BusinessMagazin

Tag: plati

  • Dobânzi, redevenţe sau dividende reconsiderate de ANAF în noi interpretări date prevederilor referitoare la beneficiarul efectiv. Trei puncte de atenţie pentru companii

    Autori: Vlad Foica, Senior Manager Tax şi  Daniel Pană, Partener Tax, KPMG

    Deşi tranzacţiile comerciale ce conduc la obţinerea de către un nerezident a unui venit impozabil ce are ca sursă România – cel mai adesea dobânzi, redevenţe sau dividende, ar trebui să fie, în anumite condiţii, exceptate de la impozitul pe venit, în fapt, în ultima perioadă, autorităţile fiscale le reconsideră, prevalându-se de interpretări diferite ale sintagmei „beneficiar efectiv”. 

    Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România şi sunt efectuate către companiile din grup sunt exceptate local de la impozitul pe veniturile nerezidenţilor. Este ceea ce spune Directiva 2003/49/CE, ce reglementează sistemul comun de impozitare a plăţilor de dobânzi şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, preluată de legea locală. Însă, pentru a putea beneficia de scutirea de impozit, una dintre condiţiile importante prevăzute de legislaţie este aceea ca beneficiarul efectiv al sumelor să fie o societate din alt stat membru. Ce este, deci, un ”beneficiar efectiv”? 

    Potrivit legislaţiei fiscale, ”o societate a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat”. 

    Deşi, la o primă vedere, ar putea părea că plăţile către o societate care acţionează ca intermediar sunt excluse din scopul scutirii prevăzute de legislaţia română şi cea europeană, pentru că societatea intermediară nu este de fapt beneficiarul efectiv, aşa cum cere condiţia, în fapt, textul complet sugerează contrariul. Deoarece Legea vine şi insistă asupra termenilor – ”cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat”.

    În majoritatea cazurilor, în practică, încadrarea unei societăţi ca beneficiar efectiv necesită o analiză laborioasă, în care circumstanţele specifice trebuie atent studiate. Însă există trei detalii care pot ajuta companiile să identifice şi să diferenţieze întreprinderea beneficiară care este exceptată de la plată. 

    Astfel, în  primul rând, trebuie făcută o diferenţă clară între primirea plăţilor pentru beneficiul propriu, respectiv primirea plăţilor pentru o altă persoană în calitate de intermediar. 

    De exemplu, avem o societate care prestează servicii de administrare (Prestator) a unei clădiri de birouri către proprietarul acesteia (Proprietar). În această situaţie, Prestatorul ar putea avea obligaţia, de exemplu, de a crea o strategie de afaceri şi marketing, de a identifica potenţiali chiriaşi şi de a încheia contracte de chirie, de a gestiona mentenanţa, reparaţiile şi reviziile necesare unei clădiri, de a contracta serviciile de curăţenie etc. În acest caz Prestatorul va fi de facto interpus între chiriaşii clădirii şi Proprietar, chiar dacă sumele primite vor fi pentru beneficiul propriu, întrucât din sumele încasate el va avea şi răspunderea cheltuielilor necesare administrării. Prestatorul este în acest caz beneficiar efectiv. 

    Pe de altă parte, dacă Proprietarul este cel care administrează direct clădirea, însă, pentru încasarea chiriilor, contractează o societate specializată în tranzacţii financiare (Intermediar) cu scopul de a încasa sumele datorate de chiriaşi în contul şi beneficiul Proprietarului, este evident că ne aflăm într-o situaţie complet diferită. Mai precis, în acest caz singurul rol al Intermediarului este de a acţiona ca mijlocitor între chiriaşi şi Proprietar, ceea ce înseamnă că toate sumele încasate sunt de fapt pentru Proprietar.  

    Sintetizând, putem spune că a primi plăţi ca un intermediar pentru o altă persoană trebuie interpretat în sensul că suma primită de la o parte a tranzacţiei este transferată în întregime către cealaltă parte, întocmai obligaţiilor asumate faţă de adevăratul beneficiar. 

