BusinessMagazin

Tag: primire

  • Decizie „fulger” în Marea Britanie: Companiile aeriene au primit o scrisoare de la Trezorerie în care sunt avertizate că vor primi ajutor de stat abia după ce epuizează toate opţiunile

    Companiile aeriene din Marea Britanie au primit o scrisoare de la Trezorerie în care au fost avertizate că nu vor primi „sprijinul anunţat” de la guvern, decât după ce vor fi epuizate toate opţiunile, potrivit FT.

    Decizia este dezamăgitoare pentru industria aviatică, întrucât companiile rămân fără lichidităţi pe fondul deciziilor luate de guvernele lumii de a închide graniţele şi a impune restricţii de călătorie, pentru a trece peste pandemia COVID-19.

    În această scrisoare – care nu a fost făcută publică – guvernul a explicat că există deja câteva scheme de sprijin puse la dispoziţia companiilor.

    Săptămâna trecută cancelarul Rishi Sunak a anunţat un pachet de măsuri prin care ajută companiile prin plata salariilor, excepţii la plata TVA-ului şi prelungirea termenului pentru plata taxelor.

    Sunak a anunţat un pachet de împrumuturi garantate de 330 miliarde lire sterline, care le permite băncilor să crediteze companiile. Cu toate acestea, guvernul este conştient că aceste împrumuturi nu sunt valabile pentru toate companiile din industrie, întrucât aplicanţii trebuie să aibă rating de investiţii.

     

  • Proiect: Personalul medical şi personalul auxiliar, implicat în combaterea COVID-19, va primi sporuri de până la 85% din salariul de bază

    Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost în dezbatere, recent, un proiect de act normativ care prevede acordarea de sporuri până la 85% din salariul de bază pentru m edicii, asistenţii sau infirmierii din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.

    Sporul este acordat pentru cndiţii deosebit de periculoase şi are valori cuprinse între 55% şi 85% din salariul de bază.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de  hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Sănătate şi asistenţă socială”.

    Astfel, La Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru ”Mărimea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, Articolul unic, litera A, după punctul 1 se introduc noi puncte, pct. 1^1, pct. 1^2 şi pct. 1^3.

    Conform proiectului, pentru acordarea acestor sporuri sunt vizate următoarele categorii de salariaţi:

    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.
    2. personalul de specialitate medico sanitar şi auxiliar sanitar din structurile paraclinice şi din centrele de testare în regim de urgenţă care recoltează probe şi testează persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definite de caz stabilite conform metodologiei de supraveghere în vigoare pentru epidemia Covid-19
    3. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar-sanitar din cadrul altor structuri medicale şi/sau unităţi sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de epidemia Covid-19, care se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia epidemiei.

    “În Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin Hotărârea de Guvern este prevăzut faptul că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, precum şi din unităţile sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de aceste epidemii, stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, beneficiază de un spor de la 55% până la 85% din salariul de bază.”,  scrie în nota de fundamentare a actului normativ.

    „Luând în considerare prevederile OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; Ţinând cont de contextul actual european privind evoluţia infectării cu COVID-19 şi de faptul că unităţilor sanitare publice le revine competenţa de a asigura serviciile medicale necesare în acest context pe lângă alte instituţii abilitate în acest sens (…) este necesar a se completa prevederile din Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin HG nr. 153/2018 astfel încât personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul unităţilor sanitare publice implicat în acordarea asistenţei medicale generate de epidemia declarată în condiţiile legii, să beneficieze de sporul de la 55% până la 85% din salariul de bază pe perioada participării efective în aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei COVID-19 declarată în condiţiile legii.”, se mai stipulează în nota de fundamentare.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ trebuie adoptat de Guvern şi apoi publicat înMonitorul Oficial.

