Tag: profil

  • Schimbările cameleonice prin care a trecut profilul de Facebook al lui Mark Zuckerberg de-a lungul timpului – GALERIE FOTO

    Fondatorul Facebook a schimbat, pe parcursul anilor, designul reţelei de socializare Facebook şi odată cu acesta pagina propriului profil. Fie că vorbim de schimbări mici precum introducerea butonului “poke” sau unele mai importante, precum timeline-ul, nu este modalitate mai bună de a le observa decât în profilul lui Zuckerberg. Fondatorul reţelei sociale şi-a schimbat pagina asemeni unui cameleon, transformând-o astfel încât să promoveze noile opţiuni ale Facebook.

    Vezi aici cum s-a transformat profilul de Facebook al lui Zuckerberg din 2005 şi până în prezent:

  • Cum ajung femeile în vârful companiilor de IT din lume. Povestea lui Carmen Sebe

    “Industria IT prin natura sa este şi mai săracă în femei decât altele. Nu pot să spun că România stă mai prost la capitolul femei în poziţii de conducere decât alte ţări. În Silicon Valley, de cele mai multe ori sunt singură la masă cu bărbaţi şi la fel se întâmplă şi în Anglia. Şi totuşi vorbim despre ţări care sunt deschise şi chiar preocupate de egalitate în câmpul muncii, care chiar au iniţiative în această direcţie“, spune Carmen Sebe, COO al Avangate, un furnizor de soluţii şi servicii pentru distribuţia electronică de software înfiinţat în urmă cu zece ani de antreprenorul Radu Georgescu.

    De numele celui din urmă sunt legate numeroase businessuri şi exituri aferente, precum RAV (antivirus vândut către Microsoft) şi GeCad ePayment (vândut către grupul sud-african de media Naspers). Avangate a fost şi ea vândută în toamna anului trecut către fondul de investiţii din Silicon Valley Francisco Partners, motiv pentru care şi sediul central al firmei este acum în cel mai puternic pol IT din lume. În spatele acestor tranzacţii însă a stat şi Carmen Sebe, care a făcut parte din echipa de negociere, dar care a avut şi un plan bun.

    Carmen Sebe povesteşte, amintindu-şi de începutul carierei, că la scurt timp după primul job şi-a dat seama că trebuie să se pregătească pentru o poziţie de management. Ea precizează că nu toate femeile îşi propun astfel de ţinte profesionale şi că, în mare parte, interesul lor scăzut pentru un rol de manager a generat şi deficitul de femei în poziţii de conducere. Este drept că nici societatea nu le ajută să îşi dorească să ajungă în astfel de poziţii, că fetelor nu li se spune că atunci când vor creşte trebuie să ajungă să conducă Google sau Yahoo, ci că ar fi bine să înveţe bine, să aibă un loc de muncă sigur şi să îşi întemeieze o familie, iar oricât de corecte ar fi procesele de recrutare sau de promovare ale companiilor problema nu se rezolvă.

    Astfel că, adaugă Carmen Sebe, femeile au două variante – fie renunţă la ideea de carieră în top management pentru că nu pot performa dacă nu reuşesc să „jongleze“ cu jobul de mamă şi cu cel de soţie, fie aşteaptă până copiii cresc şi devin independenţi pentru a-şi canaliza toată energia asupra rolului pe care şi-l doresc. Angajatorii însă ar putea să promoveze mai mult ideea de co-management (compania este condusă jumătate din program de un manager, iar cealaltă jumătate revine celui de-al doilea).

    Sunt studii care arată că jumătate dintre angajaţii din România nu cred că femeile sunt setate genetic să conducă o echipă sau o companie. Este o statistică ce oglindeşte perfect un clişeu vechi de când lumea – femeile se axează prea mult pe latura umană a angajaţilor, tind să spună „stop joc“ în situaţii limită şi nici nu au un simţ acut al rezultatelor, al banilor şi al profitului. De partea cealaltă, bărbaţii sunt mai interesaţi de rezultate şi mai puţin de modul cum ajung să facă bani şi simt cu uşurinţă oportunităţile de business. Indiferent la ce colţ al lumii ne uităm, piaţa muncii arată cam la fel.

    Femeile lucrează în domenii precum comunicare, publicitate, resurse umane sau marketing, iar joburile mai tehnice sunt ocupate în cea mai mare parte de bărbaţi. La nivel de management, în industrii unde matematica şi codarea fac legea, femeile par a fi o raritate. În Europa, spre exemplu, doar 30 din 1.000 de femei au absolvit facultăţi cu profil IT şi, ulterior, numai patru au ajuns să lucreze în domeniu, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană.

