanair se aşteaptă la un an „dificil”.

    Majoritatea aeronavelor au fost ţinute la sol încă de la mijlocul lunii martie, iar compania se aşteaptă să reia cel mult 50% din zborurile programate în al doilea trimestru – cuprins între iulie şi septembrie în cazul Ryanair.

    CEO-ul Ryanair a spus că oamenii din „nordul Europei, Irlanda, Marea Britanie vor merge în Spania şi Portugalia pentru vacanţe de familie, vor merge în continuare la plajă. Sunt puţine incidente de Covid în acele zone”.

    „Noi credem că familiile vor merge în concedii la mare când va începe vacanţa de vară pentru copii, însă în cel mai bun caz vom relua circa 50% din cursele normale”, a spus Michael O`Leary.

    Ryanair, care a spus că nu va cere ajutor de stat, consideră că peisajul competitivităţii ar putea fi perturbat, ca rezultat al ajutoarelor de stat pe care le primesc alte companii aeriene de la guvernele europene.

    În Franţa, guvernul pompează 7 miliarde de euro în AirFrance – care va mai primi ajutor şi din partea guvernului olandez.

    Guvernul italian susţine Alitalia cu 3 miliarde euro, iar în Germania decidenţii pregătesc un pachet de salvare pentru Lufthansa.

  • Încă un brand internaţional prezent şi în România anunţă probleme uriaşe. Profitul companiei a scăzut cu 97%, iar previziunile pentru viitor sunt sumbre

    Adidas şi-a văzut profitul evaporându-se în primul trimestru, după o prăbuşire de 97%. La rândul său, cifra de afaceri a scăzut cu 19%, în principal pentru că 70% din magazinele businessului au fost închise din cauza pandemiei, scrie RetailDetail.

    În următorul trimestru însă, lucrurile se vor înrăutăţi şi mai mult –  compania se aşteaptă la o scădere dublă. Veniturile au înregistrat, de asemenea, în primele trei luni ale anului, o scădere de până la 4,75 de miliarde de euro.

    Profitul net a fost aproape de zero, cu o scădere de 97%, până la 26 de milioane de euro. Pentru restul anului, reprezentanţii brandului nu au îndrăznit să facă estimări, mai ales că viitorul este încă incert în legătură cu redeschiderea unităţilor fizice.

    „Singurul canal care a rămas pe deplin operaţional în cele mai multe părţi ale lumii a crescut cu 35%”, spun reprezentanţii Adidas în legătură cu comerţul electronic. Totuşi, acest lucru nu a fost aproape suficient pentru a compensa pierderile suferite în magazinele fizice.

    Pentru a suporta consecinţele financiare ale COVID-19, Adidas a primit deja trei miliarde de euro în ajutor de stat de la banca germană de dezvoltare.

    În al doilea trimestru, compania se aşteaptă chiar ca scăderile să fie „mai pronunţate decât cele înregistrate în primul trimestru”: se preconizează că vânzările vor scădea cu până la 40% în al doilea trimestru, întrucât impactul complet al crizei va fi resimţit abia atunci.

    Cu toate acestea, pe termen mediu, CEO-ul companiei, Kasper Rorsted vede o îmbunătăţire pentru industria echipamentelor sportive, datorită unei concentrări tot mai mari la nivel global asupra sănătăţii şi fitnessului.
     

  • Peste 2.000 de firme şi 31.000 de persoane fizice au donat deja prin campania „Donează pentru linia întâi”. Cum poţi dona 20% din impozitul pe profit pentru a ajuta în lupta cu pandemia

    Peste 2.000 de companii şi peste 31.000 de persoane fizice au ales să se unească într-un efort comun de sprijinire a sistemului medical şi de repornire a economiei, răspunzând la apelul lansat de eMAG, Banca Transilvania, Bitdefender şi Mobexpert prin lansarea platformei „Donează pentru linia întâi”.

    Din cele 11,3 milioane de lei care au fost colectaţi până acum prin platforma care uneşte antreprenori, companii, dar şi persoane fizice, eroii din linia întâi au beneficiat de echipamente de protecţie, măşti şi echipamente medicale, pentru a lupta mai eficient în faţa pandemiei.