     

     

  • Ţara unde criza creată de coronavirus atinge cote alarmante. Locuitorii care au simptome de coronavirus şi refuză să se auto-izoleze pot primi o condamnare la 21 de ani de închisoare pentru „omor intenţionat”

    Italienii cu simptome de coronavirus care refuză să se auto-izoleze ar putea primi o condamnare la 21 de ani de închisoare pentru „omor intenţionat”.  dacă se aventurează afară, în ciuda carantinei, provocând moartea altor oameni, scriu cei de la Daily Mail. Pacienţii cu coronavirus au primit ordin să rămână în interior, ameninţaţi cu o amendă de 206 de euro – dar s-ar putea confrunta cu acuzaţii mult mai grave dacă infectează pe cineva.

    Cea mai severă acuzaţie, de „crimă rău intenţionată”, le-ar putea atrage o pedeapsă cu închisoarea de până la 21 de ani, potrivit unei publicaţii italiene, în timp ce persoanele care împrăştie virusul ar putea fi în continuare acuzate de conduită incorectă, chiar dacă nimeni nu este ucis.
    Mass-media italiană a comparat posibilele acuzaţii cu pedepsele pentru răspândirea HIV prin relaţiile sexuale neprotejate în mod deliberat – acuzaţie care a determinat ca un bărbat să fie închis timp de 24 de ani la Roma în 2017.

    Ultimele măsuri luate în Italia au vizat închiderea tuturor magazinelor, cu excepţia farmaciilor şi magazinelor alimentare. Prim-ministrul Giuseppe Conte a anunţat noaptea trecută ultimul val de restricţii, dispunând ca barurile, pub-urile şi restaurantele să fie închise timp de două săptămâni.
    „Mulţumesc tuturor italienilor care fac sacrificii. Dovedim că suntem o naţiune grozavă”, a spus Conte.

    Oraşele italiene devin „de nerecunoscut”, cu faimoasele pieţe din Roma, Florenţa şi Veneţia, goale, cu excepţia lucrătorilor de la salubritate care le stropesc cu dezinfectant.
     

