BusinessMagazin

Tag: opinii

  • Dragos Damian: Ce au invatat din criza oamenii din operatiuni

    Iau decizii, intervin nemijlocit in executie, energizeaza
    organizatia, genereaza valoare adaugata, optimizeaza modelul de
    afaceri, creeaza planul B si chiar C daca trebuie. Sunt cei care
    fara macar sa-si fi dat seama au dus pe umerii lor ” relansarea
    economica a Romaniei”, sloganul de mobilizare generala din vremuri
    de declin economic, probabil corespondentul sloganului de
    mobilizare generala din vremuri de crestere economica “cred că
    România îşi poate propune să ajungă a şaptea putere a UE”.

    De aceea mai mult ca sigur ca oamenii din operatiuni sunt primii
    care au incercat o satisfactie nemasurata, disproportionata chiar,
    cand au auzit ca economia Romaniei a crescut cu 0,6%, pentru ca au
    muncit foarte greu pentru asta. Se reconstruieste in ciuda tuturor
    profetiilor toxice un sentiment de incredere intern si extern iar
    oamenii din operatiuni sunt cei care merita toata
    recunostiinta.

    Dar poate ca austeritatea ultimilor ani nici nu a fost o
    experienta nefolositoare pentru oamenii din operatiuni, daca ne
    gandim la austeritate ca la o lectie care a trebuit invatata cu
    forta de catre ei.

    Au invatat sa sa descurce pe cont propriu, sa redevina
    antreprenori, sa se increada in instinctele proprii pentru a-si
    dezvolta afacerile si mai ales sa nu se bazeze in nici un fel pe
    guvernanti. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa stea
    pragmatic pe picioarele lor insistand pe langa guvernanti doar sa
    resolve blocajul financiar, evaziunea fiscala, munca la negru
    (“crime” economice care de altfel existau si inainte de criza).

    Au invatat sa foloseasca cu abilitate termeni de afaceri noi,
    verbe infernale despre care nu stiau ca exista: a restructura, a
    disponibiliza, a economisi, a conserva, primii termeni din cartea
    de capatai a crizei. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni
    sa foloseasca si grupul-prieten de termeni de afaceri pe care l-au
    invatat concomitent: a eficientiza, a stabiliza, a inova, a
    de-risca.

    Au invatat sa construiasca in organizatii instrumente de
    eficientizare si simplificare absolut naturale in afaceri:
    automatizarea, standardizarea, externalizarea, rationalizarea,
    fluidizarea, diversificarea, discontinuarea; la modul general, au
    invatat ce bine este sa lucrezi prin proceduri operative standard
    la care sa fii compliant. Ramane ca in continuare oamenii din
    operatiuni sa exceleze in a manui aceste procese si sa le faca
    parte integranta din guvernarea modelul de afaceri.

    Au invatat sa nu se limiteze la confortul gestionarii
    operatiunilor domestice ci sa se avante curajos pe piete unde
    “fabricat in Romania” este vazut cu respect, nu asa cum de multe
    ori este sabotat la noi. Ramane ca in continuare oamenii din
    operatiuni sa caute sa evolueze regional organic sau inorganic
    acolo unde consumul creste si sa nu le fie frica nici macar in a
    exporta in superemergentele BRIC si Turcia.

    Au invatat sa aiba incredere in leu, dar nu pentru ca politica
    monetara este stralucita sau pentru ca moneda nationala ar juca
    vreun rol comunitar, ci pentru ca si-au dat seama ce inseamna sa
    colectezi creante intr-o perioada de volatilitate valutara sau sa
    mergi cu mana intinsa umilindu-te pentru un credit de la o banca.
    Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa ceara BNR-ului sa
    tina un leu puternic, sa reziste presiunilor bancilor comerciale,
    sa joace un rol mai important in deciziile pe care le are BCE.

    Au invatat ca de mult prea multe ori analistii, consultantii,
    auditori, avocatii, n-au stiut ce trebuie sa le spuna si atunci au
    spus ceea ce s-a dorit a se auzi si asta a provocat durere. Ramane
    ca in continuare oamenii din operatiuni sa discearna prudent
    sfaturile lor, sa-i faca solidari cu efectele consultantei, in
    general sa le ceara mai multa exigenta si professionalism in
    asistenta acordata.