    Persoanele juridice care vor să fie eroi pentru cei din linia întâi pot contribui de două ori, alegând să direcţioneze printr-un contract de sponsorizare 20% din impozitul pe profit către această campanie.

    În cazul societăţilor comerciale care plătesc impozit pe profit, suma aferentă sponsorizării va fi scăzută din impozitul datorat la nivelul valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri, respectiv 20% din impozitul pe profit datorat.

    De asemenea, microîntreprinderile pot sponsoriza, urmând ca „Donează pentru linia întâi” să deducă valoarea sponsorizării, până la nivelul de 20%, din impozitul pe venit datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile. 

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro/doneaza-pentru-linia-intai

  • Dacă va fi vreun lucru sau aspect al actualei crize care-şi va lăsa amprenta asupra culturii omenirii, acesta va fi masca de protecţie

    De asemenea, de acum deja banala mască a scos la lumină paradoxuri economice. Spre exemplu, în timp ce Germania este un producător important de utilaje care fabrică măşti şi materiale, industria germană, până să vină pandemia de COVID-19, nu avea o producţie naţională de măşti.
    Construirea unei astfel de capacităţi de producţie, permanentă sau pentru cazuri de nevoie, pare cu atât mai necesară cu cât este mai mult privită prin prisma unui scandal de fraudă de mai multe milioane de euro cu măşti importate căruia i-a căzut victimă Germania.
    La începutul lunii aprilie, procurorii germani au explicat public cazul. Astfel, spun ei, Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al ţării şi unul dintre cel mai sever lovite de pandemie, a plătit 14,7 milioane de euro pentru aproximativ 10 milioane de măşti în martie doar pentru a descoperi că acestea nu există, scrie Euractiv. Un director executiv german care conduce două companii de distribuţie cu sediul la Zürich şi Hamburg a sunat alarma după ce şi-a dat seama că a fost păcălit.
    Conform raportului poliţiei, bărbatul a primit la mijlocul lunii martie o ofertă pentru furnizarea de măşti de la companii care se presupunea că au sediul în Asia. Presupuşii furnizori asiatici au primit ulterior o comanda mare de la Renania de Nord-Westfalia.  Autorităţile au transferat 14,7 milioane de euro către una dintre companiile gemane, care a făcut apoi o plată în avans de 2,4 milioane de euro.
    Potrivit anchetatorilor bavarezi, au fost mobilizate 52 de vehicule pentru a ridica râvnitele măşti din Olanda şi pentru a le aduce în ţară sub protecţia poliţiei. Dar măştile nu au fost de găsit. Compania de distribuţie a restituit 12,3 milioane de euro autorităţilor de stat. Cu toate acestea, nu este clar dacă restul de 2,4 milioane de euro, care a fost îngheţat în conturi bancare străine, poate fi recuperat.
    Măştile şi alte echipamente medicale de protecţie au devenit mărfuri mult râvnite la nivel mondial, iar procurarea lor este un motiv de bravadă pentru guverne.

    Cancelarul Angela Merkel a spus că o lecţie care trebuie învăţată din pandemie este că Europa trebuie să devină autosuficientă în producerea de echipamente medicale critice precum măştile. Piaţa a fost dominată până acum de producătorii din Asia, mai ales de cei din China.

    „Indiferent dacă această piaţă este actualmente dominată de Asia, avem nevoie de o anumită autosuficienţă, sau cel puţin să construim un pilon al producţiei proprii, în Germania sau în altă parte a Uniunii Europene”, a declarat Merkel la Berlin.
    Măştile au fost pe cale să provoace şi un scandal diplomatic între SUA şi Germania. Astfel, americanii au fost acuzaţi că au deturnat pentru uzul propriu 200.000 de măşti destinate Germaniei, potrivit BBC.
    Guvernul local din Berlin a declarat că un transport de măşti fabricate în SUA a fost „confiscat” la Bangkok. Măştile de tipul FFP2, comandate de forţele de poliţie din Berlin, nu au ajuns la destinaţie, a informat acesta, precizând că, probabil, transportul a fost redirecţionat către SUA.

