BusinessMagazin

Tag: online

  • Costin Moga, ING România: Viitorul va fi un mix de offline şi online, cu o creştere mai redusă, nu atât de mare ca anul trecut, în ceea ce priveşte online-ul

    Pandemia de Covid-19 a adus o serie de schimbări în compor­tamentul de consum al românilor, de la plata mai frecventă cu cardul, la achiziţii mai multe online. Loc de schimbare există încă, spune Costin Moga, sector head retail and services ING România.

    „Cash-ul va con­tinua să reprezinte cu un procent important în tranzacţii, chiar dacă, începând cu anul trecut, am constatat o scădere a ponderii acestui tip de operaţiuni.“ Mai exact, dacă la începutul lui 2020 raportul era de 65% plată numerar şi 35% plată cu cardul, spre final de an di­ferenţa dintre cele două s-a mai redus, raportul ajungând la 60%-40%“, a spus executivul ING în cadrul conferinţei ZF Retail.

    „În cazul ING însă, am constatat o inversare a trendului, astfel că trazacţiile cu cardul au surclasat retragerile de numerar şi au ajuns să reprezinte de 53% la finalul anului trecut. Cash-ul va exista în continuare, însă, dacă ne uităm la ce spune statistica Eurostat, vedem că 85% din per­soanele din România cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani accesează internetul, dar doar 35% cumpără online.“

    Creşterea ponderii e semnifi­ca­tivă, dar raportat la media europeană, România e departe. Mai exact, ponderea europenilor care cumpără online a ajuns anul trecut la 72%, în urcare de la 62% în 2019.

    „Totuşi, în ceea ce priveşte România, eu sunt optimist, avem creştere mare şi potenţial pe măsură de a ajunge la media europeană. Romania e ţara din UE unde cumpărăturile online au crescut cel mai mult în ultimii cinci ani, cu 27 puncte procentuale.“

    În toată această perioadă, schimbarea rapidă de la plata numerar la cea cu cardul a creat o nevoie mare pentru comercianţi de a avea acces la cât mai multe canale de plată online, spune executivul ING. Schimbările au pus presiune pe stocurile de echipamente, pe dezvoltări, pe resurse umane, pe oamenii din bănci care se ocupă de aceste dezvoltări.

    Tot la capitolul schimbări de com­portament în pandemie, se re­mar­­că o creştere a plăţilor contactless. „Acum 7-8 ani încercam să con­vin­gem clienţii corporate să accepte această funcţionalitate. Acela a fost momentul când am decis să implementăm în masă această soluţie şi am început să înlocuim toate cardurile cu cele care aveau funcţia de contactless. Am discutat cu comer­cianţii în încercarea de a de­monta mitul că plata contactless înseamnă un timp mai îndelungat de stat la coadă. Şi în zona de clienţi am încurajat plata cu carduri contactless.“

    În 2020, în primele luni ale pandemiei, Costin Moga spune că statistica arăta că în magazinele mari, din zonele  urbane, peste 80% din tranzacţiile cu cardul erau contactless.

    Este o schimbare de comportament adusă şi de regulile sanitare, dar a venit şi din obşnuinţa clienţilor cu astfel de produse.

    Una din trei tranzacţii efectuate cu cardul este procesată de ING, spune executivul.

    „Este adevărat că pe noi ne-a ajutat mult şi faptul că la începutul pandemiei aveam o gamă diversificată de canale de colectare cash sau încasări prin terminale POS, POS mobile, canale de încasare online. Pandemia a grăbit practic procesul de digitalzire şi a condus la o adopţie mult mai largă atât din partea clienţilor, cât şi din partea comercianţilor, a acestor canale alternative.“

    Astfel, în opinia lui Costin Moga, viitorul va fi un mix de offline şi online, urmând o perioadă cu o creştere mai redusă, nu atât de mare ca anul trecut, în ceea ce priveşte online-ul.

    „Un element important este diversificarea canalelor de livrare. Am constatat că sunt investiţii serioase şi planuri de investiţii în extinderea reţelelor de e-box-uri. Va conta mai puţin partea de proximitate, iar consumatorul va decide în funcţie de preţ, serviciul de livrare.“

     

  • Ce articole sportive şi-au cumpărat românii în pandemie?