    În al doilea rând, va trebui făcută o analiză a substanţei economice a tranzacţiei, din care nu vor putea lipsi riscurile şi funcţiile asumate de fiecare dintre părţi. O astfel de analiză trebuie realizată pe detaliile specifice fiecărui caz în parte. De exemplu, dacă o instituţie financiară acordă un credit unei societăţi de tip holding, care, ulterior, acordă credite diferitelor filiale, societatea holding va fi sau nu beneficiarul efectiv al dobânzilor încasate de la subsidiare? Pentru a putea concluziona, vom avea nevoie de mai multe detalii, întrucât termenele şi condiţiile agreate între părţi pot varia extrem de mult. Pe de altă parte însă, este evident că simpla interpunere a unei societăţi între alte două entităţi nu constituie un element suficient pentru reconsiderarea respectivei societăţi într-un intermediar pentru o altă persoană. 

    Astfel, ajungem la cel de-al treilea element care considerăm că ar trebui să fie avut în vedere -jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Într-o judecată relativ recentă (2019) a unor cauze conexate (C‑115/16, C‑118/16, C‑119/16 şi C‑299/16), Curtea a concluzionat, printre altele, că scutirea de impozitare a plăţilor de dobânzi este rezervată doar beneficiarilor efectivi ai unor astfel de dobânzi, şi anume entităţilor care se bucură în mod real de aceste dobânzi pe plan economic şi care dispun, prin urmare, de puterea de a le determina în mod liber destinaţia. 

    Cu alte cuvinte, judecătorii Curţii au avut în vedere capacitatea beneficiarului de a decide cu privire la modul de utilizare a dobânzilor încasate. De exemplu, plata unei facturi de utilităţi la un bancomat al unei bănci nu va putea fi considerată ca fiind în beneficiul băncii respective, căci puterea de a determina destinaţia sumelor respective aparţine furnizorului de utilităţi. Vedem aşadar cum sintagma ”primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar” capătă un cu totul alt sens atunci când citim din perspectiva prevederii ”(…) pentru o altă persoană (…)”. Multitudinea şi diversitatea detaliilor care pot diferi de la caz la caz, precum şi posibilele implicaţii din punct de vedere comercial, juridic sau al preţurilor de transfer fac din analiza noţiunii de beneficiar efectiv un subiect care ar trebui să se regăsească pe agenda tuturor celor care gestionează afaceri ce implică structuri complexe.

    În concluzie, dată fiind practica recentă a ANAF, am recomanda companiilor să ia în considerare acest subiect şi să analizeze cu atenţie poziţia în care se găsesc într-un mod pro-activ, în vederea diminuării oricăror posibile riscuri fiscale ce ar putea fi ridicate în cadrul unui control al autorităţii fiscale.

     

  • Top 10 cele mai bine plătite joburi secundare în 2023. Salariile ajung şi la 100 de dolari pe oră

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.

     

  • ​Armata de curieri “agenţi” ai Fiscului îşi face treaba: 22.000 de persoane au trimis colete de 1,8 mld. lei cu plata ramburs şi nu şi-au declarat veniturile

    Circa 17 milioane de colete, în valoare totală de 5 miliarde lei, au fost trimise cu plata ramburs în primele trei luni, arată primele date raportate de companiile de curierat la ANAF. Teodor Alexandru Georgescu, directorul general al direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, spune că instituţia a identificat 22.000 de persoane care au trimis colete cu plata ramburs în valoare de 1,8 miliarde lei, fără să îşi declare veniturile, în primele trei luni de la implementarea legii prin care companiile de curierat sunt obligate să raporteze, lunar, la ANAF date cu privire la coletele cu plată ramburs.

    „Am identificat, doar din datele trimise de către o companie de curierat, 22.000 de persoane fizice care au trimis colete cu plată ramburs, în valoare totală de 1,8 miliarde lei, şi nu şi-au declarat veniturile”, a spus Teodor Alexandru Georgescu, în cadrul conferinţei Courier & Postal Services Forum 2023.

