BusinessMagazin

Tag: partide

  • Rusia Unită pierde majoritatea absolută. Partidul lui Putin câştigă doar 45,83 la sută din voturi

    Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul Rusia Unită a obţinut între 46 şi 48,5 la sută din voturi. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma (Camera inferiorară). Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 535 de zile, belgienii ies din criza de guvern

    Evenimentul pune capăt perioadei de 535 de zile în care ţara a funcţionat fără un guvern central – un record mondial, după cum notează The Wall Street Journal. În zilele următoare va fi anunţată componenţa guvernului federal, primul de după criza politică din aprilie 2010. După ce vor fi selectaţi miniştrii, componenţa guvernului va fi prezentată spre aprobare regelui Albert al II-lea, după care se va trece la votarea ei în parlament.

    Elio di Rupo, 60 de ani, este francofon, descendent al unor imigranţi italieni, homosexual şi lider al Partidului Socialist din 1999, iar ulterior prim-ministru regional al Valoniei. El s-a impus ca viitor prim-ministru în urma eforturilor depuse cu succes şi a diplomaţiei de care a dat dovadă pentru negocierea unei formule de guvern.

    Acordul asupra bugetului, la care s-a ajuns la câteva ore după ce agenţia Standard&Poor’s a redus ratingul Belgiei de la AA+ la AA, prevede reducerea deficitului de la 3,6% din PIB în acest an la 2,8% anul viitor, pentru ca în 2015 să se ajungă la un deficit zero. Comisia Europeană estimează pentru 2012 o creştere economică de 0,9%, cu 0,1% peste estimarea pe care a fost construit bugetul.

  • Scenariul lunii: cum v-ar suna un nou guvern PDL-PSD, ca în 2008?

    Explicaţia ar fi că, din cauza incapacităţii principalelor partide de a aduna singure majoritatea parlamentară calificată, marile proiecte de reformă ale preşedintelui Băsescu – reorganizarea teritorială şi reforma Constituţiei – nu se pot realiza decât cu susţinerea PSD, partidul care (cu numele actual sau cu cele precedente) a câştigat la votul popular toate alegerile de după 1990, cu excepţia celor din 1996.

    Prin urmare, PSD ar urma să fie atras de PDL cu câteva concesii, de la numirea unui premier semitehnocrat (ca Mihai Tănăsescu, de pildă) până la oferirea câtorva portofolii ministeriale. Cât despre PDL, în imposibilitatea de a câştiga alegerile de unul singur, ar fi susţinut în Parlament de Mişcarea Populară, adică de sacul de partide dispuse să intre în coaliţie cu el – PP, UDMR şi UNPR, plus eventualii dezertori din PSD şi PNL – “soluţii imorale” bune pentru a guverna, dar insuficiente pentru a-i oferi PDL majoritatea necesară spre a trece prin Parlament modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă.

    Dar poate cel mai interesant element al scenariului-şopârlă e previziunea că USL se va destrăma până la alegeri, iar PSD, rămas singur, va produce fix acelaşi scor electoral ca şi PDL: 28-30%.

  • Interzicerea totala a avorturilor devine tema de agitatie electorala in Polonia

    Initiativa a fost supusa parlamentului de catre fundatia PRO –
    Dreptul la viata, care a strans 600.000 de semnaturi in favoarea ei
    in doar doua saptamani – mult peste pragul de 100.000 cerut pentru
    ca o initiativa cetateneasca sa intre in atentia
    parlamentarilor.

    Conform Warsaw Business Journal, proiectul de lege interzice total
    dreptul la avort, raportat la legislatia curenta, in vigoare din
    1993, in care avorturile sunt permise daca pastrarea sarcinii pune
    in pericol viata mamei, daca sarcina este rezultatul unui act
    ilegal (viol, incest) sau daca fatul are un handicap.

