BusinessMagazin

Tag: producatori

  • Povestea misterioasă a omului care controlează industria berii

    Kent Martin sau “Battle”, aşa cum îi place să fie numit, este un funcţionar public american responsabil cu aprobarea sau respingerea etichetelor de bere. Martin  este cunoscut de toţi producătorii de bere pentru felul în care decide privitor la etichetele care vor ajunge pe rafurile magazinelor.

    Cei care au interacţionat cu el îl numesc excentric, tensionat şi întotdeauna îmbrăcat la costum. Kent Martin a aprobat, de unul singur, aproape 30.000 de etichete de bere în 2013, adică aproape 80 de etichete pe zi.

    Cei mai mulţi producători americani de bere au avut de suferit, cel puţin o dată, în urma deciziilor date de Kent Martin. El este o adevărată legendă în rândul acestora, însă o persoană extrem de retrasă şi care se fereşte de presa sau alţi curioşi. “El este regele berii. Deciziile sale sunt legi”, a declarat pentru The Daily Beast un colaborator care a preferat să rămână anonim. “Are în mâinile sale controlul asupra unei industrii de miliarde de dolari.”

    Printre etichetele respinse de Martin se află un exemplar care prezentă o carte de joc, rege de inimă roşie. Martin le-a transmis producătorilor că inima roşie poate induce ideea că berea are efecte pozitive asupra inimii. Un alt exemplu este al unei etichete care avea la final un anunţ care interzicea spiriduşilor să consume băuturi alcoolice. Funcţionarul a considerat că mesajul transmis clienţilor este unul “confuz”.

  • Povestea misterioasă a omului care controlează industria berii

    Kent Martin sau “Battle”, aşa cum îi place să fie numit, este un funcţionar public american responsabil cu aprobarea sau respingerea etichetelor de bere. Martin  este cunoscut de toţi producătorii de bere pentru felul în care decide privitor la etichetele care vor ajunge pe rafurile magazinelor.

    Cei care au interacţionat cu el îl numesc excentric, tensionat şi întotdeauna îmbrăcat la costum. Kent Martin a aprobat, de unul singur, aproape 30.000 de etichete de bere în 2013, adică aproape 80 de etichete pe zi.

    Cei mai mulţi producători americani de bere au avut de suferit, cel puţin o dată, în urma deciziilor date de Kent Martin. El este o adevărată legendă în rândul acestora, însă o persoană extrem de retrasă şi care se fereşte de presa sau alţi curioşi. “El este regele berii. Deciziile sale sunt legi”, a declarat pentru The Daily Beast un colaborator care a preferat să rămână anonim. “Are în mâinile sale controlul asupra unei industrii de miliarde de dolari.”

    Printre etichetele respinse de Martin se află un exemplar care prezentă o carte de joc, rege de inimă roşie. Martin le-a transmis producătorilor că inima roşie poate induce ideea că berea are efecte pozitive asupra inimii. Un alt exemplu este al unei etichete care avea la final un anunţ care interzicea spiriduşilor să consume băuturi alcoolice. Funcţionarul a considerat că mesajul transmis clienţilor este unul “confuz”.

  • Femeile din China se pot apăra de atacatori cu un mini-aruncător de flăcări

    Dispozitivul este promovat ca o „armă anti-perverşi” pe care trebuie să o ai. Asemănător, în materialele de promovare, cu o sabie laser din „Star Wars”, dispozitivul foloseşte în realitate gaz pentru brichete şi poate genera o flacără cu o lungime de până la 50 de centimetri.