    Au invatat ca super-scolile le trimit absolventi pregatiti pur
    teoretic, doar pentru modul de lucru “crestere” si ca instruirea pe
    linia frontului este riscanta si scumpa. Ramane ca in continuare
    oamenii de operatiuni sa aloce timp si bani pentru a transforma
    absolventi neajutorati in succesori puternici.

    Au invatat foarte mult despre competitia pentru clienti si
    consumatori care, desi se plang ca a crescut TVA-ul si ca le-au
    scazut veniturile, raman statornici cliseelor ridicole “sunt prea
    sarac ca sa cumpar lucruri ieftine” sau “lucrul romanesc este prost
    facut” si actioneaza in consecinta. Ramane ca in continuare oamenii
    din operatiuni sa combata pseudo-consumerismul cladit pe
    stereotipuri si tina cont ca pretul este cel mai important
    diferentiator in afaceri.

    Oamenii din operatiuni au invatat in ultimii trei ani cat intr-o
    viata, este esential ca in urmatorul ciclu economic sa fie lideri
    intelepti si sa-si aduca aminte.

    DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania.

  • Cristian Hostiuc, ZF: Boc, pe urmele lui Borcea – Lasati-ne sa ne pregatim pentru iesirea din criza

    A facut transferuri, a tras sfori, a avut arbitri, a jucat in
    preliminarii, a fost la o repriza de obiectiv, dar nu a reusit sa
    intre in grupele Champions League. Asa risca acum si premierul Emil
    Boc cu economia, care a iesit din recesiune, mai cu un curs valutar
    bun, mai cu Duster, mai cu piata germana, dar nu din criza. Si nici
    bine nu s-au intiparit in mintea analistilor datele de crestere,
    0,1% in trimestrul 4 din 2010 si 0,6% in trimestrul 1 din 2011, ca
    premierul numara saptamanal locurile de munca create peste noapte
    de noul Cod al muncii, ca in Caragiale. In ritmul asta vom ajunge
    ca pana la finalul anului sa avem 8 milioane de salariati, cat erau
    raportarile de pe vremea lui Ceausescu.

    Cresterea economica este inca fragila, unele sectoare merg bine,
    altele inca au frana trasa. Investitiile straine au doar un usor
    plus, iar in banci mai mult se refinanteaza si se ramburseaza
    creditele decat se dau altele noi. Promotiile de credite cu dobanzi
    mai mici au mai adus ceva clienti la sediile bancare, macar sa
    intrebe de conditii, dar nu sunt de ajuns ca sa miste piata astfel
    incat sa se vada.

    Piata constructiilor inca isi cauta un motiv pentru care sa
    creasca. In infrastructura, anunturile de licitatii si adjudecari
    de tronsoane si lucrari de tronsoane de autostrazi si drumuri
    nationale sunt in fiecare zi, de zici ca peste tot este numai un
    santier. Cred ca Romania nu are atatia muncitori cate lucrari sunt
    anuntate. Blocurile noi de locuinte inca isi asteapta locatarii.
    Pana atunci dezvoltatorii intra in insolventa ca sa mai stearga din
    creditele luate de la banci. Oamenii ar vrea sa cumpere, dar parca
    preturile sunt in continuare mari si nu merita. Asa ca toata lumea
    mai asteapta. Nici gand ca Guvernul sa vina cu un program gen
    “Rabla” pentru apartamentele nou construite.

    Reluarea consumului, cel de care se leaga toate sperantele
    iesirii din criza, pentru ca o crestere a exporturilor si a
    industriei nu este de ajuns, se lasa asteptata. Oamenii inca nu au
    incredere ca lucrurile merg bine, ca economia isi revine si atunci
    asteapta. Banii stau mai bine la banca inca un an, se mai aduna
    ceva dobanda, decat sa se duca pentru o achizitie. Schimbarea
    televizorului mai poate sa astepte, ca fotbalul nostru se poate
    vedea si pe un televizor vechi, nu pe LCD. La fotbalul jucat nu
    merita o astfel de investitie, gandesc oamenii.

