♦ Ucraina este al doilea producător de grâu din Europa ♦ Fermierii ucraineni îşi apără acum terenurile cu arma în mână, nimeni nu se mai ocupă de agricultură.
Ucraina produce anual 25-30 de milioane de tone de grâu, de 2,5-3 ori mai mult decât România, potrivit USDA, o instituţie americană de stat echivalentă cu un minister al agriculturii. Pentru recolta din acest an agricol, în toamna anului trecut, a însămânţat 7,4 milioane de hectare cu grâu. Acum, fermierii au plecat de pe câmpuri pentru a lupta şi producţia este pusă sub semnul întrebării.
„Ucraina şi Rusia reprezintă o treime din piaţa mondială de grâu. Hubul din Marea Neagră, format din Rusia, Ucraina şi România, este acum impactat de conflict şi nu ies cantităţi din primele două ţări la export, astfel că preţurile cerealelor cresc pe bursă, preţul combustibilului creşte, al gazului şi energiei, la fel. Piaţa este sensibilă, iar, în funcţie de durata conflictului, preţurile alimentelor cresc şi retailerii vor transpune asta la raft, pentru că deşi România este un mare producător de cereale, va avea costuri mai mari cu procesarea şi transportul. Astfel, deşi nu va fi penurie de alimente la noi, accesul la ele se va face mai greu, pentru că puterea de cumpăre va scădea“, spune Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Pro Agro.
De asemenea, Denis Ţopa, decan al Facultăţii de Agricultură din Iaşi, consideră că preţurile alimentelor din România vor creşte, având în vedere contextul geopolitic din zona Mării Negre, pentru că „Rusia şi Ucraina sunt două pieţe importante pentru cereale la nivel mondial şi ele dictează preţul pe bursă“.
În plus, el menţionează că fermierii români vor avea costuri mai mari cu producţia de cereale, căci o parte din îngrăşămintele folosite în agricultura românească veneau din Ucraina, iar acum trebuie să se întrepte spre alte pieţe, de unde vor achiziţiona la preţuri mari. „Premisele privind viitorul în agricultură nu sunt favorabile.“
„Scăderea producţiei de grâu şi a exporturilor din nordul Mării Negre va pune presiune nemaivăzută, cel puţin pe imporatorii din zona Orientului Apropiat. Din păcate, grâul este una dintre mărfurile care în ultima decada a devenit parte a mijloacelor prin care se face politică. Scădere producţiei de grâu din zona Ucraina – Rusia, limitările logistice impuse în terminalele de cereale din porturile din care se livra către MENA (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord – n.red.) şi politizarea furnizării de grâu către ţările din această zonă vor determina foarte curând fenomene sociale de amploare. Găsirea de furnizori pentru aceste ţări nu va fi deloc simplă şi va implica creşteri mari de preţuri”, spune Iani Chihaia, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC).
► Ucraina realizează 2,7% din producţia mondială de porumb.
► Ucraina realizează 3,3% din producţia mondială de grâu.
► Ucraina realizează 28,6% din producţia mondială de floarea-soarelui.
El susţine că ceea ce se întampla în Ucraina influenţează şi agricultura şi zootehnia din Romania şi din întreaga lume. „Preţurile pe burse sunt în creştere, grâul se îndreaptă spre 400 euro/tonă şi creşterile din aceste zile se vor transpune în creşteri ale preţurilor. Pe termen scurt, tendinţa preţurilor nu poate fi decât în sens crescător. În plus, cred că în următoarele saăptămâni va exista riscul creearii unei adevarate furtuni pe piaţa mărfurilor, în special cereale şi oleaginoase”, a completat Chihaia.
De ce este importantă producţia Ucrainiei? Pentru că se află în primele zece ţări producătoare de grâu din lume, astfel că lipsa recoltei din acest an s-ar traduce în lipsa mâncării din multe farfurii, mai ales din statele în curs de dezvoltare din Asia sau Africa. În anul agricol 2019-2020, Ucraina a produs 29,17 milioane de tone de grâu, iar în anul 2020-2021 producţia estimată este 25,4 milioane de tone, adică 3,3% din producţia mondială, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la USDA.
Mai mult, Ucraina este al doilea cel mai mare producător de grâu din Europa, după Rusia, care a realizat anul trecut 85,35 de milioane de tone de grâu, conform sursei citate anterior. De altfel, este şi unul dintre cei mai mari exportatori din bazinul Mării Negre, unde activează alături de Rusia şi România. Acest bazin este foarte bine poziţionat din punct de vedere logistic pentru a livra către destinaţii din Asia şi Africa, Egiptul fiind una dinte cele mai importante pieţe.
„În Ucraina, nu se desfăşoară nicio activitate în agricultură în aceste zile. Totul este în aşteptare“, spun oficialii companiei Corteva Agriscience, lider pe piaţa seminţelor şi a protecţiei plantelor agricole, cu operaţiuni în Ucraina. Corteva Agriscience are un birou comercial în Kiev, o staţie de seminţe în Stasi şi un centru de cercetare în Tarasivka. Toate unităţile au fost evacuate de la începerea războiului şi grupul a luat măsuri pentru a le proteja, pentru a servi consumatorii şi de a minimiza orice impact negativ asupra securităţii alimentare.