    Vezi continuarea pe www.go4it.ro

  • RASCI îşi extinde lista membrilor cu trei companii

    „Le urăm celor trei companii bun venit în rândul membrilor noştri şi suntem convinşi că vom avea o colaborare fructuoasă, care, pe termen lung, va avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a consumatorilor români. Ne-am propus, încă de la înfiinţarea asociaţiei, să ne constituim ca o voce puternică, competentă şi unitară a industriei pe care o reprezentăm. La numai un an de la înfiinţare, suntem mult mai aproape de îndeplinirea acestui deziderat, cu noi membri ce ȋmpărtăşesc aceeaşi vizune şi prin numeroase iniţiative ce au ca scop final informarea corectă a consumatorilor români şi promovarea îngrijirii personale responsabile”, spune Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Bazele asociaţiei au fost puse cu un an în urmă de producători, importatori şi distribuitori de medicamente fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, activi pe piaţa din România (Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer, Prisum). La scurt timp după ȋnfiinţare, celor şapte membri fondatori li s-au alăturat şi alte companii (Fildas, Secom, Terapia şi UniComs), iar Antibiotice, Berlin-Chemie şi WÖRWAG Pharma sunt cei mai noi membri ai asociaţiei.

    „Cu această ocazie marcăm nu doar extinderea asociaţiei, ci şi împlinirea unui an de activitate. La doar un an de la înfiinţare, suntem mândri să anunţăm că RASCI are o colaborare strânsă cu autorităţile şi instituţiile abilitate din domeniu, dar şi cu instituţii şi organizaţii profesionale europene, în vederea actualizării şi îmbunătăţirii normelor existente, precum şi alinierii cadrului legislativ naţional curent la bunele practici europene. Totodată, RASCI a încheiat un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), în sensul sprijinirii reciproce, tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către comunicarea comercială a companiilor din industrie şi a contribuit cu expertiza sa în cadrul celor mai relevante evenimente din piaţă. Mai mult, am pus bazele unei ample campanii educaţionale ce urmăreşte întocmai informarea corectă asupra categoriilor de produse reprezentate, rolul şi efectele lor asupra organismului şi diferenţele clare dintre acestea, campanie ce va fi implementată pe termen lung, începând cu a doua jumătate a acestui an”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI susţine administrarea responsabilă şi avizată de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicală pentru îngrijire personală, prin informarea corectă şi educarea consumatorilor români.

  • Climatizarea poate ucide în timp dacă nu o folosiţi ca la carte. Iată ce recomandă producătorii de maşini

    Singura soluţie e să pornim instalaţia de climatizare ca să supravieţuim. Însă, niciun avantaj nu vine fără un revers al medaliei. Dincolo de bacteriile care se adună în instalaţia de climatizare – pe care ar trebui să o “dregem” măcar o data pe an – există un alt pericol pe care nu-l putem preveni în service. E inevitabil şi nu-l putem contracara decât urmând aceşti paşi.

    IATĂ PERICOLUL ASCUNS DIN PROCESUL DE CLIMATIZARE AL MAŞINII ŞI CUM ÎL EVIŢI

     

  • Climatizarea poate ucide în timp dacă nu o folosiţi ca la carte. Iată ce recomandă producătorii de maşini

    E deja prea cald. Şi de la un an la altul se încălzeşte tot mai tare. Condusul fără aer condiţionat e cea mai mare pedeapsă în traficul din oraş. Singura soluţie e să pornim instalaţia de climatizare ca să supravieţuim. Însă, niciun avantaj nu vine fără un revers al medaliei. Dincolo de bacteriile care se adună în instalaţia de climatizare – pe care ar trebui să o “dregem” măcar o data pe an – există un alt pericol pe care nu-l putem preveni în service. E inevitabil şi nu-l putem contracara decât urmând aceşti paşi.

    IATĂ PERICOLUL ASCUNS DIN PROCESUL DE CLIMATIZARE AL MAŞINII ŞI CUM ÎL EVIŢI

     

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri de ceasuri elveţiene este pe cale de dispariţie

    Producătorii elveţieni de ceasuri sunt conştienţi de cererea crescută pentru wearables, dar sunt sceptici în ceea ce priveşte intrarea lor pe această piaţă fiindcă astfel ar fi nevoiţi să se bazeze pe companii din domeniul tehnologiei pentru realizarea microprocesoarelor care să înlocuiască părţile mecaniceale unui ceas, potrivit UBS. De asemenea, producătorii de ceasuri de lux şi-ar altera imaginea dacă ar începe să vândă dispozitive de purtat mai ieftine decât capodoperele lor în materie de orologerie.