    Cele 22.000 de persoane apar în raportările unei singure firme de curierat, astfel că la nivelul întregii pieţe, numărul ar putea fi mai mare. ANAF a primit date doar de la 23 de companii din piaţa de curierat, unde activează peste 2.000 de companii. Astfel, numărul real de colete trimise cu plată ramburs este mult mai mare, cele 17 milioane de colete cu plată ramburs fiind datele provenite de la doar 23 de companii din piaţă.

    Legea privind raportatea tuturor coletelor cu plata ramburs de către companiile de curierat la ANAF are ca scop reducerea evaziunii fiscale.

    „Nu vom lua în considerare persoane care au vândut pe OLX bicicleta copilului. Ne îndreptăm către persoanele care fac activitate comercială”, spune Georgescu.

    El precizează că o singură persoană fizică a încasat 44 milioane lei, în primele luni de raportare, din vânzarea de produse cosmetice.​​

  • S-a decis! Şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămâm fără permis

    S-a dat votul final pe legea care prevede că şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămân fără permis.

    Şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămâm fără permis după ce Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, 28 martie, un raport favorabil cu privire la o propunere legislativă a PNL.
    Aceasta, care prevede că permisul de conducere să fie suspendat dacă amenzile de circulaţie nu sunt plătite în termen de 60 de zile, a fost semnată de 21 de parlamentari PNL. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, însă Guvernul a avertizat că ar putea exista unele motive de neconstituţionalitate, precum şi dificultăţi în aplicarea prevederii legale.

    Deşi propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, iar Guvernul nu susţine modificarea, proiectul urmează să ajungă la vot final în Camera Deputaţilor cu propunere de adoptare.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Se fac bani din TikTok? Cu cât este plătit un influencer de gaming

    Influencerii din domeniul gamingului de pe TikTok câştigă mii de lire sterline din fiecare postare.
    ,,Lucky Maker” are peste 6,5 milioane de urmăritori şi câştigă aproximativ 5245 de lire sterline pe postare.
    Există câteva jocuri care se pare că aduc cei mai mulţi bani.
    Influencerii din domeniul gamingului de pe TikTok câştigă mii de lire sterline din fiecare postare, în timp ce milioane de fani ai industriei de gaming se uită la ei pentru a-i vedea jucând.

    Cel mai mare gamer de pe TikTok, ,,Lucky Maker” , are peste 6,5 milioane de urmăritori şi câştigă aproximativ 5245 de lire sterline pe postare.

    Potrivit unor dtae de la Slingo, Lucky Maker este în faţa jucătorului Austyn Brown, care are 5,8 milioane de urmăritori şi câştigă aproximativ 4.767 de lire sterline la fiecare postare.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • (P) Odero: soluţii de plăţi digitale pentru afacerile online şi in-store

    Odero, brandul Token Financial Technologies, a intrat la începutul acestui an pe piaţa din România. Acesta oferă soluţii financiare pentru comercianţi, concentrându-se pe crearea de tehnologii inovative care să ajute companiile să îşi optimizeze procesele de plată şi să îşi îmbunătăţească performanţele. Odero îşi propune să ofere o gamă largă de servicii şi soluţii, de la platforme de procesare plăţi la terminale de plată POS, în cele mai avantajoase condiţii.

    Token Financial Technologies, compania lider în domeniul tehnologiei financiare din Turcia, a introdus în România prin intermediul brandului Odero conceptul de one-stop-shop în materie de soluţii de plată digitale, integrate, rapide şi securizate pentru comercianţii de orice dimensiune. Scopul este de a aduce beneficii imediate afacerilor acestora. Token Financial Technologies face parte din Koç Group, cel mai mare holding privat din Turcia, prezent în România din 2003 prin intermediul brandurilor Arctic, Beko, Grundig, Ford şi Otokar.