    Companiei americane care produce măşti (în China), i s-a interzis să exporte produsele medicale în alte ţări în temeiul unei legi din perioada războiului din Coreea, invocată de preşedintele Donald Trump.
    Trump a spus că foloseşte legea privind producţia de apărare pentru a cere firmelor americane să livreze mai multe consumabile medicale pentru a răspunde cererii interne.

    Preşedintele a explicat că autorităţile americane au luat în custodie aproape 200.000 de aparate pentru respiraţie artificială N95, 130.000 de măşti chirurgicale şi 600.000 de mănuşi. El nu a spus de unde au fost luate.

    Guvernul Berlinului pretinde că SUA se fac vinovate de un „act de piraterie modernă”, demn de „vestul sălbatic”, şi a cerut administraţiei Trump să respecte regulile comerciale internaţionale.
    Acuzaţiile aduse de Berlin rezonează cu sentimentele altor oficiali europeni, care s-au plâns cu privire la practicile de procurare şi de diversiune ale SUA. În Franţa, spre exemplu, liderii regionali spun că se luptă să asigure consumabile medicale deoarece cumpărătorii americani le-o iau înainte în licitaţii. Preşedintele regiunii Île-de-France a comparat cursa pentru procurarea măştilor cu o „vânătoare de comori”. Autorităţile franceze s-au plâns că măştile necesare în lupta cu coronavirusul pe care Franţa le-a comandat din China au fost cumpărate de Statele Unite în ultima clipă în timp ce acestea erau pe cale să fie încărcate pe avioanele de marfă cu destinaţia Franţa. „Americanii plătesc de trei sau de patru ori suma pe care o stabilim noi. Şi plătesc în numerar”, a declarat Jean Rottner, şeful regiunii de est a Franţei, notează France Info. Americanii au reuşit să „deturneze” un avion încărcat cu măşti destinate iniţial Franţei chiar de pe pista de decolare.
    O explicaţie a „actelor de piraterie” americane ar fi că măştile aparţineau companei americane 3M, care avea obligaţia să aprovizioneze în primul rând spitalele americane. Confruntat cu lipsuri mari acasă, guvernul american s-a folosit de ceea ce se numeşte Defense Production Act (DPA, Legea pentru producţia de apărare) din 1950. 3M a vândut măştile celor care au oferit preţul cel mai mare şi care au venit cu cash, încălcând astfel Defense Production Act. Guvernul american s-a văzut astfel forţat să intervină şi să redirecţioneze transporturile de măşti pe care 3M le-a produs în China. Însă contracte anterioare activării DPA pentru ţări ca Italia şi Spania au fost onorate.
    Franţa s-a văzut şi ea în rolul SUA, fiind  forţată de Suedia să returneze măşti de faţă pe care le-a confiscat de la Spania. O comandă de 4 milioane de măşti de protecţie a fost programată să sosească de la compania suedeză Molnlycke – cu sediul în Lyon – în Spania. Cu toate acestea, pe 5 martie, guvernul francez a confiscat măştile. Cu două zile mai devreme, preşedintele francez, Emmanuel Macron, semnase un decret care permitea guvernului rechiziţionarea tuturor produselor necesare în lupta împotriva pandemiei.
    După 15 zile de presiune intensă din partea guvernului suedez, Franţa a fost nevoită să returneze măştile atât Spaniei, cât şi Italiei, care erau destinaţiile iniţiale. Dar nu toate măştile au ajuns acolo, Franţa oprind jumătate, fie pentru a fi folosite acolo, fie pentru reexport. În urma incidentului, compania suedeză nu mai permite ca mărfurile sale să circule prin Franţa şi îşi va muta logistica în Belgia, care va deveni centru de distribuţie. Povestea a fost expusă de revista franceză L’Express. Preşedintele Macron speră că Franţa îşi va reconstrui „suveranitatea naţională” în ceea ce priveşte producţia de echipamente medicale până la sfârşitul