    Astfel, potrivit analiştilor, brandul Swatch ar putea să fie cel mai afectat: se bazează mai ales pe produse entry-level. Potrivit unui articol publicat de Bloomberg, Swatch lucrează la dezvoltarea unui ceas inteligent pe care să îl lanseze spre finalul lui 2018. Producătorul american de ceasuri Fossil a intrat deja pe piaţa smartwatch-urilor, dar veniturile aduse de vânzările acestui produs au fost sub aşteptările reprezentanţilor companiei.

    Un aspect care îi poate ajuta pe producătorii elveţieni de ceasuri este că produsele lor sunt de fapt piese de bijuterie, atemporale, spre deosebire de ceasurile inteligente care devin de neutilizat după câţiva ani de la lansarea unui model pe piaţă. Totodată, o cercetare UBS realizată prin interogarea a 8.000 de utilizatori de smartphone-uri a arătat că principalul motiv pentru care oamenii nu îşi doresc un Apple Watch este convingerea că nu au nevoie de un astfel de produs.

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri de ceasuri elveţiene este pe cale de dispariţie

    Ceasurile inteligente încep să câştige teren, iar acest lucru ar putea să afecteze din ce în ce mai mult businessul producătorilor elveţieni de ceasuri tradiţionale. Afacerea Apple Watch este mai mare decât a oricărui brand elveţian, cu excepţia Rolex, au spus analiştii citaţi de Business Insider recent. În prezent, brandul Swatch este cel mai vulnerabil actualelor tendinţe de pe această piaţă.

    Producătorii elveţieni de ceasuri sunt conştienţi de cererea crescută pentru wearables, dar sunt sceptici în ceea ce priveşte intrarea lor pe această piaţă fiindcă astfel ar fi nevoiţi să se bazeze pe companii din domeniul tehnologiei pentru realizarea microprocesoarelor care să înlocuiască părţile mecaniceale unui ceas, potrivit UBS. De asemenea, producătorii de ceasuri de lux şi-ar altera imaginea dacă ar începe să vândă dispozitive de purtat mai ieftine decât capodoperele lor în materie de orologerie.

    Astfel, potrivit analiştilor, brandul Swatch ar putea să fie cel mai afectat: se bazează mai ales pe produse entry-level. Potrivit unui articol publicat de Bloomberg, Swatch lucrează la dezvoltarea unui ceas inteligent pe care să îl lanseze spre finalul lui 2018. Producătorul american de ceasuri Fossil a intrat deja pe piaţa smartwatch-urilor, dar veniturile aduse de vânzările acestui produs au fost sub aşteptările reprezentanţilor companiei.

    Un aspect care îi poate ajuta pe producătorii elveţieni de ceasuri este că produsele lor sunt de fapt piese de bijuterie, atemporale, spre deosebire de ceasurile inteligente care devin de neutilizat după câţiva ani de la lansarea unui model pe piaţă. Totodată, o cercetare UBS realizată prin interogarea a 8.000 de utilizatori de smartphone-uri a arătat că principalul motiv pentru care oamenii nu îşi doresc un Apple Watch este convingerea că nu au nevoie de un astfel de produs.

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite la nivel mondial ar putea dispărea de pe piaţă

    Pentru a fi etichetate ca brânză autentică Camembert, producătorii trebuie să dovedească faptul că brânza a fost făcută din lapte nepasteurizat cu 38% grăsime, provenit de la vaci din regiunea Normandiei. Vacile trebuie să fie crescute cu o anumită dietă, iar laptele trebuie prelucrat manual, scrie gustarte.ro

    Producătorii mari de brânză doreau să reducă aceste restricţii, dar în urma unui proces împotriva producătorilor mici în timpul “războaielor Camembert”, instanţa a decis că nu pot folosi lapte pasteurizat (un proces mult mai ieftin şi mai sigur).

    Producătorii autentici de Camembert sunt foarte puţini. Astăzi, doar patru milioane din cele 360 de milioane de calupuri de brânză produse anual sunt autentice, ceea ce reprezintă doar 1%, iar acest număr este în continuă scădere.