    Cele două produse din portofoliul Odero sunt OderoPAY şi OderoPOS, compania fiind totodată şi producător al propriilor echipamente şi dispozitive de plată. Însă brandul nu se va rezuma doar la acestea. Pentru viitor, Odero îşi propune să introducă pe piaţă mai multe soluţii financiare, pentru o gestionare completă a plăţilor şi a afacerii lor.

    OderoPAY: platforma de plăţi online pentru e-commerce

    Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, totodată cresc şi aşteptările clienţilor. Astfel, fiecare afacere trebuie să se adapteze şi să utilizeze instrumente digitale pentru a creşte eficienţa şi a îmbunătăţi experienţa clienţilor. OderoPAY este o platformă cloud de plăţi online care vine în întâmpinarea nevoilor de plată ale comercianţilor din România.

    Oferind o platformă sigură, uşor de utilizat şi integrată cu cele mai populare platforme de e-commerce, OderoPAY se adresează atât start-up-urilor, cât şi liderilor de piaţă. Cu o interfaţă intuitivă şi posibilitatea de a personaliza fluxurile de plată, aceasta îşi propune să faciliteze procesul de plată pentru clienţi, în timp ce oferă şi beneficii pentru comercianţi, precum reducerea costurilor şi creşterea veniturilor.

    OderoPAY oferă soluţii de plată pentru orice tip de e-commerce. Fie că ai un magazin online sau eşti un furnizor de servicii online, OderoPAY se potriveşte nevoilor tale. În plus, aceasta oferă şi posibilitatea de a primi plăţi în mai multe monede, ceea ce poate fi util pentru afacerile care lucrează cu clienţi internaţionali.

    OderoPAY pune siguranţa pe primul loc, asigurându-se că toate plăţile sunt securizate şi procesate în mod corespunzător. În plus, platforma este conformă cu cele mai recente reglementări privind protecţia datelor şi securitatea cibernetică, cum ar fi certificatul PSI-DSS, în conformitate cu standardele globale.

    OderoPAY se integrează cu cele mai populare platforme e-commerce, pentru a oferi o soluţie de plată completă şi customizabilă. Aceasta permite comercianţilor să creeze fluxuri de plată personalizate, să configureze politici de retur şi să gestioneze toate tranzacţiile dintr-un singur loc.

     

    OderoPAY este o platforma de plată online care vine în întâmpinarea nevoilor afacerilor din România. Cu o interfaţă intuitivă, sigură şi uşor de utilizat, aceasta îşi propune să faciliteze procesul de vânzare şi plată pentru clienţii finali ai acestora.

     

    OderoPOS: smart All-In-One POS

     

    OderoPOS este o soluţie completă de plată şi gestiune a vânzărilor, cu sistem de operare Android, care îţi oferă acces la cele mai noi tehnologii financiare. De la procesul de plată până la gestionarea stocurilor şi a vânzărilor, OderoPOS îţi oferă toate instrumentele de care ai nevoie pentru a-ţi eficientiza afacerea. Prin intermediul aplicaţiilor integrate cu dispozitivul Beko TR400, poţi efectua plăţi şi trimite automat informaţii către imprimanta fiscală, toate în doar câteva secunde.

     

    Cu ajutorul Beko TR400 cu ecran tactil dual, poţi selecta cu uşurinţă dintr-un set divers de aplicaţii de vânzare şi gestiune, care se potrivesc cel mai bine cu nevoile afacerii tale.

     

    Utilizând cititorul de cod de bare, poţi scana produsele şi finaliza procesul de vânzare în câteva secunde. În plus, datorită celui de-al doilea ecran al dispozitivului POS Beko TR400, nu mai este necesar să întorci aparatul către client în timpul procesului de plată, confirmarea plăţii fiind semnalizată prin intermediul unei lumini verzi, astfel încât clientului să îi fie uşor să înţeleagă că plata a fost finalizată cu succes .

     

    Platforma All-In-One OderoPOS este proiectată pentru a fi uşor de utilizat şi configurat. Interfaţa sa intuitivă şi personalizabilă poate fi adaptată nevoilor fiecărei afaceri. În plus, sistemul este compatibil cu cele mai populare sisteme de gestiune a magazinelor, ceea ce îl face o soluţie completă şi eficientă pentru afacerile de orice dimensiune.