    Presedintele Basescu vorbeste despre reforma statului, despre
    modificarea Constitutiei, despre o noua reimpartire administrativa
    a tarii, de baronii regiilor, de management privat la companiile de
    stat, de privatizare etc. Teme majore de dezbatere si de mestecat
    zilnic. Membrii PD-L-ului fac eforturi majore sa gaseasca motive
    pentru a le sustine la televizor, iar opozitia le contesta din
    rasputeri. Pentru ca sunt ale lui Basescu. O buna parte din
    ministrii PD-L fug de luminile publice incat nici nu stii ce
    sustin. Basescu cere public management privat la regiile de stat
    sau discutii cu partidele pentru a vedea pana la ce nivel oamenii
    sa fie numiti politic, iar ministrii isi numesc prietenii de o
    viata sau de afaceri in companiile de stat. Respinge premierul
    aceste numiri? Nu! Ca si el a avut nevoie de sustinere ca sa fie
    reales presedinte al PD-L.

    De cand au preluat puterea deplina in 2009, Basescu, Boc plus
    toti ministrii care s-au perindat discuta despre privatizarea pe
    Bursa a companiilor mari de stat. Fiecare seminar, conferinta sau
    forum este presarat de intentii, declaratii, sperante ca acum se va
    intampla. Nu stiu cum a fost Guvernul Tariceanu, dar el macar a mai
    scos ceva pe Bursa din Transelectrica si din Transgaz. Statul a
    pastrat controlul, PD-L si-a numit oamenii acolo cand a venit la
    putere, dar aceste societati sunt “devalizate” mai putin pentru ca
    investitorii minoritari sunt cei mai buni supraveghetori.

    De un an si ceva Guvernul Boc se chinuie sa vanda 10% din Petrom
    pe Bursa si nici acum nu a reusit. Ce sa mai vorbim de celelalte
    societati mari. Probabil ca premierul

    Boc vrea sa lase mostenire viitorului premier “intentiile de
    privatizare prin Bursa” ca sa aiba si acesta despre ce sa
    vorbeasca. Nu credeam ca voi ajunge sa spun ca Nicolae Vacaroiu,
    premierul hulit al anilor ’90, a fost cel mai bun pentru aducerea
    societatilor de stat pe Bursa.

    Consolidandu-si puterea, Basescu, Boc, PD-L-ul incep sa discute
    despre teme majore politice, asa bune de suete, incepand cu
    modificarea Constitutiei si treptat uita de economie, de o agenda
    de masuri active, pentru a reda increderea oamenilor ca lucrurile
    se misca. Discutiile si modificarile politice sunt bune cand
    economia va merge cu un plus anual de 4%. Acum la o crestere
    economica de zero si ceva, cu “falimentul” Greciei pus pe tapet in
    fiecare zi, cu SUA care stau si ele sub bomba datoriilor, altele ar
    trebui sa fie prioritatile presedintelui si ale premierului. Asta
    ca sa nu ne pregatim si la anul pentru iesirea din criza.

    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
    Financiar. Cititi
    mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Nokia are probleme

    In ultima zi a lunii mai Nokia a admis ca o serie de factori a avut un impact negativ mai mare decat prevazuse asupra afacerilor in domeniul aparatelor si serviciilor, asa ca estimarile privind veniturile pentru al doilea trimestru al anului au fost prea optimiste. Aceasta inseamna ca veniturile reale vor fi sub 6,1 miliarde de euro (cele mai mici din ultimii doi ani) si ca profitul va fi nul. Jongland putin cu cifrele, analistii au ajuns la concluzia ca doar reducerea marjei de profit nu putea conduce la aceste rezultate, asadar e vorba si de o scadere importanta a volumului vanzarilor de smartphones. Instantaneu, pretul actiunilor companiei finlandeze a mai scazut cu o zecime, care s-a adaugat unei scaderi de 17% in zilele precedente. La un pret de 4,38 euro, capitalizarea companiei se cifreaza la circa 25 de miliarde de dolari, o suma despre care analistii spun ca Apple o poate castiga in 2011 doar din profitul net. Nokia a revenit astfel la nivelul din 1998.