    Initiativa a trecut mai departe cu sustinerea partidului
    conservator de dreapta Lege si Justitie, al doilea partid
    parlamentar al tarii, alaturi de cea a Partidului Taranesc si a
    unei parti dintre deputatii Platformei Civice de guvernamant.
    Contra initiativei au votat deputatii Aliantei Stangii
    Democratice.

    Comisia parlamentara pentru politici sociale si cea pentru sanatate
    au termen pana la 1 septembrie sa-si prezinte concluziile asupra
    proiectului. Presedintele polonez Bronislaw Komorowski a anuntat ca
    el se va opune inaspririi legislatiei avorturilor, pornind de la
    premisa ca actuala legislatie reprezinta forma cea mai buna de
    compromis necesar astfel incat sa nu “constranga oamenii la acte de
    eroism”, avand in vedere ca pastrarea unei sarcini rezultate din
    viol sau incest ar trebui sa fie o chestiune de decizie personala
    si nu sa fie impusa prin lege.

    Presa poloneza se asteapta insa ca tema avorturilor sa devina
    prioritara in campania electorala pentru alegerile parlamentare din
    9 octombrie, avand in vedere ca fundatia initiatoare a anuntat ca
    va face lobby intens pe langa politicienii partidelor, iar partidul
    Lege si Justitie, sustinut puternic de reprezentantii Bisericii
    Catolice, a profitat deja de ocazie, iesind cu declaratii de genul
    “pantecele matern a devenit in Polonia locul unor crime fara
    numar”.

    Newsweek Polska citeaza statistici conform carora 45% dintre
    polonezi sunt in favoarea legalizarii avorturilor la cerere, in
    timp ce 50% sunt impotriva. Datele oficiale sustin ca in fiecare an
    in tara au loc numai cateva sute de avorturi, insa surse
    neguvernamentale situeaza cifra la peste 150.000, majoritatea
    efectuate ilegal in spitale, la fel ca la inceputul anilor ’80.
    Conform unui studiu citat de Warsaw Business Journal, un avort la
    negru costa in Polonia intre 250 si 750 de euro.

  • PNTCD strange semnaturi pentru monarhie. Victor Ciorbea a fost ales sef al partidului

    Delegatii au votat totodata echipa de conducere propusa de
    Ciorbea.

    “Partidul nostru va initia o campanie de strangere de semnaturi
    pentru un referendum pentru revenirea la monarhia constitutionala,
    impreuna cu asociatiile monarhiste”, a declarat Victor Ciorbea,
    intr-o conferinta de presa.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Noua deviza a PDL: “prin noi insine”

    Intr-o neobisnuita tirada la adresa guvernatorului Mugur
    Isarescu si a Bancii Nationale, Basescu a spus ca BNR prefera un
    rol de profesor, dar nu vrea sa se implice la nivel executiv, in
    functii de ministru sau chiar premier. Declaratia a fost
    impachetata stangaci intr-o frustrare ca zona BNR nu a reusit sa
    ofere un candidat viabil pentru postul de premier, desi bunavointa
    Bancii Nationale s-a tradus deja prin tentativa de guvern Lucian
    Croitoru, respinsa insa la votul politic al Parlamentului in
    2009.

    Aparenta schimbare de strategie a presedintelui – care pana de
    curand cauta un tehnocrat ce sa preia decontul eletoral al
    masurilor de austeritate – are cel mai probabil legatura cu
    tresarirea de orgoliu a premierului Emil Boc, care a anuntat ca
    “s-a schimbat”, chiar cu o zi inainte, indepartand astfel
    perspectiva demisiei sale.

    O remaniere este inca posibila, pentru ca PDL, UDMR si UNPR au
    inca portofolii in divergenta, iar recentele arestari de la vamile
    maritime Constanta si Agigea nu fac decat sa fragilizeze si mai
    mult majoritatea parlamentara.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Ce surprize ne pregatesc politicienii pentru anul electoral

    Parerea aproape unanima a analistilor si comentatorilor este ca
    anul viitor calendarul electoral va avea o influenta decisiva si
    posibil nefasta, in unele cazuri, asupra economiei. Aceasta pentru
    ca si criza, si ajustarile facute pentru a incerca depasirea ei, si
    cele la care s-a angajat Guvernul pentru urmatorii ani lasa
    economia fara acea marja de manevra care ar permite dupa anul
    electoral 2012 recuperarea unor excese pe care partidele de
    guvernamant le fac de obicei pentru a capta adeziunea
    votantilor.