     

    OderoPOS oferă soluţii de plată pentru orice tip de afacere. Fie că eşti un magazin de retail, un restaurant sau un salon de frumuseţe, platforma OderoPOS All-In-One se adaptează nevoilor tale.

  • Care este ţara care plăteşte cu sute de dolari turiştii pentru a veni să o viziteze

    Multe ţări de pe întreg mapamondul fac eforturi importante pentru a readuce turismul la nivelul anterior pandemiei de COVID-19. Destinaţii precum Hong Kong şi anumite regiuni din Italia au recurs la oferirea de călătorii gratuite şi chiar case gratuite epentru a încuraja oamenii să le viziteze şi să contribuie la stimularea economiilor acestora, scrie CNBC.

    Cea mai nouă ţară care caută să implementeze o strategie de stimulare a turismului este Taiwanul, care pune la bătaie 160 de dolari de persoană sau 650 de dolari pentru grupurile care se decid să viziteze insula. Potrivit lui Chang Shi-chung, directorul general al Biroului de Turism din Taiwan, banii vor fi trimişi prin intermediul unui card turistic digital pentru ca banii să ajungă direct către turismul taiwanez. Călătorii vor putea folosi cardurile pentur mâncare, cazare şi alte cheltuieli.

    Taiwanul se concentrează pe atragerea mai multor vizitatori din locuri precum Japonia, Coreea de Sud, Asia de Sud-Est, Hong Kong şi Macao, Europa şi SUA.

    Potrivit Biroului de Turism din Taiwan, numărul turistilor a scăzut la 900.000  în 2022, comparativ cu un record de 11,8 milioane de turişti în 2019.

    Încă nu este clar când şi cum va începe Taiwanul să distribuie cardurile turistice digitale, deoarece guvernul nu a făcut încă planul public în mod oficial.

     

  • Ţara care te plăteşte cu sute de dolari doar ca sa o vizitezi

    Multe ţări de pe întreg mapamondul fac eforturi importante pentru a readuce turismul la nivelul anterior pandemiei de COVID-19. Destinaţii precum Hong Kong şi anumite regiuni din Italia au recurs la oferirea de călătorii gratuite şi chiar case gratuite epentru a încuraja oamenii să le viziteze şi să contribuie la stimularea economiilor acestora, scrie CNBC.

    Cea mai nouă ţară care caută să implementeze o strategie de stimulare a turismului este Taiwanul, care pune la bătaie 160 de dolari de persoană sau 650 de dolari pentru grupurile care se decid să viziteze insula. Potrivit lui Chang Shi-chung, directorul general al Biroului de Turism din Taiwan, banii vor fi trimişi prin intermediul unui card turistic digital pentru ca banii să ajungă direct către turismul taiwanez. Călătorii vor putea folosi cardurile pentur mâncare, cazare şi alte cheltuieli.

    Taiwanul se concentrează pe atragerea mai multor vizitatori din locuri precum Japonia, Coreea de Sud, Asia de Sud-Est, Hong Kong şi Macao, Europa şi SUA.

    Potrivit Biroului de Turism din Taiwan, numărul turistilor a scăzut la 900.000  în 2022, comparativ cu un record de 11,8 milioane de turişti în 2019.

    Încă nu este clar când şi cum va începe Taiwanul să distribuie cardurile turistice digitale, deoarece guvernul nu a făcut încă planul public în mod oficial.

