BusinessMagazin

Tag: organizatii

  • Ungaria a decis să suspende pe termen nelimitat sprijinul acordat României pentru aderarea la OCDE

    “Guvernul a decis să suspende sprijinul pentru cererile de aderare a României la diferite organizaţii internaţionale, cum ar fi OCDE, pe o perioadă nedeterminată, în ciuda faptului că a promis anterior că va face acest lucru. Votul privind aderarea României la OCDE va avea loc la 8 septembrie, iar votul fiecărui stat membru este necesar pentru a obţine calitatea de membru”, a transmis Magyar, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Budapesta.

    Ministerul român al Afacerilor Externe a reacţionat la anunţul Ungariei şi a transmis că măsura este inadecvată şi contraproductivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 9 din 10 angajaţi români sunt preocupaţi de conservarea mediului. Companiile nu se implică

    Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.

    Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.

    În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.

    Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.

  • Edenred demarează emiterea de vouchere de vacanţă electronice

    Edenred a demarat astfel emiterea de vouchere de vacanţă electronice imediat după obţinerea autorizaţiei. Acestea circulă în paralel cu voucherele de vacanţă pe suport clasic, de hârtie, pe care compania le emite deja de mai mulţi ani.

    Companiile private pot oferi fiecărui angajat vouchere de vacanţă în valoare de până la 6 salarii minime brute pe economie, respectiv 8700 de lei pe an per angajat. Până în prezent, aproximativ 50.000 de angajaţi din România au primit vouchere de vacanţă emise de Edenred, pe suport de hârtie. 

    Majoritatea companiilor care au acordat în acest an vouchere de vacanţă către angajaţi provin din domeniile retail, IT,  distribuţie şi servicii.Voucherele de vacanţă funcţionează în baza OUG nr. 8/2009, iar începând cu luna iulie 2017, conform OUG nr. 46/2017, toate instituţiile publice şi companiile deţinute de stat au posibilitatea de a le oferi angajaţilor vouchere de vacanţă în valoare de maximum 1450 lei/lucrator/an, în funcţie de bugetele prevăzute în acest sens.

    Faţă de primele de vacanţă, voucherele de vacanţă au avantaje fiscale semnificative, fiind impozitate doar cu 16% (impozit pe venitul salarial). Voucherele de vacanţă electronice  simplifică operaţiunile legate de distribuirea, utilizarea şi decontarea voucherelor de vacanţă. Cardul de vacanţă de la Edenred, denumit Ticket Vacanţa, este dezvoltat sub licenţa Mastercard şi este dotat cu CIP şi tehnologie Contactless pentru plăţi rapide.

    Angajaţii-beneficiari pot folosi voucherele de vacanţă exclusiv în România, pentru a achiziţiona servicii turistice de la hoteluri, pensiuni, agenţii de turism licenţiate sau unităţi de tratament balnear autorizate, iar pachetul turistic trebuie să conţină în mod obligatoriu servicii de cazare, conform specificaţiilor legislative.

    Voucherele de vacanţă Edenred emise pe suport hârtie pot fi cheltuite în peste 2.500 de unităţi turistice afiliate : pensiuni, hoteluri şi agenţii de turism. In ce priveste voucherele de vacanta electronice, reteaua de acceptare a acestor este în curs de dezvoltare, fiind deja afiliate inclusiv unele dintre cele mai mari agenţii de turism din România, prin intermediul cărora se pot achiziţiona vacante pe tot teritoriul ţării.

     

  • Bloomberg: Kaspersky Lab a lucrat cu agenţia secretă de informaţii din Rusia, FSB. Reacţia companiei:

    „Kaspersky Lab a recunoscut dintotdeauna că oferă servicii şi produse guvernelor din lume pentru a proteja acele organizaţii de atacuri cibernetice, dar nu are legături neetice sau afilieri cu vreun guvern, inclusiv cu cel al Rusiei”, a transmis compania.

    E-mailurile, care datează din octombrie 2009, fac parte din corespondenţa dintre Eugene Kaspersky şi un angajat. Kaspersky evidenţiază un proiect desfăşurat în secret în urmă cu un an, pentru „o cerere importantă venită de la partea Lubyanka”, o referire la birourile FSB. Kaspersky Lab a confirmat autenticitatea e-mailurilor, scrie Bloomberg.

    Reprezentanţii Kaspersky au avut următoarele de declarat:

    “Indiferent de modul eronat în care realitatea este construită pentru a se încadra într-o teorie falsă, Kaspersky Lab şi reprezentanţii săi nu au legături neadecvate cu niciun guvern. Într-adevăr, compania colaborează periodic cu guverne şi agenţii de aplicare a legii din toată lumea, cu unicul scop de a combate infracţionalitatea cibernetică.

    În comunicarea internă la care se face referire în recentul articol, faptele sunt fie interpretate greşit, din nou, fie manipulate pentru a corespunde cu planurile anumitor indivizi care vor cu disperare să existe legături nepotrivite între companie, CEO-ul ei şi guvernul rus. Însă, indiferent ce mesaje pretind că au, realitatea rămâne clară: nu este nicio dovadă, pentru că astfel de legături nepotrivite nu există.”
     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful care şi-a redus salariul la 1 dolar pe an, a donat pachetul de acţiuni unor organizaţii caritabile şi a creat un fond de ajutor pentru angajaţi de 100.000 de dolari

    Numit de către EY antreprenorul anului în 2003, Mackey susţine cu tărie ideea de piaţa liberă, convingere pe care a şi detaliat-o în cartea ”Capitalism conştiincios„, publicată în 2013.

    John Mackey s-a născut pe 15 august 1953 în Houston, Texas; tatăl său a fost profesor de contabilitate şi CEO al LifeMark, o companie din domeniul activităţilor de îngrijire personală. Mackey a urmat cursuri de filosofie şi religie la Universitatea din Texas, respectiv Universitatea Trinity, unde a petrecut mai bine de şase ani.

    Omul de afaceri a participat la fondarea primului magazin cu produse alimentare bio, SaferWay, alături de prietena sa Renee Lawson în 1978, în Austin, Texas. Ei au împrumutat 10.000 de dolari şi au mai strâns încă 35.000 dolari pentru a deschide unitatea. După doi ani, SaferWay a fuzionat cu Clarksville Natural Grocery, companie condusă de Mark Skies şi Craig Weller, redenumind businessul Whole Foods Market.

    în 2006, John Mackey a anunţat că îşi reduce salariul la valoarea de 1 dolar pe an, că îşi donează pachetul de acţiuni către organizaţii caritabile şi că deschide un fond de urgenţă de 100.000 de dolari pentru angajaţi. ”Am 53 de ani şi am ajuns la un moment al vieţii în care nu mai vreau să muncesc pentru bani, ci pentru plăcerea de a munci“, a scris el angajaţilor.

    Pe 20 iulie 2007, Wall Street Journal a dezvăluit că Mackey folosea de aproape şapte ani pseudonimul Rahodeb pentru a posta pe diverse forumuri online de finanţe. Printre aceste postări se regăseau numeroase critici la adresa unor lanţuri concurente precum Wild Oats Market, drept pentru care Comisia Federală de Comerţ a aplicat o serie de amenzi.
    Pe 9 decembrie 2004, John Mackey a demisionat din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Whole Foods Market, poziţia pe care o deţinea încă din 1978, păstrând totuşi o poziţie de membru al consiliului.

    La jumătatea lunii iunie, gigantul de e-commerce Amazon a anunţat preluarea companiei fondate de John Mackey, devenită cea mai mare reţea de retail de mâncare organică şi naturală din SUA, într-o ofertă de 42 de dolari pe acţiune, care evaluează compania la 13,7 miliarde de dolari. ”Milioane de oameni iubesc Whole Foods pentru că oferă cele mai bune produse alimentare naturale şi organice şi pentru că vor să se hrănească sănătos“, a spus CEO-ul Amazon, Jeff Bezos. Whole Foods va continua să opereze magazinele sub brandul propriu, iar fondatorul şi directorul general al companiei, John Mackey, îşi va păstra poziţia.

    Afacerea, care urmează să fie aprobată de autorităţi şi de toţi acţionarii Whole Foods, este aşteptată să se închidă în a doua jumătate a acestui an. Este pentru prima dată când Amazon investeşte într-o reţea tradiţională de retail. Astfel, un gigant al e-commerce-ului se întoarce la originile comerţului desfăşurat în mod clasic în magazine tradiţionale. Este cea mai mare achiziţie a Amazon din 2014 încoace, de la achiziţia serviciului video Twitch pentru 970 de milioane de dolari. Preţul acţiunii a crescut cu 27% ca urmare a anunţului de achiziţie, până la 42 de dolari. Analiştii afirmă că această mişcare va permite gigantului american al comerţului online o distribuţie locală mult mai facilă, inclusiv a produselor proaspete.

    Compania Whole Foods are venituri de circa 15 miliarde de dolari pe an şi peste 400 de magazine în Statele Unite, dar John Mackey continuă să ducă o viaţă modestă. Conduce o Honda Civic, zboară la clasa economy şi este cunoscut pentru obiceiul de a veni în pantaloni kaki la întâlnirile de afaceri. Averea sa este estimată în prezent la 100 de milioane de dolari.
     

  • Acestea sunt cele mai mari organizaţii mafiote din lume. Câştigă miliarde de dolari în fiecare an

    Solntsevskaya Bratva – venituri de 8,5 miliarde dolari

    Structura mafiei ruseşti este una puternic descentralizată, fiind compusă din 10 grupuri cvasi-autonome care operează independent unul de celălalt. Estimările arată că Solntsevskaya Bratva are în jur de 9.000 de membri, iar principala sursă de venit este traficul cu heroin. Potrivit mai multor studii, populaţia Rusiei reprezintă 0,5% din populaţia lumii, dar consumă 12% din heroină existentă la nivel global.

    Yamaguchi Gumi – venituri de 6,6 miliarde dolari

    Aceasta este cea mai extinsă grupare infracţională din lume, fiind parte a Yakuza, mafia japoneză. Principala sursă de venit este tot traficul de droguri, dar banii provin şi din jocuri de noroc sau şantaj. Spre deosebire de mafia rusească, Yakuza este centralizată, liderii fiind de multe ori uniţi prin legături de familia. Ierarhia este una extrem de elaborată, iar membri trec prin mai multe teste înainte de a fi acceptaţi.

    Camorra – venituri de 4,9 miliarde dolari

    Camorra este cea mai puternică organizaţie criminală din Italia, generând anual miliarde de dolari din exploatare sexuală, trafic de arme, trafic de droguri, contrafaceri sau jocuri de noroc. Istoria Camorrei începe în secolul al 19-lea, la Napoli, ca o bandă de deţinuţi.

    ‘Ndrangheta – venituri de 4,5 miliarde dolari

    Având centrul operaţional în regiunea Calabria, ‘Ndrangheta este a doua cea mai mare grupare mafiotă din Italia. Implicată în acelaşi gen de activităţi ca şi Camorra, această organizaţie a devenit cunoscută prin reţelele dezvoltate împreună cu producătorii de droguri din America de Sud.

    Cartelul Sinaloa – venituri de 3 miliarde dolari

    Sinaloa este cel mai mare cartel mexican de droguri şi una dintre grupările care a terorizat populaţia mexicană. Principala sursă de venit este intermedierea tranzacţiilor dintre producătorii sud-americani de droguri şi cumpărătorii din America de Nord.

  • “Nebunii” din publicitate, oameni creativi si agenţii digitale care generează idei cărora le dăm share zi de zi, vin la iCEE.fest

    Pe lângă ei, iCEE.fest 2017 – aici agenda ediţiei din acest – aduce si experţi care cultivă creativitatea pentru organizaţiile care au nevoie permanentă de idei noi pentru a evolua.