    „Mi s-a întâmplat de cateva ori să fiu confundată cu «secretara şefului», iar la evenimente organizate în alte ţări oamenii să presupună că eu mă ocup cu marketingul, doar ce altceva aş putea face fiind soţia CEO-ului unei firme de software? Prin urmare, cred este o problemă de mentalitate şi mulţi oameni se grăbesc să-i încadreze pe ceilalţi în stereotipuri“, povesteşte Simona Lăpuşan, cofondator al producătorului local de aplicaţii online Zitec, o companie care în unsprezece ani de la înfiinţare a ajuns la aproape 100 de angajaţi şi la afaceri de peste 2 milioane de euro anul trecut. Simona Lăpuşan aminteşte şi de un alt stereotip: „În general, se crede că femeile nu investesc atât de mult în companie precum o fac bărbaţii, pentru că încă se pune mai mult accent pe timpul de lucru decât pe rezultate“.

  • Cum recunoşti profilul “concursomanului” de Facebook

     Aparent utilizator de Facebook normal, “concursomanul”  foloseşte de fapt aceasta retea de socializare ca pe un mijloc de a participa la cat mai multe concursuri, potrivit unui studiu realizat de Starcom MediaVest. In medie, un concursoman distribuie peste 20 de postari pe zi, recordul fiind de 35. Nu are preferinte fata de brand-uri si nici nu manifesta loialitate. Uneori o intreaga familie s-ar implica In concursuri pentru a maximiza sansele de castig.

    Intr-o saptamana obisnuita, concursomanul participa de la patru pana la 60 de concursuri si se lauda pe Facebook cu castigurile lui (dand share la postarile care il desemneaza castigator). Unii dintre concursomani chiar se straduiesc sa-si consolideze profilurile (ajungand pana la 2000 de prieteni si chiar follower-i), dar continutul pe care il distribuie are in medie intre 0 si 3 like-uri.  

    Aproape jumatate dintre cei care urmaresc brand-urile pe Facebook nu au intentia de a le cumpara. Totodata, ei prefera in cea mai mare masura activarile care nu implica mult efort: competitiile like&share fotografie + castig (80%), competitii like + castig (66%), competitii raspuns + castig (52%), acceseaza aplicatia + castig (59%), creeaza continut audio/video + castig (3%).

    Exista categorii in care numarul fanilor dedicati este depasit de cel al fanilor interesati de concursuri (dulciuri & snack-uri, bauturi racoritoare si bere). Totusi, concursomanii sunt cei care raspandesc mesajul brand-ului pe Facebook intr-o masura mai mare decat fanii dedicati, acestia fiind mai degraba interesati de postarile informative ale brand-urilor. Astfel, mesajul de brand ajunge sa fie propagat de fani interesati de beneficii materiale, utilizatori care sustin chiar si brand-uri care sunt in competitie. In fata altor utilizatori de Facebook isi pierd asadar credibilitatea.

  • Obi se pregăteşte să plece din România

     “Scăderea puterii de consum a populaţiei din ultimii ani şi faptul că s-au construit puţine locuinţe au făcut ca activitatea firmelor de bricolaj să fie una slabă. Din acest motiv, retailerul Obi se pregăteşte să se retragă în acest an de pe piaţa românească”, au afirmat sursele citate.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Obi afirmă că “pentru moment” nu s-a pus problema retragerii companiei din România.

    Plecarea Obi din România ar reprezenta o nouă mişcare pe piaţa locală de bricolaj după ce, în aprilie 2013, britanicii de la Kingfisher au achiziţionat cele 15 magazine ale Bricostore România de la grupul francez Bresson, iar în luna februarie a acestui an grupul german Praktiker a anunţat vânzarea operaţiunilor din România, unde deţinea 27 de magazine, către firma Search Chemicals, deţinută de omul de afaceri turc Omer Susli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un absolvent de automatică a ajuns să facă un milion de dolari pe an din joacă

    “Am făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult m-am jucat, eram toată ziua în internet cafe-uri. Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare”, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria în care a devenit antreprenor. Dragoş Hâncu este principalul partener român al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment american.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, actualul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă” – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului FIFA pentru telefoane. „FIFA era un joc pentru consolă, iar faptul că am adus producţia în România a fost esenţial pentru existenţa studioului de aici”, spune Hâncu.

    Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, plus echipa din India, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure”, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.”

    La sfârşitul lui 2012, „nu îmi mai găseam locul”, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu nu o să mă mai apuc niciodată„, povesteşte Hâncu.

    I-a fost clar de la început că nu va lăsa să se întâmple cu firma sa ce se întâmplă în cele mai multe start-up-uri din IT: trei băieţi într-un garaj care se apucă entuziast de un proiect şi realizează după câteva luni că nu au resurse, bani, timp şi închid prăvălia. Cu bonusul de exit de la EA („consistent”) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori. Acum are 29 de angajaţi şi în anul care a trecut au făcut zece proiecte: „Modelul nostru de business urmează câţiva paşi simpli: Disney (deoarece lucrăm aproape exclusiv pentru ei) ne dă un joc, de obicei dezvoltat pe IOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC”. Însă modelul este pe cale să se schimbe, precizează Hâncu: „Deocamdată suntem o fabrică de deployment, dar suntem în curs de organizare a propriei divizii de dezvoltare şi căutăm programatori buni cu care să începem să prototipăm 3-4 idei bune pe care le avem”.