    E deja un loc comun ca Romania ar fi putut face mult mai usor
    fata crizei economice daca in 2008 bugetul nu ar fi fost drenat de
    PNL (si, din umbra, si de PSD) prin marirea pensiilor si alocarile
    de fonduri pentru investitii nenecesare, care au generat un deficit
    de 4,9% din PIB (5,7% dupa metodologia europeana ESA95), dublu fata
    de anul precedent. In declaratii recente pentru BUSINESS Magazin,
    atat presedintele Consiliului Fiscal, economistul-sef al Raiffeisen
    Bank Ionut Dumitru, cat si country managerul Coface Romania
    Cristian Ionescu sustineau ca si pentru anul viitor exista acelasi
    pericol.

    Daca Dumitru vorbea de pericolul unor “eventuale derapaje la
    nivel fiscal-bugetar in pregatirea alegerilor din 2012”, managerul
    Coface inca mai spera ca “puseul electoral sa fie totusi mentinut
    in limite rezonabile, in conditiile in care Guvernul s-a angajat sa
    reduca deficitul bugetar la 3%”. In 2012 sunt programate doua
    campanii electorale, pentru alegerile locale din iunie si cele
    parlamentare din noiembrie. Data fiind situatia din sondajele
    recente, principala formatiune de guvernare, Partidul Democrat
    Liberal (PDL), are de recuperat un decalaj de 10-15% pentru a putea
    concura cu cealalta constructie politica importanta, Uniunea Social
    Liberala (USL), alianta formata din liberali si social-democrati.
    Primul test, cel al alegerilor locale, este si cel mai important,
    pentru ca istoria recenta a aratat ca rezultatele inregistrate in
    teritoriu de catre formatiunile politice sunt avanpremiera celor de
    la parlamentare.

    Va reusi PDL sa castige procente electorale fara a drena
    fondurile publice in sprijinul propriilor candidati? “Aproape sigur
    nu”, e de parere politologul Stelian Tanase, profesor la
    Universitatea Bucuresti, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin: “PDL
    nu are alta sansa de a reveni in sondaje”. “Doar anul acesta se mai
    poate strange cureaua si abia acum resimtim criza cu adevarat, iar
    anul viitor vor fi obligati sa dea drumul la pomeni electorale ca
    sa recupereze procentele”, explica Tanase.

    Mai ponderat, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro
    Democratia, spune ca tendinta inregistrata de USL in urmatoarea
    perioada va influenta decisiv comportamentul democrat-liberalilor
    in acest an preelectoral. “Daca USL va fi constanta in sondaje sau
    va creste, tentatia PDL de a actiona astfel va fi mai mare”,
    estimeaza el, cu amendamentul ca “nu sunt sigur ca Traian Basescu
    va accepta o astfel de situatie”. Pirvulescu nu sugereaza neaparat
    iminenta unui conflict intre PDL si presedinte pe aceasta tema, ci
    considera plauzibil ca Basescu sa nominalizeze “undeva spre
    sfarsitul acestui an sau la inceputul anului viitor” un premier
    tehnocrat, ca sa incerce scoaterea functiei de sef al Guvernului de
    sub presiunea filialelor PDL din teritoriu in preajma
    alegerilor.