    Care sunt acei “factori negativi” de care vorbeste comunicatul de la Nokia? Desi nu se da niciun nume, este vorba evident de presiuni exercitate asupra preturilor din doua directii. In zona “dumbphones” de vina sunt chinezii, care produc din ce in ce mai multe telefoane foarte ieftine. Insa in zona telefoanelor inteligente presiunea vine in special de la multimea de telefoane cu Android puse pe piata la preturi tot mai mici de companii precum Motorola, Sony Ericsson sau HTC, dar si de la iPhone, care pune presiune pe zona de top. Cifrele sunt edificatoare mai ales in Europa de Vest, unde in primul trimestru Android echipa 34% din telefoanele inteligente, fata de doar 8% cu un an in urma. Spre comparatie, cota de piata a telefoanelor Nokia echipate cu Symbian a scazut de la 40% la 21% in acelasi interval. In materie de venituri, Nokia a fost depasita de Apple, care a vandut in ultimul trimestru 18,5 milioane de iPhone, la preturi de cinci ori mai mari decat telefoanele cu Symbian.

    Ceea ce nu spune Nokia este faptul ca scaderea a mai avut o cauza: lipsa suportului operatorilor. Horace Dediu, un analist care are o experienta de cativa ani ca director de dezvoltare la Nokia, a avertizat inca din februarie ca “executia publica” a sistemului Symbian va avea ca efect o criza de incredere si ca distribuitorii si operatorii nu vor mai inghiti un produs pe linie moarta. Noul sef al Nokia estima ca se vor mai vinde inca 150 de milioane de telefoane Symbian inainte de tranzitia la Microsoft Windows Phone, dar cifrele il contrazic. Pierre Ferragu de la Bernstein Research este foarte pesimist privind evolutiile viitoare si crede ca scaderea accentuata a cotei de piata va conduce la deprecierea brandului, iar fereastra de oportunitati deschisa de colaborarea cu Microsoft pentru dezvoltarea unui nou ecosistem se va diminua considerabil.

    Insa tot in ultima zi a lunii mai a mai intervenit ceva. E vorba de un tweet lansat de un rus pe nume Eldar Murtazin, care spune asa: “O mica companie de software a hotarat saptamana trecuta ca ar putea cheltui 19 miliarde de dolari pentru a cumpara o parte dintr-un mic producator de telefoane. Asta este”. Marele zvon a fost instantaneu pus in discutie de presa dintr-un motiv simplu: Murtazin, analist la Mobile Research Group si editorul sitului Mobile-Review.com, are cu siguranta surse bine plasate la Nokia. El a fost cel care a prezis ca finlandezii vor renunta la brandul Ovi si tot el a fost primul care a aflat de intentia companiei de a trece de pe Symbian pe Windows Phone. Ambele s-au adeverit, iar Nokia se pare ca a intervenit (fara succes) pe langa autoritatile ruse pentru a afla sursele lui Murtazin, care in urma cu doua saptamani anunta ca Microsoft si Nokia se pregatesc pentru intrevederi “in spatele usilor inchise”. Atunci nimeni nu l-a luat in serios, dar acum foarte influentul blog BGR accepta posibilitatea unei astfel de targ, desi Microsoft a refuzat sa comenteze, Nokia a negat vehement, iar Business Insider a calificat zvonul drept absurd. Matt Hartley spune in Financial Post ca ar fi ca si cand ai cumpara vaca dupa ce ai platit o groaza de bani ca sa fii singurul care o mulge.

    Si totusi, nu e chiar absurd. Microsoft dispune de banii acestia in Europa si n-are de gand sa-i repatrieze. Oricum se vorbea de “silent takeover”. In plus, unii tehnicieni spun ca Nokia cu Windows Phone nu poate fi mai bun decat iPhone tocmai pentru ca Apple face atat hardul, cat si softul… Dupa ce atatia ani Apple a incercat sa devina “the next Microsoft”, n-ar fi exclus ca Microsoft sa-si doreasca acum sa devina “the next Apple”.

  • Tinerii manageri, modele pentru tinerii din noua generatie

    Cu fiecare poveste pe care am scris-o am vazut inceputurile si
    eforturile pe care le-au depus tinerii pentru a se dezvolta
    profesional. Rezultatele acestor eforturi sunt pozitiile importante
    pe care le ocupa in unele dintre cele mai mari companii din
    Romania. Indiferent de domeniul in care activeaza si de compania in
    care se afla, tinerii se remarca mai ales prin perseverenta de a-si
    duce la bun sfarsit scopurile. De fiecare data cand vorbesc de
    realizarile profesionale sunt fericiti. In plus, vor mult mai
    mult.