    Dave Birss, Fondator şi Editor @ OpenForIdeas.org

    După 19 ani petrecuţi pe poziţii cheie în cadrul unor agenţii de creaţie majore, Dave scrie acum pentru OpenForIdeas şi oferă sfaturi în zona de creativitate practică.

    ”The creative management blues” – o prezentare care va îmbina ideile cu muzica  şi ”If creativity is the answer, the question is wrong” 16 iunie) sunt cele două sesiuni speciale pe care Dave le va susţine pe scena Upgrade a iCEEfest..

    Marcus Wilding, Managing Partner/ Client Leader @ Mindshare

    Marcus va vorbi, printer altele, despre “Image_Hack“, o iniţiativă derulată de Mindshare, pentru Unilever, care îşi propune să schimbe “dictatura Photoshop” si stereotipurile după care sunt văzute femeile în media şi marketing. Iată povestea, pe scurt:

     

    Steve Bartlett (foto), CEO/ Fondator @ SocialChain

    La doar 24 de ani, Steve este un “copil minune” al advertisingului din Marea Britanie, compania sa fiind una dintre cele mai bine cotate ale momentului.

    Campania “Welcome to Zlatan” a fost realizată în mometul în care atacantul suedez a fost transferat la Mancherster United.


     

    Kris Smith, General Manager Europe şi Sicco Wegerif, Head of Platforms, ambii de la Media Monks

    Campania lor, “Google: Nightwalk in Marseille” este prima care foloseşte Google Street View pe timpul nopţii. E doar una dintre producţiile spectaculoase ale celor de la Media Monks.


    Fadi Shuman, Global Chief Digital Officer @ Geometry Global, o agenţie cu echipe în 56 de pieţe şi expertiză în eCommerce, digital şi trade marketing, va fi si el present.

    Bruno Ribeiro, Creative Director şi Fred Bosch, Head of Digital Innovation (Madrid), ambii de la Mullen Lowe, agenţie creativă celebră, care operează în mai mult de 65 de pieţe.

    Aceasta este campania ”Try My Bra” pentru sloggi, parte a Triumph Group.


     

    Damola Timeyin, Strategy Director şi Kate Murphy, Associate Creative Director, ambii de la BBH, una dintre cele mai importante agenţii de creaţie la nivel mondial.

    Cei doi revin la iCEE.fest după succesul prezentării de anul trecut: In Pursuit of the Idea

    Multe alte nume sunt confirmate în zona de creaţie, printre care:

    Jeanette Okwu, Global Business Director, Digital & Social Media @ Spark 44
    Katy Howell, CEO @ Immediate Future
    Ravid Kuperberg, Partner @ The Mindscapes

    *****

    Unul dintre cele mai importante festivaluri de digital tech şi Internet din regiune, iCEE.fest a publicat Agenda pentru ediţia 2017.

    Nu vor lipsi giganţii internetului – Facebook şi Google – iar temelor deja consacrate, precum Realitatea Virtuală & Augmentată, AdTech, eCommerce, Startups sau e-Health li s-au alăturat anul acesta Smart Homes şi Fintech.

    Ultimele bilete disponibile la iCEE.fest 2017 (Bucureşti, 15 şi 16 iunie) sunt puse în vânzare pe site-ul oficial.

  • Elefant.ro are un nou director de marketing

    Noul director va avea ca responsabilităţi definirea strategiei de marketing a elefant.ro în contextul dezvoltării accelerate a companiei şi extinderii activităţii sale pe alte pieţe.Cu o formare duală, atât în domeniul ingineriei, cât şi al afacerilor, Mustafa Koseturk are experienţă în medii de lucru multiculturale şi este specializat în construirea strategiilor de marketing şi business development pornind de la analiza datelor despre clienţi.

    “Analizarea datelor despre cumpărători şi gândirea unei strategii bazate pe acest proces este însăşi inteligenţa business-ului de comerţ online. Mă bucur că voi avea ocazia să pun în aplicare acest crez într-un business precum Elefant“, declară Mustafa Koseturk.