  • Vocea coreeană de pe scena Oscarurilor

    Nominalizat la şase categorii, înainte de a câştiga marele premiu în cadrul celei de-a 92-a ediţie a galei Academiei de Film Americane, dar şi trofeul pentru cel mai bun film internaţional, cel mai bun regizor şi cel mai bun scenariu original, Parazitul“ primise deja recunoaştere la nivel internaţional: un Palme d’or la ediţia din 2019 a Festivalului de la Cannes, Globul de Aur şi BAFTA pentru cel mai bun film străin, precum şi premiul Sindicatului Actorilor Americani pentru cea mai bună distribuţie. Născut la 14 septembrie 1969, regizorul şi scenaristul Bong Joon-ho a devenit cunoscut pe plan internaţional pentru cel de-al doilea lungmetraj pe care l-a produs, drama „Memories of Murder”(2003), înainte de a obţine un şi mai mare succes cu filmele „The Host” (2006) şi „Snowpiercer” (2013). Cum a reuşit însă Joon-ho să ajungă la nivelul unor regizori de talia lui Scorsese, Tarantino, Cameron sau Spielberg? 
    În ciuda unui fir narativ fără prea multe răsturnări de situaţie, a unor subiecte reluate la nesfârşit în lumea filmului – diferenţele dintre clase sociale şi lupta pentru parvenire –, dar şi a previzibilităţii unor secvenţe, Parazitul“ uimeşte prin faptul că Joon Ho reuşeşte să te ţină cu sufletul la gură fără prea multe intrigi, apelând în schimb la o serie de elemente simple dar de efect  – lumini, mimică, schimbări de cadre menite să crească suspansul. Asta îmi aminteşte de o idee pe care am întâlnit-o în filmul „Război în bucătărie”: în cadrul unui restaurant cu stele Michelin, proba de angajare consta nu în prepararea unor meniuri sofisticate, ci a unei simple omlete. Asta reuşeşte Joon-ho. Să transforme o clasică poveste despre diferenţele dintre clasele sociale şi parvenitism într-o producţie de Oscar. Iar dacă vorbim despre o posibilă barieră lingvistică, pentru care probabil mulţi nu i-au dat şanse de câştig, Parazitul“ reuşeşte să transforme tocmai acest impediment într-un atu, dând producţiei un aer exotic, diferit de accentul american cu care suntem atât de obişnuiţi. 
    Scenele iniţiale din Parazitul“ ilustrează sărăcia lucie în care trăieşte familia Kim – singurele bunuri de preţ ale acestora fiind telefoanele mobile, o ironie la adresa dependenţei de smartphone-uri a oamenilor din zilele noastre, în care până şi cei mai nevoiaşi reuşesc să îşi procure un telefon, aşa cum de altfel vedem şi în realitate – cerşetori care sub haină butonează telefoane deloc ieftine. În camera sărăcăcioasă în care trăiau mai apare însă un element care se diferenţiază de condiţia lor actuală – o medalie pe care Chung-sook, soţia lui Ki-taek, o obţinuse cu ani în urmă, probabil amintire a unor vremuri în care nu existau subsolul, lipsurile şi munca cu ziua. 
    În ciuda faptului că după primele secvenţe ai zice că membrii familiei Kim fac parte din categoria oamenilor care se mulţumesc să trăiască de azi pe mâine, la limita subzistenţei, curând însă vor demonstra contrariul. Dorinţa de a-şi depăşi condiţia va deveni atât de puternică încât îi va transforma în nişte actori lipsiţi de scrupule, mergând până la dezumanizare. Şi în nişte paraziţi. După ce, pentru o perioadă, au trăit zi de zi cu frustrarea de a juca doar rolul de observatori în viaţa luxoasă a unei alte familii (Park), soţii Kim, alături de cei doi copii, reuşesc în cele din urmă, preţ de o seară, să trăiască în stilul de viaţă mult râvnit. Vor fi însă nevoiţi să dea piept cu realitatea crudă care îi aştepta în locul care, în ciuda sărăciei, le fusese cămin, cuprins acum de ape. Treptat, odată cu introducerea unor situaţii şi personaje-surpriză care contrastează cu tot firul poveştii, tensiunea va atinge cote fulminante. Dacă în primele câteva zeci de minute jocul actoricesc va fi redat într-o notă tragi-comică, spre sfârşit secvenţele devin tensionate, dramatice, ba chiar repugnă privitorului.  
    Deşi vom fi tentaţi, în timpul filmului, să catalogăm un personaj sau altul drept adevăratul „parazit”, la final ne vom da seama că toţi cei aflaţi în serviciul familiei Park ilustrează definiţia din dicţionar a parazitului: „un organism care trăieşte şi se hrăneşte pe seama altui organism, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea”. Iar când gazda are de suferit, nici destinul parazitului nu va fi mai bun. Însă trebuie să vizionaţi filmul pentru a vedea de ce.

    Parazitul
    Regia: Bong Joon-Ho
    Distribuţie: Kang-ho Song, Sun-kyun Lee, Woo-sik Choi, Yeo-Jeong Cho
    Scenariu: Bong Joon-Ho, Jin Won Han
    Buget: 11 millioane de dolari
    Premii Oscar: Cel mai bun film, Cel mai bun film străin, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu original

  • Firea: Am primit peste 15.000 de mesaje. Aproximativ 90% îmi solicită să renunţăm la vinieta Oxigen

    De la 1 martie, maşinile sub Euro 4 vor plăti vinieta Oxigen, iar maşinile sub Euro 3 nu vor mai avea acces în centrul oraşului.

    Autoturismele Euro 4 vor plăti vinieta din 2021.Tarifele variază în funcţie de gradul de poluare al maşinii, de la 500 de lei la 1.900 de lei pe an.