anului. Mediapart, sursa mai multor scandaluri în care au fost implicate autorităţile franceze, şi France 2 au anunţat că guvernul a ascuns cu bună ştiinţă penuria de măşti timp de peste două luni, schimbându-şi în consecinţă sfaturile de sănătate. Iniţial, ministerul sănătăţii a recomandat ca orice persoană aflată în contact cu un pacient cu coronavirus să poarte o mască. Dar, pe măsură ce stocurile au început să scadă, a insistat că măştile nu sunt folositoare decât pentru cei care care prezintă simptome de boală sau iau contact cu bolnavii. Când rezervele de măşti au crescut, a urmat o întoarcere la 180 de grade şi Académie Nationale de Médecine a anunţat că măştile de protecţie ar trebui să fie obligatorii pentru oricine iese din casă. Unele ziare germane au remarcat această „treabă franţuzească”. Un renumit doctor francez a descris ceea ce a făcut guvernul ca fiind o „minciună pentru o cauză bună”, anume pentru a se asigura că personalul medical are suficient echipament de protecţie.
    Şi Finlanda are o poveste fabuloasă cu măşti. Este vorba de un scandal care a lovit agenţia pentru aprovizionarea în situaţii de urgenţă a guvernului.
    O livrare de 2 milioane de măşti de protecţie a ajuns la începutul lunii aprilie din China pentru a ajuta la combaterea pandemiei, scrie Politico. Însă organismul guvernamental care coordonează furnizarea de bunuri esenţiale în situaţii de urgenţă NESA a anunţat că testele de laborator arată că măştile nu sunt conforme cu standardele şi nu sunt adecvate pentru utilizare în spital.
    Câteva ore mai târziu, Tiina Jylha – o celebritate de tabloid, vedetă de reality show-uri şi proprietară a unei clinici de chirurgie plastică din Estonia – a anunţat că a fost înşelată cu milioane de euro care i se cuvin pentru rolul său în procurarea măştilor.
    Potrivit lui Jylha, compania ei, Look Medical Care, a semnat un acord de 5 milioane de euro cu guvernul finlandez pentru a obţine măşti din China. În ultimul moment, Jylha a declarat pentru revista Suomen Kuvalehti că banii au fost deturnaţi într-un cont bancar belgian al omului de afaceri finlandez Onni Sarmaste. „Jaful s-a petrecut peste noapte“, a spus Jylha.
    Sarmaste are o versiune diferită a evenimentelor. El susţine că firma sa a fost cea care a încheiat un acord cu guvernul finlandez şi că doar a contactat-o pe Jylha pentru a se informa despre utilizarea clinicii sale ca furnizor de măşti. „Au spus că nu au marfă”, a povestit Sarmaste pentru ziarul Helsingin Sanomat. Aşa că el a cumpărat măştile din altă parte.
    Sarmaste a adăugat că Jylha şi soţul ei Tape Valkonen l-au ameninţat şi au angajat gaşca de motociclişti Hell’s Angels pentru a încerca să obţină 5 milioane de euro de la el. Omul de afaceri a spus că cineva a încercat să intre în apartamentul său în toiul nopţii şi că o piatră a fost aruncată prin fereastra lui. Jylha a negat acuzaţiile. Şeful agenţiei guvernamentale a recunoscut că a fost necesară scurtarea drumului pentru procurarea cât mai rapidă a măştilor. Tomi Lounema, CEO-ul NESA, a spus că agenţia a cumpărat măşti de protecţie şi de la Sarmaste şi de la Jylha, afacerile valorând fiecare câte 5 milioane de euro. Oficialul a precizat că loturile lui Sarmaste conţineau măştile substandard. Omul de afaceri susţine că cele 2 milioane de măşti erau la standarde de spital, dar pentru spitale chineze, nu pentru cele finlandeze.
    „Cel mare, cel rapid şi cel bogat îi vor mânca pe toţi ceilalţi. Condiţiile de pe piaţă sunt foarte dificile”, s-a plâns Lounema. Ulterior, acesta şi-a oferit demsia, care a fost acceptată de guvern. Premierul Sanna Marin a spus că şi-a pierdut încrederea în acest oficial.