    “Elefant este într-o etapă a dezvoltării sale în care experienţa multiculturală, dar şi mixul de cunoştinţe de business şi tehnice cu care Mustafa vine în echipa noastră pot aduce multă valoare în interacţiunea companiei cu cumpărătorii din România şi nu numai“, declară Dan Vidraşcu, CEO al Elefant.

     

  • PwC: Investiţiile în securitatea informatică sunt impulsionate în principal de cerinţele de reglementare

    În schimb, companiile care sunt active pe pieţe puternic reglementate, aşa cum este sectorul financiar spre exemplu, sunt de obicei mai bine pregătite pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice.

    Aproape 60% dintre companiile intervievate aveau în plan să majoreze bugetul de securitate informatică în următorul an financiar, iar 20% mizau pe menţinerea bugetului la nivelul actual, în vreme ce 23% dintre companii nu aveau încă o idee clară despre bugetul viitor.

    Având în vedere că 40% dintre companiile româneşti intervievate au arătat că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată, în vreme ce doar 10% au atins nivelul necesar de maturitate organizaţională în care strategia este definită, implementată şi optimizată, sondajul arată că securitatea informatică este un subiect încă nu pe deplin înţeles şi susţinut la nivelul Consiliilor de Administraţie ale companiilor.

    Expertiza de securitate informatică este de asemenea limitată, ca urmare a faptului că organizaţiile din România se bazează în continuare preponderent pe resursele interne, inerent limitate. Acest lucru este o caracteristică a pieţelor emergente, în vreme ce organizaţiile mai mature din economiile dezvoltate se bazează mai mult pe furnizori specializaţi de servicii de securitate informatică. Pe măsură ce companiile din România se dezvoltă şi se confruntă cu ameninţări de securitate informatică din ce în ce mai sofisticate, precum şi cu cerinţe de reglementare din ce în ce mai stricte, este probabil să vedem tot mai multe companii să adreseze aceste provocări apelând la serviciile unor firme specializate de securitate informatică, sau să exploreze beneficiile oferite de serviciile de cloud computing.

    În ceea ce priveşte provocările de securitate informatică, 87% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi de scurgerile de date, 73% sunt îngrijoraţi de atacurile de tip malware (inclusiv ransomware), 70% de potenţialele întreruperi ale activităţii companiei ca urmare a unor incidente de securitate informatică, iar 70% sunt preocupaţi să asigure protecţia organizaţiei de atacurile ţintite.

    În privinţa factorilor care pot avea un impact pozitiv asupra securităţii informatice a organizaţiilor, marea majoritate a respondenţilor s-a concentrat pe creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice (inclusiv prin programe de training), şi de asemenea pe creşterea nivelul de înţelegere şi de sprijin al consiliilor de administraţie pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Un alt factor pozitiv este considerat aplicarea cerinţelor cadrului de reglementare specific (77%). Acest lucru ar putea să reflecte cerinţele de reglementare tot mai stricte cu care se confruntă organizaţiile, îndeosebi pe pieţele puternic reglementate.

    Nevoia de a angaja resurse adiţionale (67%) şi de a face schimb de informaţii şi de bune practici cu alţi jucători din domeniu (57%) au fost de asemenea invocate de către o bună parte dintre respondenţi ca fiind factori importanţi sau foarte importanţi pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Acest lucru pare să reflecte faptul că echipele de securitate informatică din companiile româneşti se confruntă cu un deficit de personal specializat, precum şi speranţa că se poate învăţa din experienţa altor organizaţii.

    Cei mai mulţi respondenţi ar prefera să investească în sisteme de data backup şi data recovery (20%), în îmbunătăţirea accesului pentru sistemele de management al accesului la reţelele informatice (19%), în soluţii de prevenţie a scurgerilor de date (16%). Acest lucru poate să reflecte preferinţa respondenţilor de a investi în domenii care au un impact major şi rapid în situaţia lor de securitate informatică, sistemul de protecţie şi acces la date.

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”.