    Vrea să înceapă cu un joc şi cu o aplicaţie, iar ulterior să scoată din sertar proiectele de joc de artă: „Am decis că financiar ne susţinem din partea de deployment şi că putem începe să producem un joc de artă – jocul de artă îţi creează prin imagine, grafică, muzică, problematică o stare emoţională. Simt nevoia să dezvoltăm un asemenea joc deoarece jocurile au devenit simpliste şi agresive, plus pentru că trăim într-o epocă a vitezei în care jucătorul vrea reward instant şi toată lumea s-a dus în zona asta”.

    Pe lângă divizia de producţie proprie şi partea de deployment (core businessul Amber), Dragoş Hâncu are în plan să deschidă şi o divizie de automatic testing.

    „Costurile mari cu oamenii (avem salarii mult peste media pieţei) şi cu echipamentele au fost prioritare în primul an şi de aceea nu am avut profit; oricum nu profitul este important acum, ci să reuşim să creştem cu 60% în termen de cifră de afaceri în acest an.” Ca număr de angajaţi, nu vrea să treacă de 80-100, iar pentru acest an are în plan angajarea a aproximativ 40 de persoane: „Angajările se fac foarte greu pentru că eu caut oameni foarte buni, pe care trebuie să îi conving, să îi curtez, e destul de greu”.

    Însă calitatea oamenilor şi implicit a muncii lor sunt esenţiale: „Piaţa nu mai are relevanţă geografică; sunt mulţi developeri în România, mai mici sau mai mari, dar sunt enorm de mulţi în China sau în State şi cu toţii ne luptăm pentru o singură piaţă, cea globală”. Deocamdată, Dragoş Hâncu preferă să se joace singur la managementul Amber şi spune că nu ar vinde un procent decât dacă ar ajunge într-o situaţie dificilă sau într-un impas de creştere. Deocamdată, lucrurile se întâmplă aproape exact cum le-a plănuit.

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Cine este noul şef al magazinelor Praktiker din România

     Cansu Derintuna, de origine turcă, va conduce din funcţia de managing director cele 27 de magazine Praktiker preluate săptămâna aceasta de omul de afaceri de origice turcă Omer Susli de la grupul german cu acelaşi nume. Acesta va fi direct subordonat noului proprietar al magazinelor, potrivit surselor citate.

    Derintuna a lucrat în grupul Praktiker din anul 1997, iar între 2002 şi 2010 a ocupat funcţia de director de achiziţii la subsidiara din România.

    Grupul german Praktiker a vândut operaţiunile din România (cele 27 de magazine) firmei Search Chemicals, deţinută de Susli, activ în domeniul construcţiilor.

    În urma preluării, profilul brandului Praktiker şi obiectul de activitate al companiei Praktiker România vor rămâne neschimbate. Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România cu tarif la taxi aproape dublu faţă de Bucureşti

    Firma a profitat de decizia autorităţilor locale, care le permite operatorilor să practice tariful maximal şi a ridicat preţurile, de la 1,79 de lei până la 2,25 de lei pe kilometru, pe timp de zi, şi de la 1,99 de lei la 2,5 lei, pe timp de noapte. Vestea şi mai rea pentru clujeni este că până cel târziu pe 5 martie toate companiile îşi vor alinia tarifele, relatează brasovultau.ro.

    Noul tarif la taxi din Cluj le depăşeşte pe cele practicate în alte oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa sau Craiova. Capitala are unul dintre cele mai mici tarife, la 1,39 lei pe kilometru.

    Conform taximetre.ro, în alte oraşe din ţară tarifele sunt după cum urmează: Alba-Iulia 2,2 lei/km, Timişoara 2,19 lei/km, Deva 2,10 lei/km, Iaşi 1,99 lei/km, Constanţa 1,79 lei/km, Braşov şi Craiova 1,35 lei/km.

  • Vânzările Volkswagen în China ar putea să le depăşească pe cele ale General Motors în 2014, prima oară în nouă ani

     Ambele companii au depăşit obiectivele stabilite, de a comercializa peste trei milioane de vehicule în China în acest an. VW a reuşit acest lucru pe 5 decembrie, iar GM o săptămână mai târziu. Producătorul auto german a vândut în China cu 70.000 de vehicule mai mult decât GM în primele 11 luni, potrivit datelor raportate de cele două companii, relatează Bloomberg.

    Competiţia dintre principalii producători auto din Europa şi Statele Unite urmează să se intensifice, aceştia anunţând investiţii în valoare totală de 36 de miliarde de dolari în China, chiar dacă tot mai multe oraşe din această ţară anunţă restricţii menite să reducă poluarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro