BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • David Cameron: Românii şi bulgarii vor putea munci liber în Marea Britanie

     “Şeful statului a aprimit asigurarea că procesul de anulare a restricţionării accesului pe piaţa muncii începând de anul viitor va fi efectuată fără probleme”, anunţă preşedinţia bulgară într-un comunicat difuzat miercuri seara.

    Preşedintele bulgar, care a efectuat o vizită la Londra cu ocazia funeraliilor fostului premier britanic Margaret Thatcher, “a dezminţit în mod categoric speculaţii cu privire la un val de imigranţi bulgari în alte ţări din Uniunea Europeană (UE)”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portretul tânărului român care-şi caută serviciu: se dă mai deştept decât este şi crede că şcoala nu-l pregăteşte suficient

    „Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi         supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare”, spune Carmen Baibarac, senior manager de resurse umane al Deloitte România. „Este o atitudine specifică vârstei, cu toţii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultăţii. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor”.

    Peste 80% dintre respondenţi se auto-evaluează ca având abilităţi bune şi foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenţi. Totodată, 79% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, aşteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

    În acelaşi timp, aproape 50% dintre respondenţi consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilităţile lor profesionale viitoare. Studenţii afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituţiile de învăţământ la care sunt înscrişi au o contribuţie modestă în acest sens).

    „Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulţumire faţă de calitatea educaţiei formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenţilor pentru accesarea unor oportunităţi atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universităţile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, spune Silviu Bădescu, Manager Resurse Umane. „La nivel particular însă, răspunsurile sunt mai nuanţate, opinia studenţilor faţă de propria facultate (în ceea ce priveşte sprijinul şi calitatea educaţiei de care beneficiază) fiind diferită în funcţie de specializare: studenţii cu profil contabil, financiar sau de la drept evaluează mai bine propria facultate faţă de studenţii altor specializări”.

    Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeaşi măsură cu generaţiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia “tinerii de astăzi” sunt mai aplecaţi către maximizarea propriei dezvoltări şi a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenţilor sunt dispuşi să se transfere – fie în ţară, fie în străinătate – în scopul obţinerii unui loc de muncă atractiv.

    Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a treia ediţie a raportului Primii paşi pe piaţa muncii.

  • Cea mai căutată meserie din România, unde nu există şomeri

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

    Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
    Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

    Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

    „Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    59,3%
    rata de ocupare a forţei de muncă în intervalul de vârstă 15-64 de ani în T4 2012, în timp ce în intervalul de vârstă 20-64 de ani a fost de 63%, cu 4% sub ţinta naţională stabilită prin strategia Europa 2020

    374 mil. lei
    valoarea tranzacţiilor făcute anul trecut de clienţii BCR utilizatori de Alo 24 Banking BCR, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul precedent

    0,59%
    rata medie a locurilor de muncă vacante în T4 2012, în scădere cu 0,05% faţă de anul precedent, cele mai mari rate fiind consemnate în sănătate şi asistenţă socială (1,27%) şi în administraţia publică (1,20%)

    332.000
    numărul cererilor de azil înregistrate în UE în 2012, faţă de 302.000 în 2011, din care cele mai multe au venit din Afganistan (8%), Siria (7%) şi Rusia (7%)

    8,3 mld. euro
    deficitul comercial al UE în relaţia cu Japonia în 2012, în scădere accentuată de la 20,2 mld. euro în 2011

    2.130
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale în februarie, cu 6,6% mai multe decât în aceeaşi lună din anul precedent

  • Efectul tiparniţei americane de bani

    Aceasta arată că tendinţa pozitivă a pieţei muncii din SUA se menţine, contrar speculaţiilor că statisticile încurajatoare privind şomajul şi ocuparea forţei de muncă apărute în perioada alegerilor din noiembrie trecut ar fi fost doar un fenomen accidental. Explicaţia ţine, evident, de tiparniţa de bani a Rezervei Federale – cumpărările de obligaţiuni de pe piaţă de către banca centrală americană, în sumă de 85 mil. dolari pe lună, cu scopul de a stimula creşterea economică şi reducerea şomajului.

    Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a lăsat vineri să se înţeleagă că aceeaşi politică va continua până ce piaţa muncii va dovedi clar o redresare durabilă. “Trebuie să ne asigurăm că nu e vorba doar de o ameliorare temporară”, a spus Bernanke, citat de Bloomberg.

    Media cererilor de ajutoare de şomaj pe ultimele patru săptămâni a scăzut la minimul ultimilor cinci ani, respectiv 339.750, faţă de 347.250 în precedentele patru săptămâni. În februarie, numărul angajărilor noi a crescut cu 236.000, faţă de o creştere cu 119.000 în ianuarie.

  • Resurse puţine pe piaţa muncii: Doar 14% din populaţie este angajată la privat

    Ponderea angajaţilor din sectorul privat raportată la totalul populaţiei este de doar 13,7% în România şi ne plasează pe ultimele locuri din Europa, în timp ce în state precum Elveţia, Danemarca sau Cehia procentul este de peste două ori mai mare, arată statisticile CNIPMMR, organi zaţia care promovează interesele firmelor mici şi mijlocii, pe baza datelor comparative ale Eurostat din 2010.

    Scăderea dramatică a numărului de angajaţi – plătitori de taxe la stat – din ultimii ani a fost o problemă despre care politicienii nu au vorbit niciodată în campaniile electorale, deşi ar trebui să fie una dintre prorităţile celor de la guvernare, explică Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.

    “Îngrijorarea noastră nu este numărul de şomeri, ci numărul de salariaţi din privat, pentru că ei alimentează economia, iar o pondere scăzută a acestora în totalul populaţiei face ca statul să nu mai fie funcţional, să intre în metastază. Cu cât forţa de muncă este mai mică în sectorul privat, cu atât colectarea banilor de către stat este mai scăzută şi mecanismele statale intră în colaps”, a spus Moraru.

    În prezent, în economie lucrează 4,3 milioane de angajaţi (1,2 milioane la stat şi 3,1 milioane la privat).

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cea mai mare dramă a României. Despre riscul de a fi tânăr în Giurgiu sau bătrân în Sălaj sau Tulcea

    ZONA “SIGURĂ” PENTRU COMPANIILE CARE AU FĂCUT NOI ANGAJĂRI ÎN ULTIMII ANI PARE A FI POPULAŢIA CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 26 ŞI 45 DE ANI, iar această ipoteză a specialiştilor din domeniul resurselor umane poate fi dovedită şi statistic. Peste 3,3 milioane de contracte active de muncă dintr-un total de 5,6 milioane de contracte din toată ţara sunt încheiate cu angajaţi care au vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani, potrivit datelor extrase la finele lunii trecute de Inspecţia Muncii din Revisal, aplicaţia componentă a sistemului ReGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor). O mare parte dintre aceşti angajaţi au intrat pe piaţa muncii în anii de boom economic, când marile companii făceau mii de angajări în fiecare an, iar aceştia migrau uşor de la o companie la alta pentru un plus de 20 – 30% la salariu, pentru că aveau oportunităţi destule.

    Nu de aceleaşi privilegii au beneficiat însă şi tinerii care ar fi trebuit să devină angajaţii crizei şi care, cu greu, au reuşit să obţină un job – de cele mai multe ori pe perioadă determinată. Mai puţin de 600.000 de tineri până în 25 de ani au contracte de muncă active în prezent, deşi anual de pe băncile şcolilor ies peste 200.000 de absolvenţi de liceu şi aproape 100.000 de absolvenţi de facultate.

    DIN STATISTICI SE OBSERVĂ FAPTUL CĂ, ÎN PRIVINŢA FORŢEI DE MUNCĂ, SUNTEM O SOCIETATE RELATIV TÂNĂRĂ, că toate programele de restructurare începute la mijlocul anilor ’90 se văd în structura acesteia, deoarece pe segmentul de peste 46 de ani numărul contractelor este foarte mic, este de părere avocatul în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner al casei de avocatură SCPA Gîlcă & Vasiliu.

    “Avem o forţă de muncă exuberantă, însă lipsită de experienţă, având în vedere că de regulă se iese repede de pe piaţa forţei de muncă din România, ceea ce, evident, are repercusiuni asupra experienţei profesionale. Nu există schimb intergeneraţional de experienţă – dacă ar fi să facem un grafic, am vedea o intrare bruscă pe piaţa forţei de muncă şi o ieşire la fel de bruscă. Totuşi, la nivelul absorbţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă, România stă foarte bine prin comparaţie cu celelalte state europene, cum e Spania, unde şomajul în rândul tinerilor este de 35%”, mai adaugă avocatul Costel Gîlcă.

    Pe de altă parte, nimeni nu angajează tineri absolvenţi pe motiv că nu au experienţă şi că trebuie să investească mult în ei până când vor deveni productivi, spune Cristina Săvuică, managing partner al grupului Lugera & Makler, liderul pieţei locale în recrutare şi leasing de personal. Compania a început un proiect – Guvernul Lugera – prin care îşi propune să atragă tinerii talentaţi, iar pe cei mai buni să îi cheme, de exemplu, la şedinţele lunare de board ale companiei pentru a dobândi experienţă.

  • Weber: Dacă restricţiile pe piaţa muncii pentru români continuă din 2014, e obligatorie procedura de infringement

    Weber consideră că în Marea Britanie se desfăşoară o campanie împotriva românilor, iar motivele acesteia sunt de natură politică.

    “Premierul Cameron, în mod năucitor, se simte într-o competiţie cu extrema dreaptă din Parlamentul European. Mare jenă pentru un stat care îşi găseşte ca subiect preelectoral şi electoral venirea românilor şi bulgarilor pe piaţa din Marea Britanie. Ce ruşine! Chiar acolo a ajuns Marea Britanie? Nu mai are altceva de discutat şi rezolvat la ea acasă?”, a declarat europarlamentarul, la dezbaterea cu tema “6 ani de restricţii pentru români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană”.

    Renate Weber a precizat că niciun stat membru nu va mai putea menţine restricţii pe piaţa muncii pentru lucrători români după 1 ianuarie 2014, iar dacă acest lucru va continua, va fi obligatorie procedura de infringement.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile IT-ştilor se pot dubla în cinci ani

    “Este un fenomen care se întâmplă în tot mai multe companii. Dacă a pornit de pe o poziţie de entry-level este posibil ca salariul angajatului sau, mai bine spus, a specialistului să crească şi cu 100% după cinci ani de experienţă în domeniu. Sigur, depinde mult şi de strategia organizaţiei de a-şi fideliza oamenii, iar acest lucru se întâmplă în special în companiile de IT, pentru că dezvoltarea competenţelor acestora durează câţiva ani”, spune Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul APT, firmă cu activităţi în resurse umane pe plan local.

    Mai multe pe zf.ro

  • În 2011 au ieşit la pensie cu o treime mai puţini angajaţi şi cu o pensie medie mai mică

    Astfel, dacă în 2010 existau 307.282 de persoane nou-intrate în sistemul de pensii, în 2011 numărul acestora a scăzut până la 202.287 de persoane, potrivit unor date prezentate de Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice. Noua lege a pensiilor (Legea 263/2010) are ca scop o re­formare a sistemului public de pensii, al cărui deficit depăşeşte în prezent suma de trei miliarde de euro. Printre măsurile aplicate în noua lege se află condiţiile mai restrictive privind accesul la pensia anticipată parţială şi la pensia de invaliditate sau creşterea vârstei de pensionare. Totodată, statisticile Casei de Pensii arată că pensionarii care au intrat în sistem anul trecut au avut şi pensii mai mici, având în vedere că valoarea pensiei medii a scăzut de la 728 de lei în 2010 la 697 lei în 2011.

    Mai multe pe zf.ro