    Tema unui premier tehnocrat comporta doua valente: pe de o
    parte, guvernul ar fi – cel mai probabil – tot unul politic, deci
    sensibilitatea la presiuni politice ar fi mai scazuta, dar nu
    eliminata, iar pe de alta parte, insusi presedintele Traian Basescu
    a anuntat, la o conferinta a Ziarului Financiar de joia trecuta, ca
    acum ar fi nevoie de stabilitate guvernamentala – o trimitere
    stravezie la amanarea planurilor de schimbare din functie a
    premierului Emil Boc. In aceeasi seara, Basescu a revenit asupra
    acestor speculatii, sustinand ca ar trebui “sa le lasam inca vreo
    sase luni si sa guvernam”, cu trimitere la emisiunea de obligatiuni
    cu care Romania vrea sa iasa pe pietele internationale luna
    viitoare si care ar fi pusa in pericol de speculatiile cu privire
    la instabilitatea politica. Si nici sansele de a trece un nou
    guvern prin Parlament nu sunt foarte mari, intrucat ecuatia
    sustinerii guvernamentale este tot mai fragila.

  • O demisie pentru linistea lui Boc

    Analizele politice ale lui Lazaroiu au aruncat de mai multe ori
    in ultima perioada semne de intrebare asupra pozitiei presedintelui
    Traian Basescu – in numele caruia multi banuiau ca vorbeste de fapt
    consilierul sau – insa niciodata ele nu au evaluat critic aliatii
    de guvernare ai PDL. Acum, consilierul a etichetat UDMR drept
    “partid tolerat” si lipsit de identitate ideologica, asadar fara un
    viitor intr-un peisaj politic in care formatiunile politice trebuie
    sa se defineasca dupa pozitionarea ideologica, nu dupa etnia
    electoratului.

    Plecarea lui Lazaroiu nu este surprinzatoare in istoria
    consilierilor presedintelui Basescu – care in primul mandat a
    schimbat integral echipa numita in 2004; insa motivul – supararea
    evidenta pe care analiza sa le-a produs-o liderilor UDMR – a
    reamintit cat de fragil este echilibrul guvernamental si cat de
    putine resurse de negociere au la dispozitie democrat-liberalii in
    fata aliatilor.

    Desi evaluarile lui Lazaroiu nu pot fi considerate atacuri decat
    daca sunt citate trunchiat (asa cum s-a si intamplat), iritarea
    vicepremierului Marko Bela si a presedintelui UDMR Kelemen Hunor,
    amplificata de mass-media, nu a starnit valuri in coalitia
    guvernamentala. Vulnerabilizat de demisia ministrului Ioan Botis,
    premierul Emil Boc cu siguranta nu putea suporta si o perioada de
    tensiune cu principalul aliat, in conditiile in care se afla pe
    ultima suta de metri a cursei pentru recastigarea unui nou mandat
    in fruntea PDL.

  • Cazul Severin repune in discutie criteriile de integritate in PDL

    Toate semnele ultimelor zile au aratat ca europarlamentarul fost
    socialist va demisiona cat de curand din functie, in conditiile in
    care a pierdut nu doar sprijinul politic al grupului socialistilor
    europeni, dar si pe cel al presedintelui Parlamentului European,
    Jerzy Buzek. Severin a refuzat toata saptamana sa urmeze exemplul
    celorlalti doi colegi din PE care au demisionat dupa ce au fost
    acuzati de saptamanalul Sunday Times ca au cerut bani pentru a
    depune amendamente la legislatia europeana.

    Pentru dreapta politica, in special cea romaneasca, problemele
    lui Severin (si care pot ajunge la DNA, intrucat prejudiciul este
    mai mare de 10.000 de euro) au venit de minune, insa momentul a
    fost speculat doar de europarlamentarul Monica Macovei – rival
    politic al lui Adrian Severin inca din 2005 pe probleme de
    integritate si anticoruptie, care a fost foarte activa in a cere
    aplicarea unor criterii etice mai stricte pentru functia de
    europarlamentar. Dat fiind ca nici in propriul partid Macovei nu a
    avut succes cu acelasi tip de propuneri, desi unii comentatori au
    profitat de ocazie ca sa aduca din nou in atentia PDL criteriile de
    integritate, ramane de vazut daca va reusi sa le repuna in discutie
    dupa o eventuala decizie in privinta lui Severin a Parlamentului
    European sau, daca va fi cazul, a PSD.