  • S-a terminat era profiturilor record pentru sistemul bancar: Profiturile JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, au scăzut cu 69% în T1, la 2,87 miliarde dolari

    Profiturile JPMorgan Chase au scăzut cu 69% în primul trimestru din 2020, întrucât cea mai mare bancă americană şi-a constituit provizioane masive pentru a preîntâmpina potenţialele pierderi generate de creditele acordate clienţilor afectaţi de criza COVID-19, potrivit FT.

    Banca a raportat un profit net de 2,87 miliarde dolari pentru primele trei luni ale anului, în scădere faţă de 9,18 miliarde dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Câştigul per acţiune (EPS) s-a situat la 0,78 dolari per acţiune, mult sub estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg – de 1,76 dolari per acţiune.

    Ratarea estimărilor a fost impulsionată de o creştere a provizioanelor cu 6,79 miliarde dolari, pe care CEO-ul Jamie Dimon a atribuit-o „probabilităţii unei recesiuni destul de severe”.

    Per total, banca a constituit provizioane de 8,29 miliarde dolari pentru primul triestri din 2020.

    Cu toate acestea, Dimon spune că banca „a evoluat bine în ceea ce s-a dovedit a fi un mediu foarte dur şi unic – majorând depozitele pe toate liniile de business şi furnizând împrumuturi, prin extinderea liniilor de creditare”.

  • O companie din Timişoara donează tot profitul realizat anul acesta în Banat spitalului Victor Babeş

    Furnizorul român de energie electrică şi gaze naturale pentru societăţi comerciale şi locuinţe Restart Energy donează tot profitul realizat anul acesta spitalului Victor Babeş din Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Initiativa si decizia de implicare apartine antreprenorului Armand Doru Domuta, care, de-a lungul timpului, a sprijinit domenii ca sanatatea, educatia si mediul inconjurator şi, in anul 2014, a contribuit la reabilitarea si modernizarea Salonului Elias din Maternitatea Bega din Timisoara, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.

    „Credem cu tarie ca acesta este un moment critic, in care orice implicare salveaza vieti. Ne dorim sa sprijinim, cu tot ce putem, medicii si personalul medical, deoarece ei lupta in linia intai zilele acestea, si isi pun in pericol propria sanatate si siguranta pentru noi, toti ceilalti. Asadar, am hotarat sa donam tot profitul realizat in Banat, de la inceputul anului, cat si pe toata perioada crizei actuale, catre Spitalul de Boli Infectioase “Victor Babes” din Timisoara, in scopul achizitiei de consumabile si echipamente necesare ingrijirii pacientilor internati, pentru dotarea cu echipamente de protectie a medicilor si pentru programe de limitare a epidemiei Covid-19. Estimam ca valoarea totala a donatiei pentru anul 2020 sa se ridice la aproximativ 50,000 euro si speram ca modelul nostru de implicare să fie preluat si de alti antreprenori si de cat mai multe companii, pentru ca doar uniti reusim sa trecem peste aceasta provocare.” a declarat Armand Doru Domuta, director Restart Energy.

    Totodata, incepand cu data de 16 martie, Restart Energy a creat o linie telefonica speciala prin care clientii din Timisoara si zonele limitrofe, aflati in autoizolare, pot solicita plata facturii la domiciliu, iar persoanele varstnice pot solicita sprijin in realizarea cumparaturilor de alimente sau medicamente.

    Restart Energy este un furnizor national si independent de energie electrica si gaze naturale pentru locuinte si companii, cu 100% capital romanesc, infiintat in Timisoara, in timpul perioadei de liberalizare a acestui sector in Romania. 

    Pentru mai multi ani la rand, a fost furnizorul cu cea mai mare rata de crestere din Romania. Impreuna cu serviciile de furnizare, Restart Energy ofera acces si la platforma Restart Energy Democracy, o platforma care permite schimburile directe de energie intre producatori si consumatori.
     

     