    Gabriela Firea, primarul Capitalei, a declarat, vineri, într-o filmare postată pe contul de Facebook, că a primit până acum peste 15.000 de mesaje pe canalul de socializare, iar aproximativ 90% din cei care i-au scris îi solicită să renunţe la vinieta Oxigen.

    „Am primit peste 15.000 de mesaje din care peste 90% sunt mesaje care îmi solicită să renunţăm la vinieta Oxigen. De asemenea, pe mailul oxigen@pmb.ro am primit până acum 944 de e-mailuri dintre care 700 sunt împotrivă şi 300 pentru”, a spus primarul.

    Ea a mai declarat că „referendumul pe Facebook” privind vinieta Oxigen va continua, iar luni vor fi anunţate rezultatele.
    „Continuăm să primim atât mesaje pe Facebook, şi pe mail, le centralizăm, iar luni vom organiza o conferinţă de presă în care vom prezenta toate aceste mesaje şi vă voi anunţa şi ce decizie am luat. De asemenea, voi anunţa cum se va aplica concret decizia pe care o voi lua: dacă se renunţă la taxă, cum se va implementa, dacă nu, şi acum, sincer, nu vreau să anticipez, dar având în vedere mesajele…., ce se va întâmpla”, a mai declarat primarul.

    Aceasta a mai spus că Oxigen este un proiect mai amplu ce va continua. „În ceea ce priveşte concret vinieta Oxigen, în urma mesajelor dumneavoastră, decizia o anunţ luni”, a completat aceasta.
    Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a lansat, joi, pe Facebook, un referendum, prin care bucureştenii sunt întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu taxa Oxigen.

    Întrebarea la care locuitorii Capitalei sunt îndemnaţi să răspundă este: „Sunteţi de acord cu interzicerea circulaţiei maşinilor care poluează în centrul oraşului şi cu introducerea vinietei Oxigen pentru restul Bucureştiului?” .

     

  • Fermierii primesc 400 de milioane de lei ajutor pentru combustibil

    Peste 17.000 de fermieri primesc ajutor de la stat pentru combustibilul folosit în 2019, a anunţat, vineri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Suma totală care urmează a fi plătită este de circa 400 de milioane de lei, restanţele pentru trimestrul doi şi trimestrul trei. 

    APIA a început plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru combustibilul utilizat de fermieri în perioada aprilie-septembrie 2019, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    „Suma totală care urmează a fi plătită pentru diferenţa trimestrului II ( 47,33%) este de 92.168.149,00 lei pentru un număr de 17.703 beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 48.614.259,504 litri”, se arată în comunicatul de presă.

    Pentru combustibilul folosit în trimestrul al treilea va fi de peste 317 milioane de lei pentru 167.2 milioane de litri de motorină.

    Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru, arată APIA.

    Fermierii care au depus cerere pentru decontare au folosit în doar şase luni 215 milioane de litri de motorină.

  • TPA România: Mai multe inspecţii fiscale inopinate în 2019. Ce categorii de firme riscă să primească vizita organelor fiscale în 2020?

    ANAF a desfăşurat anul trecut un număr în creştere de inspecţii fiscale inopinate având ca tematică preţurile de transfer, un tip de control care a devenit tot mai frecvent începând cu 2018. Ne aşteptăm ca şi în 2020 organul fiscal să controleze cu precădere anumite categorii de contribuabili, în funcţie de rezultatele analizei de risc efectuate.

    Din ceea ce am putut observa în cursul anului precedent, printre firmele verificate au fost cele care înregistrează pierderi recurente sau cele care au avut o sumă importantă de TVA de recuperat de la buget şi nu au rambursări frecvente.

    „Criteriile de risc şi modul în care se realizează selecţia firmelor ce vor fi controlate nu sunt însă transparente. Noi, în calitate de consultanţi fiscali, putem observa tendinţe, dar nu le putem spune clienţilor cu certitudine dacă şi când vor fi controlaţi”, afirmă Sorana Cernea, partener al TPA România şi coordonatorul biroului din Cluj al firmei de consultanţă şi audit.