În 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, Uniunea Europeană a importat cereale (în afară de grâu şi orez) din Ucraina în valoare de 1,55 miliarde de euro, grâu în valoare de 139 de milioane de euro şi soia în valoare de 184 de milioane de euro, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. Cele mai multe produse importate de UE din Ucraina, ca valoare, în 2020 au fost uleiurile vegetale, cerealele, seminţele oleaginoase, soia şi grâul.
„Acum toată lumea este la război, însă, din ce am înţeles, fermele şi silozurile de cereale nu au fost distruse. O parte din terenurile pe care este grâu probabil a fost distrusă, dar cea mai mare parte poate fi salvată, dacă se opreşte războiul curând. Chiar dacă nu se mai fac transporturi, fermierii din Ucraina au stocuri de îngrăşăminte, fertilizanţi şi alte produse pentru tratamente, care urmează să fie făcute curând la grâu, dar vor avea nevoie să primească motorină şi cred că Uniunea Europeană ar trebui să facă o strategie în acest sens, ca să avem mâncare“, spune Marius Irimiţă, care deţine Irimiţă Vasile Marius II şi are o fermă de cereale în judeţul Suceava, aflat la graniţă cu Ucraina. El crede că pentru a suplini Ucraina în zona Mării Negre, România ar trebui să cultive o suprafaţă de cel puţin cinci ori mai mare, ceea ce nu este posibil.
De asemenea, el a afirmat că dacă nu se opreşte războiul, Ucraina nu va putea însămânţa culturile de primăvară – porumb şi floarea-soarelui – şi în lipsa lor preţurile cerealelor, deja în creştere pe burse, vor urca şi mai mult, ceea ce înseamnă mai puţine alimente şi mai scumpe. Foametea ucraineană (1932-1933), cunoscută şi ca Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naţionale ale ucrainenilor din istoria modernă, cu un număr de morţi estimat la 10 milioane.
În aceste circumstanţe (de război ? n.red.), plantarea cerealelor şi seminţelor oleaginoase în Ucraina poate fi pusă sub semnul întrebării“, potrivit unui ucrainean implicat în agrobusiness, informaţie oferită de o sursă ZF din acest domeniu din România.
Nicu Vasile, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spunea recent că potrivit estimărilor sale preţurile alimentelor vor creşte cu 20%. Ieri, pe bursa EuroNext de la Paris, până la ora 12:00, preţul grâului ajunsese la un maxim de 368 euro/tonă (faţă de 287 euro/tonă în 23 februarie, ziua de dinaintea izbucnirii războiului), preţul porumbului ajunsese la 372 euro/tonă (faţă de 267 euro/tonă în 23 februarie), iar preţul rapiţei la 824 euro/tonă (faţă de 740 euro/tonă în 23 februarie), astfel că principalele materii prime au cunoscut creşteri de circa 100 euro/tonă într-o săptămână.
În anul agricol 2020-2021, Ucraina a avut o producţie de porumb de 30,3 milioane de tone (2,7% din producţia mondială), situându-se pe locul şase în lume, înaintea Rusiei, conform datelor preliminarii ale USDA. Aceeaşi sursă estima la mijlocul lunii ianuarie a acestui an că producţia de porumb din Ucraina pentru anul 2021-2022 va ajunge la un record de 42 de milioane de tone, însă acum porturile sunt închise, iar suprafaţa cultivată cu porumb în acest an va fi de 5,3 milioane de hectare.
De asemenea, suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui pentru acest an era estimată la 6,9 milioane de hectare, de pe care s-ar fi realizat o producţie de 17,5 milioane de tone. În anul agricol trecut, Ucraina a avut o producţie de seminţe de floarea-soarelui de 14,1 milioane de tone, adică 28,6% din producţia mondială, conform USDA.
„Nu doar ţările importatoare de grâu şi nu doar cele din MENA vor suferi de pe urma schimbărilor şi creşterii preţurilor cerealelor. India, de exemplu, va trebui să facă faţă pe de o parte deficitului de floarea-soarelui, având nevoie să substitutie uleiul obţinut din seminţele de floarea-soarelui importate din Ucraina, şi, pe de altă parte, să satisfacă cererea de grâu ce va veni din partea unor clienţi din Bangladesh, Egipt, Indonezia şi nordul Africii. Schimbarea fluxurilor de aprovizionare şi distanţele mai lungi de la origine, la utilizatorul final, incertitudinile legate de recolta de anul acesta va conduce la o creşterea a cererii în vederea satisfacerii necesarului, precum şi a creeării de stocuri tampon în unele ţări. Rezultatul final se va oglindi în creşteri semnificative de preţ la alimentele de bază”, a mai spus Iani Chihaia.