    Prin catalogul 100 Tineri Manageri de Top si prin Gala Premiilor
    BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top, BUSINESS Magazin
    ofera an de an recunoastere noii generatii de manageri, cea care
    transforma Romania prin energia si creativitatea sa.

    Roxana Cristea este redactor al revistei BUSINESS Magazin.

  • Povara de pe umerii tinerilor manageri de top

    N-au prins valul de crestere cu orice pret si nici
    oportunitatile date de lipsa de anumite bunuri sau servicii din
    piata, dar s-au adaptat unui mediu competitiv de afaceri si au
    contribuit la propulsarea economiei si, de ce nu, la redresarea de
    acum a acesteia. Ei sunt, de fapt, managerii care au construit
    economia asa cum este astazi. Nu le-a fost usor.

    Problemele din economie au fost uneori atribuite lipsei de
    experienta a managerilor din generatia de sub 40 de ani, dar
    probabil fara ei si fara deciziile pe care le-au luat, economia ar
    fi avut toate sansele sa se scufunde si mai tare. Singura problema
    pe care o vad este ca n-au preluat fraiele economiei mai repede,
    prin anii ’90. Schimbarile s-ar fi intamplat mult mai repede si,
    poate, situatia economica era astazi alta.

    Prin catalogul 100 Tineri Manageri de Top si prin Gala Premiilor
    BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top, BUSINESS Magazin
    ofera an de an recunoastere noii generatii de manageri, cea care
    transforma Romania prin energia si creativitatea sa.

    Anca Arsene-Barbulescu este redactor al revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Cum tragem linia la 100 Tineri Manageri de Top

    De fiecare data, pe lista scurta ajung invariabil mai mult de
    100 de candidati eligibili pentru o pozitie in acest catalog. Facem
    o aritmetica ciudata si, in cele din urma, tragem linie la 100.

    Ne oprim la oamenii in al caror viitor si in a caror putere de a
    schimba ceva credem. Sunt oameni cu care ne vedem zi de zi, cu care
    vorbim la telefon, despre care citim si in alte ziare si reviste si
    care au in acest moment forta si dorinta de a face lucruri
    notabile. Cred ca in primul rand vor sa-si demonstreze lor ca pot
    si sa-si implineasca un tel personal, ceea ce este cat se poate de
    legitim. Este cea mai puternica motivatie pe care o pot avea si,
    intr-un fel, catalogul pe care BUSINESS Magazin il scoate pe piata
    de sase ani deja este o incurajare in plus.

    Motivatia, ambitia, sistemul de anduranta pe care si l-au creat,
    in unele cazuri privitul de sus catre ceilalti, dar mai ales
    increderea ca se pricep la ceea ce fac sunt indicii. Indicii reale
    ca despre cele 600 de nume pe care vi le-am prezentat pana acum in
    catalogul “100 Tineri Manageri de Top” vom auzi si peste 10 si
    peste 20 de ani.

    Prin catalogul 100 Tineri Manageri de Top si prin Gala Premiilor
    BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top, BUSINESS Magazin
    ofera an de an recunoastere noii generatii de manageri, cea care
    transforma Romania prin energia si creativitatea sa.

    Ana Raduta este redactor al revistei BUSINESS Magazin.

  • Mediul, economia, tinerii – intr-o continua schimbare

    Mediul, economia sunt intr-o continua schimbare, globalizarea ne
    face sa simtim impactul unor evenimente care se petrec la capatul
    celalalt al lumii, ne obliga sa fim tot timpul conectati, ceea ce
    este extrem de solicitant”, spune unul dintre tinerii manageri.
    Aproape toti afirma ca lucreaza mai mult de 8 ore pe zi, unii 10
    ore, altii mai mult. Un bancher zice ca abordarea care l-a ajutat
    sa reziste e ca nu are laptop sau BlackBerry si cand pleaca de la
    birou lasa acolo toate problemele profesionale.

    Un altul spune ca ajunge la banca in jur de 7,30 si pleaca in
    jur de ora 20. Totusi, au viata de familie, ies cu prietenii,
    incearca sa faca sport in fiecare saptamana, sunt tonici si fac
    glume cand vorbesti cu ei si nu numai ca nu si-ar schimba viata,
    dar rad de mitul “trag tare pana la 40-45 de ani si apoi ma retrag
    pe o insula la soare”. Robotei? Nu. Ce au ei e forta tineretii,
    capacitatea de adaptare, dorinta de a merge inainte in loc sa se
    lamenteze si mai ales constiinta ca tot ce traiesc e pe meritul si
    munca lor.

    Prin catalogul 100 Tineri Manageri de Top si prin Gala Premiilor
    BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top, BUSINESS Magazin
    ofera an de an recunoastere noii generatii de manageri, cea care
    transforma Romania prin energia si creativitatea sa.

    Crenguta Nicolae este redactor-sef adjunct al revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Cum influenteaza tinerii manageri economia

    Pe de o parte, sunt mai dispusi decat colegii din alte tari,
    pentru care programul incepe si se termina cel mai adesea la ora
    fixa, sa faca eforturi suplimentare. Am auzit de multe ori
    vorbindu-se despre productivitatea pe angajat. Dar prea rar se
    discuta despre faptul ca sunt filiale romanesti in care
    profitabilitatea pe angajat este mult mai mare decat cea din Vest.
    La fel de bine, managerii romani sunt dispusi, atunci cand isi
    cladesc cariera, sa renunte la elemente cheie de confort. Sunt
    primii care se inscriu pe liste pentru pozitii in alte tari, si
    adesea in zone mai putin dezvoltate decat Romania.

    Pe de alta parte, sunt multe exemple (cel putin 600, pana acum,
    cati am cuprins in anuarele BUSINESS Magazin cu Tineri Manageri)
    care arata povesti reale si frumoase despre cariere. I-a ajutat
    mult educatia – romanii vorbesc, spun expatii – multe limbi straine
    si au cultura generala care ii ajuta sa discute lejer pe subiecte
    variate. Si ultimii 20 de ani, de cand se cladeste economia de
    piata, le-au fost de folos. Pentru ca asa cum Romania a ars etape,
    si managerii au facut la fel. Un avocat din Vest, de pilda, ajunge
    partener intr-o firma de profil in cinci-sase ani. Aici, sunt
    exemple cand doi-trei ani au fost de-ajuns pentru absolventii de
    Facultate sa fie numiti parteneri in case de avocatura de top.

    Am intalnit si oameni care ar fi avut sanse de reusita peste
    hotare si care au ales sa ramana aici. Si, in unele cazuri, sa faca
    tot posibilul pentru a schimba lucrurile in bine. Managerii sau
    antreprenorii care cladesc acum afaceri sunt lupii tineri ai
    economiei. Cred ca lor li se datoreaza, intr-o masura mai mare
    decat politicienilor de pilda, cresterea economica pe care am
    avut-o si pe care o asteptam sa revina.

    Prin catalogul 100 Tineri Manageri de Top si prin Gala Premiilor
    BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top, BUSINESS Magazin
    ofera an de an recunoastere noii generatii de manageri, cea care
    transforma Romania prin energia si creativitatea sa.

    Ioana Mihai este editor al revistei BUSINESS Magazin.

  • De ce e unica noua generatie de tineri manageri

    Sau, dupa cum imi povestea de curand un bancher, erau vremuri in
    care multinationalele abia paseau pe taram romanesc. Asa cum spun
    chiar managerii, a fost o posibilitate unica in viata sa vezi cum
    sediile bancilor se aflau doar in Bucuresti sau cum o singura banca
    lucra cu valuta. Sunt vremuri pe care managerii din Europa de Vest
    nu au cum sa le inteleaga. Apoi, cei mai multi dintre absolventii
    de atunci au ajuns la primul loc de munca inarmati doar cu
    entuziasmul si dorinta de a invata, dat fiind ca manualele dupa
    care se pregateau nu aveau de-a face cu o realitatile economice.
    “Este senzational sa vezi cum pleaca o piata de la zero, cum unii
    se nasc si cresc, iar altii mor”, spunea unul dintre tinerii
    manageri. Vorbim de fapt despre tineri care au acum 10-15 ani de
    experienta profesionala, dobandita intr-o piata imatura in care s-a
    mizat cel mai mult pe instinct si mai putin pe regulile clasice ale
    economiei.