    În general, nu putem vorbi despre sectoare de activitate vizate mai des de inspecţiile inopinate, sesizându-se totuşi o frecvenţă a controalelor mai ridicată în rândul firmelor de construcţii, la care au avut loc verificări în special în legătură cu tratamentul fiscal al diurnelor acordate salariaţilor.

    Putem însă identifica anumite categorii de contribuabili care prezintă riscuri, probabilitatea ca aceştia să primească vizita organelor fiscale fiind mai mare în anul 2020. Printre aceşti contribuabili se numără:

    • firmele cu pierderi, mai ales companiile ce fac parte dintr-un grup şi care au tranzacţii cu părţile afiliate;
    • companiile ce deţin solduri mari de bani în casierie sau sume importante acordate ca avans spre decontare şi care nu distribuie dividende;
    • firmele ce raportează sume mari de TVA de recuperat, dar care nu solicită rambursarea o perioadă lungă de timp.

    “Firmele profitabile, care îşi achită la zi datoriile faţă de stat, sau cele care au controale recurente de rambursare de TVA şi nu au avut sume semnificative refuzate la rambursare, nu au fost controlate, fapt ce ne conduce la concluzia potrivit căreia organul fiscal efectuează analize de risc şi ţine cont de acestea atunci când alege contribuabilii ce vor fi controlaţi”, concluzionează Sorana Cernea.

  • Efectele GDPR: Amenzi de 114 milioane euro în ultimii doi ani la nivelul UE. Google a primit până acum cea mai mare penalizare

    Legislaţia GDPR implementată la nivelul întregului bloc european, care impune o serie de reguli în ce priveşte datele personale, a generat până acum amenzi de 114 milioane euro, după ce a intrat în vigoare în mai 2018, potrivit unei cercetări realizate de firma de avocatură DLA Piper, citată de CNBC.

    Din mai 2018 când Regulamentul General pentru Protecţia Datelor (GDPR) a intrat în vigoare, au fost înregistrate 160.000 de cazuri de încălcare a legislaţiei în cadrul Uniunii Europene.

    Ross McKean, partener în cadrul casei de avocatură DLA Piper, specializată în protecţia datelor, susţine că descoperirile firmei sale arată că „suntem încă în primele zile” ale implementării.

    „Nu este o surpriză prea mare că vedem un start mai greoi pe partea de amenzi, însă sunt sigur că vor veni mai multe”, spune Ross McKean.

    Cea mai mare amendă aplicată sub legislaţia GDPR a fost până acum o penalizare de 50 milioane euro pentru Google aplicată de autoritatea de protecţie a datelor din Franţa (CNIL), în baza unor acuzaţii legate de lipsa transparenţei şi lipsa unei modalităţi valide de consimţământ.

    Legislaţia GDPR presupune că autorităţile pot aplica amenzi de până la 20 milioane euro, sau până la 4% din cifra de afaceri. Miza este cu atât mai mare petnru companiile de dimensiunea Google şi Facebook, care gestionează volume mari de date şi generează anual afaceri de milairde de euro.   

    Printre amenzile mari care s-au aplicat în România în 2019 se numără o sancţiune de 150.000 de euro în cazul Raiffeisen Bank şi una de 130.000 de euro în cazul UniCredit Bank.

     

     

     

     

  • Românii vor primi 35.000 de lei de la stat pentru a-şi cumpăra o maşină nouă. Care sunt condiţiile şi de când intră în vigoare legea

    Familiile cu mai mult de trei copii vor putea cumpăra o maşină nouă, având la dispoziţie 35.000 de lei nerambursabili pentru un autoturism cu şapte locuri.

    Românii pot primi bani pentru o maşină nouă dacă accesează programul „Un autoturism pentru fiecare familie”, iniţiat de UDMR, care va intra în vigoare de la 1 iulie 2020.