  • Mereu cu ochii pe piaţă

     „2019 a fost anul în care am împlinit un sfert de secol de activitate, dar şi anul în care ne-am reconfirmat strategia de creştere în condiţii de eficienţă. Ceea ce părea, iniţial, o decizie foarte riscantă sau, eufemistic vorbind, curajoasă, anume retragerea din mari centre comerciale şi reorientarea către oraşele medii şi mici din ţară, a fost, în fapt, o mutare foarte bună, şi la propriu, şi la figurat. Magazinele de dimensiuni mai reduse, cu vad bun, în oraşe în care retailul modern de tip electro-IT încă nu ajunsese, au dat şi dau rezultate foarte bune, reflectate în rata noastră curentă de profitabilitate”, a spus Dragoş Sîrbu, CEO al Flanco Retail, în cadrul unei conferinţe de presă.
    În 2019, Flanco a înregistrat vânzări de 1,21 miliarde de lei (250 de milioane de euro), în creştere cu 13,1% faţă de anul precedent şi cu mult peste media de creştere a pieţei, care a fost de aproximativ 6,5%, conform studiilor independente. De asemenea, profitul net al companiei a cunoscut o creştere de 87% la finalul anului 2019 faţă de 2018, ajungând la 21,4 milioane de lei (44 de milioane de euro).
    La aceste rezultate a contribuit mai ales strategia axată pe expansiune a companiei, care s-a concentrat în continuare pe prezenţa din oraşele mici şi medii. La finalul lui 2019, reţeaua de magazine Flanco număra 156 de unităţi deschise în România. Acest număr a fost atins în urma a 30 de deschideri de magazine şi a şapte închideri, desfăşurate pe parcursul anului, completate cu reamenajarea a patru magazine.
    „Anul trecut am deschis 30 de magazine. Deschidem în zone de proximitate, această proximitate poate însemna magazine stradale în oraşe medii sau mici, sau poate să însemne mallul dintr-un oraş mai important dacă magazinele deschise în acel mall au rezultate eficiente. Anul trecut am investit 14,3 milioane de lei în propriile resurse – în dezvoltarea reţelei digitale şi platformei online”, a menţionat Dragoş Sîrbu. El a explicat că în 2017 Flanco a trecut printr-o restructurare a reţelei de magazine, în urma căreia a închis câteva unităţi aflate în mallurile din România.
     „În 2017 am făcut o restructurare masivă de reţea şi am ieşit din câteva malluri mari la acel moment, deoarece nu ne mai permiteam costurile de închiriere a spaţiului, care erau prea mari. Asta s-a repetat şi anul trecut, când am închis cele şapte magazine. Intrăm şi în malluri în măsura în care indicatorii pe care îi dorim arată că vom fi eficienţi. Dar asta înseamnă să fii retailer, trebuie să urmăreşti mereu piaţa, închizi anumite magazine, deschizi în alte zone. Din cele 156 de magazine din reţeaua Flanco, jumătate sunt magazine stradale, iar jumătate sunt deschise în centre comerciale.”
    În paralel cu reţeaua de magazine fizice, oferta online a Flanco a crescut şi ea – retailerul urmărind să menţină un echilibru între vânzările online şi cele offline, în ideea acoperirii optime a cerinţelor pieţei. Astfel, rezultatele unui studiu realizat de companie arată că 25% din vânzări au fost generate de tranzacţiile cu cardul, însă peste 30% dintre clienţii Flanco aleg să rezerve produsul online şi să îl ridice personal din magazine.
     „Aproximativ 25% din vânzările Flanco sunt tranzacţii cu cardul. Din acest procent putem spune că 60% sunt tranzacţii cu card de debit, iar 40% cu card de credit. În urma unor studii, am observat că aproximativ 64% din traficul din magazinele noastre este generat de mediul online, din care 46% de pe mobil. Clienţii intră în Flanco după ce deschid site-ul online al companiei pe telefonul mobil. 80% din clienţi se informează online şi jumătate din aceştia vin în magazin, acestea sunt rezultatele unor studii pe care le-am făcut şi noi şi alţi jucători. Trendul este în creştere pentru cei care se informează online şi în scădere pentru cei care ajung în magazine. De asemenea, 5% din vânzările online sunt generate prin platforma eMAG.”