     

  • Cine sunt românii care se pregătesc să cumpere o bancă din Lituania şi ce afaceri administrează ei

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Mădălina Racoviţan, Tax Partner şi Claudia Stan, Associate Director, KPMG. Schimbare de mentalitate: nu spuneţi nu angajaţilor de peste 50 de ani. S-ar putea să nu mai aveţi de unde recruta

    Nivelul fără precedent de deficit de forţă de muncă şi dificultăţile de recrutare cu care se confruntă angajatorii în ultimii ani au arătat importanţa dezvoltării şi păstrării angajaţilor cu abilităţi înalte. Mai mult, creşterea vârstei de pensionare şi deci şi a intervalului de timp petrecut pe piaţa muncii fac ca păstrarea celor mai buni angajaţi să devină principala preocupare a oricărei întreprinderi, indiferent de vârstă. De altfel, acesta este şi îndemnul celui mai recent raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Aceasta cu atât mai mult cu cât firmele experimentau o criză de personal şi, mai ales, de oameni cu abilităţi înalte încă înainte de pandemie (2019), deficit care s-a accentuat brusc în ultimii doi ani. În plus, Comisia Europeană vorbea de curând despre faptul că tranziţia verde ar putea afecta 35-40% dintre locurile de muncă existente. Ce ar putea face companiile pentru a-şi păstra angajaţii?

    „Talentul” menţinerii oamenilor cheie în companie devine esenţial, dacă firmele şi angajaţii îşi doresc să prospere pe fondul îmbătrânirii rapide a populaţiei şi al penuriei fără precedent de forţă de muncă şi competenţe. Astfel, dacă ne uităm pe cifrele puse la dispoziţie de OCDE, vom constata că ponderea persoanelor cu vârsta între 20 şi 64 de ani în rândul populaţiei este pe un trend descrescător – de la o medie de 58% în 2021 la doar 53% în 2060, limitând bazinul de angajaţi buni care ar putea alimenta piaţa muncii. Şi în România, populaţia activă a scăzut cu un milion de persoane în doar zece ani, aşa cum au arătat datele din recensământul din 2022. În plus, rata de creştere a vâstei populaţiei este mare – în 20 de ani, populaţia de peste 65 de ani va reprezenta 60% din total. Adică, până în 2050, un angajat va  trebuie să „întreţină” doi pensionari. În România situaţia este şi mai grea – 10 angajaţi trebuie să susţină, în funcţie de judeţe, între 14 şi 16 pensionari.  Iar impactul fiscal nu este nici el de neglijat – venituri mai mici la buget, cheltuieli mai mari pentru asigurările sociale.

    De asemenea, aşa cum arată raportul OCDE, şi intervalul de timp petrecut la acelaşi loc de muncă este în scădere. Mai precis, durata medie a timpului petrecut de un angajat la acelaşi loc de muncă a scăzut cu aproximativ 8%, adică cu nouă luni, între 2012 şi 2019, iar scăderea s-a resimţit la toate grupele de vârstă. Această scădere a stabilităţii locului de muncă coincide cu o creştere a vitezei cu care oamenii îşi schimbă locul de muncă, la cea mai mare rată observată în ultimele decenii – unu din cinci lucrători se confruntă cu o schimbare în situaţia locului de muncă în fiecare an. Or, nu este greu de imaginat că, pentru angajatori, fluctuaţia excesivă a locurilor de muncă creşte costurile de recrutare şi le pune sub semnul întrebării extinderea şi câştiguri de productivitate. Pentru lucrători, mobilitatea locului de muncă poate fi importantă pentru progresul lor în carieră sau, atunci când este involuntară şi nedorită, poate duce la pierderea competenţelor specifice dobândite şi la dificultăţi în găsirea unui nou loc de muncă, mai ales în cazul lucrătorilor în vârstă. Aceştia au probleme atunci când îşi schimbă locul de muncă, raportul OCDE arătând că persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani riscă să devină şomere sau să iasă cu totul din piaţa muncii. Şi odată ieşiţi vor avea greutăţi în a-şi găsi un loc de muncă şi vor fi mult mai susceptibili să accepte salarii mai mici la o viitoare angajare. Ceea se va traduce, desigur, cu venituri mai mici din impozite, cu plata pensiilor, dar şi cu cheltuieli suplimentare de asistenţă medicală.