    Prin catalogul 100 Tineri Manageri de Top si prin Gala Premiilor
    BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top, BUSINESS Magazin
    ofera an de an recunoastere noii generatii de manageri, cea care
    transforma Romania prin energia si creativitatea sa.

    Razvan Muresan este redactor al revistei BUSINESS Magazin.

  • Ce crede echipa BUSINESS Magazin despre tinerii manageri de top

    Crenguta Nicolae, redactor-sef adjunct BUSINESS Magazin:

    As spune ca timpul liber a devenit «nu tocmai liber», dar nu
    doar din cauza timpului fizic petrecut la birou. Mediul, economia
    sunt intr-o continua schimbare, globalizarea ne face sa simtim
    impactul unor evenimente care se petrec la capatul celalalt al
    lumii, ne obliga sa fim tot timpul conectati, ceea ce este extrem
    de solicitant”, spune unul dintre tinerii manageri. Aproape toti
    afirma ca lucreaza mai mult de 8 ore pe zi, unii 10 ore, altii mai
    mult. Un bancher zice ca abordarea care l-a ajutat sa reziste e ca
    nu are laptop sau BlackBerry si cand pleaca de la birou lasa acolo
    toate problemele profesionale. Un altul spune ca ajunge la banca in
    jur de 7,30 si pleaca in jur de ora 20. Totusi, au viata de
    familie, ies cu prietenii, incearca sa faca sport in fiecare
    saptamana, sunt tonici si fac glume cand vorbesti cu ei si nu numai
    ca nu si-ar schimba viata, dar rad de mitul “trag tare pana la
    40-45 de ani si apoi ma retrag pe o insula la soare”. Robotei? Nu.
    Ce au ei e forta tineretii, capacitatea de adaptare, dorinta de a
    merge inainte in loc sa se lamenteze si mai ales constiinta ca tot
    ce traiesc e pe meritul si munca lor.

    Ioana Mihai, editor BUSINESS Magazin:

    Fara exceptie, tinerii manageri cu care m-am intalnit de-a
    lungul anilor au in comun ambitia si (pre)dispozitia de a munci din
    greu. Pe de o parte, sunt mai dispusi decat colegii din alte tari,
    pentru care programul incepe si se termina cel mai adesea la ora
    fixa, sa faca eforturi suplimentare. Am auzit de multe ori
    vorbindu-se despre productivitatea pe angajat. Dar prea rar se
    discuta despre faptul ca sunt filiale romanesti in care
    profitabilitatea pe angajat este mult mai mare decat cea din Vest.
    La fel de bine, managerii romani sunt dispusi, atunci cand isi
    cladesc cariera, sa renunte la elemente cheie de confort. Sunt
    primii care se inscriu pe liste pentru pozitii in alte tari, si
    adesea in zone mai putin dezvoltate decat Romania. Pe de alta
    parte, sunt multe exemple (cel putin 600, pana acum, cati am
    cuprins in anuarele BUSINESS Magazin cu Tineri Manageri) care arata
    povesti reale si frumoase despre cariere. Si ultimii 20 de ani, de
    cand se cladeste economia de piata, le-au fost de folos.

    Anca Arsene-Barbulescu, redactor BUSINESS Magazin:

    Pe umerii tinerilor manageri de top din Romania au cazut in
    ultimii ani poverile unei economii deficitare si ale unui mediu de
    business inca destul de puternic marcat de alte vremuri. N-au prins
    valul de crestere cu orice pret si nici oportunitatile date de
    lipsa de anumite bunuri sau servicii din piata, dar s-au adaptat
    unui mediu competitiv de afaceri si au contribuit la propulsarea
    economiei si, de ce nu, la redresarea de acum a acesteia. Ei sunt,
    de fapt, managerii care au construit economia asa cum este astazi.
    Nu le-a fost usor. Problemele din economie au fost uneori atribuite
    lipsei de experienta a managerilor din generatia de sub 40 de ani,
    dar probabil fara ei si fara deciziile pe care le-au luat, economia
    ar fi avut toate sansele sa se scufunde si mai tare. Singura
    problema pe care o vad este ca n-au preluat fraiele economiei mai
    repede, prin anii ’90. Schimbarile s-ar fi intamplat mult mai
    repede si, poate, situatia economica era astazi alta.