    Dragoş Sîrbu a povestit despre problemele cu care s-a confruntat compania pe parcursul anului 2019. Astfel, CEO-ul Flanco a spus că la începutul anului trecut activitatea companiei a fost „deranjată” de mai mulţi factori, printre care aminteşte intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 114 (OUG 114). „Pe zona de electro-IT am avut acea OUG 114, care a intrat în vigoare în decembrie 2018 şi care ne-a afectat în sensul în care o parte din vânzările noastre sunt susţinute de cardurile de credit. În urma OUG 114 băncile au avut o atitudine rezervată până în primul trimestru al anului 2019. Tot cu impact negativ, la începutul anului trecut, Banca Naţională a schimbat modul de calcul al coşurilor de cumpărături la birourile de rată. Dacă în 2018 ritmul de creştere la creditele de consum era undeva la 10%, în 2019, cel puţin în prima parte a fost zero, -1%, -3% sau -5%. În concluzie, am avut un impact negativ în urma celor două norme”, a spus Dragoş Sîrbu.
    Pe de altă parte, programul Rabla pentru electrocasnice şi TV a împins veniturile companiei spre creşteri. „Un impact pozitiv a avut programul Rabla pentru electrocasnice şi TV. E un program bun pentru că stimulează achiziţia produselor care consumă mai puţină energie. Piaţa de electrocasnice mari a crescut cu 10% anul trecut, iar principalul motiv a fost legat de programul Rabla pentru electrocasnice. Oamenii au preferat să achiziţioneze produse care să le satisfacă nevoi complementare, spre exemplu uscătoare de rufe, maşini de spălat vase. În 2019 s-au vândut 650.000 de maşini de spălat; peste 40% din acestea au fost de capacitate mare, peste 8 kg.”
    Tot pe parcursul anului trecut, reprezentantul Flanco a observat şi o schimbare a consumului, deoarece consumatorii acordă atenţie altor „nevoi”, spre exemplu vacanţelor.
    „S-au mai schimbat sezonalităţile, adică pentru noi august era o lună foarte bună de vânzări, în sensul în care cei care s-au stabilit în afara României veneau în vacanţă şi mergeau cu rudele la cumpărături, cheltuiau bani. În magazinele noastre se cheltuiau o mare parte din acei bani. În schimb, anul trecut, luna august nu a mai fost atât de bună, pentru că oamenii care au venit din afară şi-au luat rudele şi au plecat în vacanţă. Vânzările din august s-au mutat parţial în luna septembrie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în decembrie. Anul trecut, luna decembrie a fost printre cele mai slabe luni din istoria Flanco. În schimb, în primele două săptămâni din luna ianuarie vânzările au început iar să crească”, a povestit CEO-ul Flanco. Planurile companiei pentru anul în curs vizează continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea a 12 noi magazine în oraşe mici şi medii din ţară, reamenajarea a patru magazine existente şi dezvoltarea platformei online, prin adăugarea unor noi funcţii spre exemplu, magazinul din care doreşti să ridici un produs rezervat online. Pentru deschiderea celor 12 locaţii şi reamenajarea celor patru magazine, Flanco va investi circa 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro).
    „Suma bugetată pentru planurile din acest an se ridică la 11 milioane de lei (2,2 milioane de euro). Investim în dezvoltarea platformei online, în deschideri de noi magazine, în reamenajări de magazine şi în angajaţii companiei”, a spus Dragoş Sîrbu. De asemenea, în cele 12 noi magazine care vor fi deschise anul acesta de Flanco vor lucra între 120 şi 150 de persoane. „În medie, într-un magazin Flanco lucrează între 10 şi 12 persoane. Pentru noile magazine o să angajăm între 120 şi 150 de persoane de pe piaţa locală”, a adăugat executivul. El a spus că veniturile angajaţilor Flanco sunt cu aproximativ 10% peste media pieţei. „Nu vreau să dau o cifră efectivă, dar am văzut cifrele publice care sunt date în presă, iar noi putem spune că suntem peste media pieţei cu 10% – 12%. Dar e greu de făcut o medie pentru că sunt multe funcţiuni, iar media te fură, adică din 1.500 de oameni sunt 150 de manageri de magazine, poate 1.000 de consultanţi de vânzări, nu ar fi o cifră medie reprezentativă.” În ceea ce priveşte atragerea şi reţinerea forţei de muncă în companie, Dragoş Sîrbu a menţionat că „patru din zece angajaţi pleacă pe parcursul unui an”.
    „Noi ne confruntăm în continuare cu retenţia de personal, aici cheltuim destul de mult timp. Deschizând aceste magazine în oraşe medii şi mici, am plecat de la premisa că ne va fi uşor să atragem forţă de muncă locală. A fost exact pe dos, avem cele mai mari probleme de a popula organigramele în oraşele medii şi mici pentru că oamenii sunt plecaţi în străinătate”, a conchis CEO-ul Flanco.