    Pentru că este deja un fapt că starea de sănătate a lucrătorilor de peste 55 de ani care părăsesc piaţa muncii prematur scade, crescând, în schimb, incidenţa depresiei, a afecţiunilor legate de consumul de alcool şi a unei mortalităţi mai mari. Chiar zilele acestea, discuţia privind reforma pensiilor din Franţa, una dintre puţinele ţări europene care au încă o vârstă de pensionare de sub 64 de ani, viza şi introducerea unui „index” al seniorilor în cadrul companiilor, prin monitorizare urmărindu-se obţinerea unei îmbunătăţiri în salarizarea persoanelor aproape de pensionare. De ce? Pentru că, se pare, aşa cum o arată şi OCDE, calitatea câştigurilor, ca şi calitatea mediului de lucru şi securitatea pieţei muncii sunt componente cheie ale calităţii locului de muncă, iar nemulţumirea faţă de acestea poate determina lucrătorii să renunţe la locul de muncă. Noi dovezi din raportul OCDE arată că lucrătorii sunt mai puţin tentaţi să părăsească firmele care îi plătesc bine. În medie, în şase ţări pentru care există date disponibile, rata de renunţare este cu aproximativ 50% mai mare în firmele din chintila inferioară a distribuţiei salariilor firmelor, comparativ cu firmele din chintila superioară a distribuţiei salariilor. În plus, exemplifica OCDE, un număr tot mai mare de firme oferă pachete de compensare care leagă plata de performanţă, inclusiv bonusuri care pot ajuta la motivarea lucrătorilor şi la creşterea ataşamentului lor faţă de o organizaţie sau de afaceri.

    Ce alte soluţii sunt ? OCDE spune că, uneori, pe lângă motivaţia financiară, şi flexibilitatea locului de muncă poate face locurile de muncă atractive. Pe baza dovezilor din Regatul Unit şi Australia, opţiunea de a lucra acasă în mod regulat este echivalentă ca valoare pentru lucrători cu puţin peste 20% din salariul mediu anual. Deloc de neglijat. Dovezile generale sugerează că flexibilitatea programului de lucru şi condiţii de muncă mai bune pentru a reconcilia responsabilităţile profesionale, familiale şi de îngrijire sunt, de asemenea, cheia pentru o reţinere mai bună. Şi, deşi flexibilitatea nu va funcţiona pentru toate locurile de muncă, aceasta poate îmbunătăţi satisfacţia în muncă şi păstrarea angajaţilor. Aranjamentele flexibile de lucru sunt mai probabil să aibă succes atunci când sunt preluate ca parte a strategiei organizaţionale, însă. O altă soluţie ar fi eliminarea părerilor preconcepute şi renunţarea la atitudinea discriminatorie faţă de candidaţii de peste 55 de ani. Pentru că, dat fiind procesul de îmbătrânire cu care se confruntă majoritatea ţărilor, este posibil ca neluându-i în considerare, companiile să nu îşi atingă obiectivul de atragere de oameni cu înaltă calificare. Iar OCDE mai observă că lucrătorii între 50 şi 59 de ani sunt mult mai puţin probabil să-şi părăsească firma pentru o alta care plăteşte salarii mai bune, în comparaţie cu lucrătorii mai tineri, dar sunt mult mai predispuşi să iasă de pe piaţa muncii. Lattice, una dintre cele mai importante companii care livrează softuri pentru departamentele de resurse umane, constată şi ea că acum, toate companiile sunt concentrate pe cum păstrează resursa de muncă recrutată.  Practic, spune Lattice, recrutarea a căzut de pe locul doi în priorităţile unei companii pe locul opt, companiile investind în engagementul angajaţilor, în diversitate, echitate, incluziune şi apartenenţă. Şi tot Lattice spune că munca hibridă este la foarte mare preţ în rândul angajaţilor, dar că fiecare firmă trebuie să găsească cea mai bună cale de punere în practică şi de păstrare a echilibrului între muncă şi viaţă personală. Cu alte cuvinte, fiecare companie ar trebui să analizeze pe ce anume ar trebui să se bazeze pentru a fi productivă şi a naviga prin dificultăţile economice cu cât mai mulţi angajaţi.