    Suma de 35.000 lei reprezintă 25-30% din preţul de cumpărare al unui autoturism cu şapte locuri, pentru toată familia.

    Deputaţii UDMR care au avut iniţiativa se gândesc la familiile care au mulţi copii sau copii cu probleme speciale etc.

    „Importanţa achiziţionării unei maşini noi este punctul de bază al programului întrucât acestea sunt construite conform ultimelor standarde de siguranţă, ceea ce în viaţa unei familii reprezintă cel mai important criteriu în alegerea unei maşini. Luând în considerare că preţul unui astfel de autovehicul este unul destul de ridicat, finanţarea acordată de maxim. 35.000 lei de către stat vine în ajutorul a numeroase familii, creând astfel nu doar confort ci şi accesibilitate”, se arată în expunere.

    „Sunt tată a doi copii şi tocmai am aflat de curând că soţia este însărcinată cu al treilea copil. Acest program ar fi de un real folos familiei noastre. Deşi suntem o familie tânără şi am fi avut posibilitatea să ne realizăm în orice ţară din lume, am ales să rămânem în România. După 12 ani în câmpul muncii în care ne-am achitat contribuţiile către stat, acest program ar reprezenta o încurajare pentru noi. Dacă vrem oameni educaţi, trebuie să le oferim copiilor noştri un minim de decenţă. Siguranţa pe drumurile din România poate fi îmbunătăţită prin înnoirea parcului auto. Pentru o famile cu 3 copii cheltuielile lunare sunt foarte mari, iar achiziţia unui autoturism nu ar fi posibilă. Susţin în totalitare acest proiect de lege”, spune un bărbat, încântat de ideea deputaţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Temele anului 2020: vine sau nu criza, plecăm din ţară, ce oferte de city break şi vacanţe găsim, ce facem dacă vine războiul în Iran