    Ana Raduta, redactor BUSINESS Magazin:

    In fiecare an, cand incepe primavara, ne pregatim sa va
    prezentam 100 de noi tineri manageri pe care ii socotim importanti
    pentru Romania si pentru businessul romanesc. De fiecare data, pe
    lista scurta ajung invariabil mai mult de 100 de candidati
    eligibili pentru o pozitie in acest catalog. Facem o aritmetica
    ciudata si, in cele din urma, tragem linie la 100. Ne oprim la
    oamenii in al caror viitor si in a caror putere de a schimba ceva
    credem. Sunt oameni cu care ne vedem zi de zi, cu care vorbim la
    telefon, despre care citim si in alte ziare si reviste si care au
    in acest moment forta si dorinta de a face lucruri notabile. Cred
    ca in primul rand vor sa-si demonstreze lor ca pot si sa-si
    implineasca un tel personal, ceea ce este cat se poate de legitim.
    Este cea mai puternica motivatie pe care o pot avea si, intr-un
    fel, catalogul pe care BUSINESS Magazin il scoate pe piata de sase
    ani deja este o incurajare in plus. Motivatia, ambitia, sistemul de
    anduranta pe care si l-au creat, in unele cazuri privitul de sus
    catre ceilalti, dar mai ales increderea ca se pricep la ceea ce fac
    sunt indicii. Indicii reale ca despre cele 600 de nume pe care vi
    le-am prezentat pana acum in catalogul “100 Tineri Manageri de Top”
    vom auzi si peste 10 si peste 20 de ani.

    Roxana Cristea, redactor BUSINESS Magazin:

    Avem de invatat atat de la cei tineri, cat mai ales de la
    managerii experimentati, care au o cariera impresionanta in spate.
    Cu fiecare poveste pe care am scris-o am vazut inceputurile si
    eforturile pe care le-au depus tinerii pentru a se dezvolta
    profesional. Rezultatele acestor eforturi sunt pozitiile importante
    pe care le ocupa in unele dintre cele mai mari companii din
    Romania. Indiferent de domeniul in care activeaza si de compania in
    care se afla, tinerii se remarca mai ales prin perseverenta de a-si
    duce la bun sfarsit scopurile. De fiecare data cand vorbesc de
    realizarile profesionale sunt fericiti. In plus, vor mult mai
    mult.

    Razvan Muresan, redactor BUSINESS Magazin:

    Generatia tinerilor manageri s-a configurat in principiu dupa un
    tipar bine stabilit. Cei mai multi au prins Revolutia pe bancile
    facultatii, aveau cel mult 20 de ani la acea vreme si au reusit sa
    se desprinda din start de sabloanele vechiului regim. Sau, dupa cum
    imi povestea de curand un bancher, erau vremuri in care
    multinationalele abia paseau pe taram romanesc. Asa cum spun chiar
    managerii, a fost o posibilitate unica in viata sa vezi cum sediile
    bancilor se aflau doar in Bucuresti sau cum o singura banca lucra
    cu valuta. Sunt vremuri pe care managerii din Europa de Vest nu au
    cum sa le inteleaga. Apoi, cei mai multi dintre absolventii de
    atunci au ajuns la primul loc de munca inarmati doar cu entuziasmul
    si dorinta de a invata, dat fiind ca manualele dupa care se
    pregateau nu aveau de-a face cu o realitatile economice. “Este
    senzational sa vezi cum pleaca o piata de la zero, cum unii se nasc
    si cresc, iar altii mor”, spunea unul dintre tinerii manageri.
    Vorbim de fapt despre tineri care au acum 10-15 ani de experienta
    profesionala, dobandita intr-o piata imatura in care s-a mizat cel
    mai mult pe instinct si mai putin pe regulile clasice ale
    economiei.