    De la anul 2020 nu sunt prea mari aşteptări, decât o schimbare generală a României, a românilor, iar lucruri care nu s-au făcut în 30 de ani să se facă peste noapte. În caz contrar alternativa este plecarea din ţară.
    Care sunt temele anului 2020:
    1. Vine sau nu criza? Această întrebare este pusă de toată lumea, în speranţa că cineva va oferi o dată precisă. România intră în al zecelea an de creştere economică, o perioadă la care prea puţini se aşteptau atunci când era criza din 2009-2010 şi se tăiau salariile, iar ofertele de locuri de muncă dispăreau peste noapte. România este predispusă să treacă de la creşteri economice spectaculoase la scăderi rapide, peste noapte, aşa că lumea vrea să fie pregătită în caz că vine o nouă furtună.
    2. Cu cât creşte cursul? Cred că şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar vrea să ştie acest lucru. Dacă dezechilibrele macro se vor mai corecta, BNR poate să ţină cursul atâta timp cât nu este deranj pe pieţele financiare internaţionale. Dar, dacă vom continua să importăm în ritmul din ultimii ani, la un moment dat cursul tot va trece de 5 lei/euro.
    3. Stăm în continuare cu chirie sau luăm un credit şi cumpărăm un apartament? Vânzările de apartamente scad, dar preţurile cresc, ceea ce ridică multe semne de întrebare. De ce se întâmplă acest lucru? Piaţa începe să se aglomereze pe dezvoltări imobiliare, dar multă lume stă în expectativă pentru că nu ştie ce să facă. Cei mai mulţi cred că va veni criza şi că preţul apartamentelor va scădea ca în 2009-2010, aşa că mai aşteaptă, preferând să stea în continuare cu chirie. Dar de trei ani preţurile cresc şi multora le stă pe creier întrebarea: până unde vor creşte şi acum este un bun moment pentru achiziţia unui apartament?
    4. Care mai sunt salariile în piaţă şi cine mai angajează? Conform declaraţiilor lor din sondaje, 40% dintre angajaţi ar vrea să schimbe jobul ca să obţină o ofertă mai bună, dar le este frică să facă acest pas. Aşa că preferă să stea în companiile lor aşteptând o creştere salarială de 5-10% decât să rişte să meargă într-o altă companie, cu alţi şefi, cu alte targeturi şi cu altă cultură. Toată lumea vrea însă să ştie ce salarii sunt la concurenţă şi ce joburi sunt disponibile şi la ce companii.
    5. Nemulţumirile legate de sănătate, educaţie şi infrastructură cresc: pentru cei care stau în marile oraşe pretenţiile devin din ce în ce mai mari. Toată lumea vrea ca şi la stat să existe sistemul de organizare ca la privat, cel puţin în domeniul sănătăţii, dar fără preţurile de la clinicile private. Toată lumea vrea ca autostrăzile să se facă peste noapte şi se întreabă de ce nu se poate face acest lucru. Acest lucru despre care se vorbeşte în fiecare zi, iar cei care sunt la putere, fie de la PSD, fie de la PNL, oferă numai promisiuni cu un grad de certitudine de 100%. Dacă ar fi o problemă atât de acută, nemulţumirea verbală s-ar transforma în proteste majore, ceea ce nu se întâmplă.
    6. Unde ducem copiii la şcoală, la stat sau la privat, şi ce să înveţe? Toată lumea are o părere proastă despre învăţământul de stat mai ales după noile teste PISA, profesorii sunt depăşiţi şi se răzbună dând copiilor multe teme, iar ceea ce învaţă nu are nicio legătură cu realitatea. Mulţi părinţi se uită către învăţământul privat ca fiind soluţia salvatoare sau vor să-şi trimită copiii la şcoală în străinătate. De asemenea, părinţii se întreabă care sunt joburile viitorului mai mult decât o fac copiii.
    7. Tot mai mulţi vor să plece din ţară? Deşi au bani, joburi rezonabile, apartamente unde să locuiască, cel puţin 500.000 de români, dacă nu chiar mai mulţi, vor să plece din ţară şi îşi caută joburi în afară. Iar aici nu mai este problema de bani, ca în anii ’90, ci de faptul că lucrurile se mişcă foarte încet în România, iar ceea ce văd la televizor sau citesc pe Facebook îi îndeamnă şi mai mult să plece din ţară.
    8. Dragnea şi PSD nu mai sunt la putere, dar aşteptările faţă de PNL şi USR cresc: foarte mulţi şi-au dat votul celor de la PNL şi USR, în loc să stea acasă, pentru a-i da jos pe cei de la PSD. Dar acum au pretenţii faţă de cei de la PNL şi faţă de Klaus Iohannis, preşedinte al României pentru încă cinci ani, să schimbe ceva în ţară. Aşteptările lor sunt mari, iar dacă rezultatele nu vor veni, nimeni nu o să îi mai scoată la vot.
    9. Unde mergem în city break şi în vacanţă? Toată lumea caută în fiecare zi ofertele cele mai ieftine de avion sau de cazare pentru a pleca la sfârşit de săptămână sau în vacanţa/vacanţele tradiţionale. Toţi corporatiştii vor să călătorească acum, când au bani şi când nu e criză.
    10. Ce facem dacă începe războiul în Iran? Începutul de an a adus şi prima criză politică majoră după omorârea de către americani a unui general iranian. Noi vrem să fim în NATO, în Uniunea Europeană, dar nu vrem să fim în acelaşi conflict dintre americani şi iranieni. Toată lumea este conştientă că un război, destul de aproape de România, va schimba situaţia din ţară ca o schijă ricoşată din afară. Noroc că armata nu mai este obligatorie în România.
    Să avem cu toţii un an bun, iar eu sper să avem evenimente cât mai spectaculoase pentru a scrie despre ele.