    Românii fac sport, dar încă nu au ajuns la nivelul vesticilor, după cum se observă şi în vânzările retailerului de echipamente sportive Hervis. Ce articole sportive şi-au cumpărat ei în pandemie şi care sunt perspectivele de dezvoltare a acestei pieţe în continuare?

    În cadrul companiei, rolul meu presupune gestionarea operaţiunilor curente de mediu online, supravegherea fluxurilor comenzilor online, a produselor, a promovării, pe de o parte, iar pe de altă parte, partea de customer support şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea de noi proiecte”, descrie Constantin Fetica rolul pe care îl ocupă în cadrul Hervis. Chiar dacă businessul retailerului austriac este unul eminamente brick&mortar, online-ul reprezintă un canal foarte important şi anul 2020 a demonstrat că dezvoltarea acestui canal este esenţială. „În cadrul companiei dezvoltăm conceptul de omnichannel, îmbinarea celor două medii, online şi offline”.

    Retailerul a decis să intre în online prin platforma marketplace a eMAG în urmă cu şase ani, iar la aproximativ un an şi jumătate au lansat şi magazinul propriu online.

    „Am observat că semnalele venite din comportamentul consumatorului din marketplace uneori sunt puţin diferite – dacă în eMAG Marketplace apare un interes către articolele sportive dedicate sporturilor individuale, pe site-ul propriu, clienţii sunt orientaţi către articole din zona de leisure, iar în magazine sunt orientaţi mai degrabă către echipamente.”

    Adaugă că Hervis, fiind un business axat mai ales pe magazinele fizice, a înregistrat scăderi de vânzări în pandemie. „Chiar dacă online-ul a înregistrat creşteri frumoase, nu a completat scăderile înregistrate de magazinele fizice. Numărul de comenzi a crescut simţitor, setea oamenilor pentru sport a fost prezentă, iar după lockdown am sesizat bucuria cu care s-au întors în magazine.”

    În 2019, la nivel de companie, au înregistrat o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, iar estimarea pentru anul trecut se referă la o scădere de circa 20%: „Sperăm că oficial scăderea va fi mai mică de 20%”. În ceea ce priveşte structura vânzărilor, Constantin Fetica spune că Marketplace-ul ajută mult online-ul şi variază între 15 şi 20% ca pondere în vânzările din online.

    Unde cumpără însă clienţii mai mult? „Hervis este un business puternic influenţat de vreme, în funcţie de cele trei canale, câteodată bonul din magazine poate depăşi bonul din online şi invers, un bon mediu la biciclete este clar mai ridicat decât în cazul îmbrăcămintei.”

    Referitor la penuria mondială de piese de biciclete, Fetica spune că într-adevăr, furnizorii de componente nu au reuşit încă să revină la un nivel ridicat de producţie şi observă un interes crescut pentru acest tip de produse, cerere care speră că va putea fi acoperită. „Din fericire nu au existat comenzi pe care să nu le putem onora, am gestionat destul de bine situaţia.”

    Cu cât a crescut preţul bicicletelor în noul context? „Pe lângă această penurie a componentelor, s-au mai adăugat costuri legate de transport – respectiv costurile cu containerele venite de peste ocean – preţul pe container a crescut până la şase ori, evident creşterea preţului în preţul bicicletei nu a fost de asemenea anvergură, ci aproape insesizabilă.”

    În pandemie însă, a observat că a existat o cerere semnificativă pentru două tipuri de produse – articolele pentru yoga, greutăţi, fitness – articole sportive dedicate sporturilor individuale şi, nu în ultimul rând pentru zona de leisure, pentru echipamente de stat în casă.

    În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea diferă în funcţie de nevoile oamenilor: „În principal oamenii preferă articole care răspund unei nevoi, dacă mă refer la un pantof de alergare, acesta poate să aibă un preţ cuprins între 200 şi 400 de lei, cei care caută performanţă vor merge către un pantof cu caracteristici tehnice care aduc şi un preţ mai ridicat, de 500-600 lei”.

    Cumpără sau nu mai mult românii decât alte state? „Asta ţine de o filosofie a sportului care în ţările vestice este mai dezvoltată. Un cumpărător din Austria va căuta mai degrabă performanţă şi este mult mai axat către sport. Conform unei statistici, în România, până în 10% din populaţie îşi doreşte să facă sport activ, în timp ce în ţările vestice, procentul este de 30-40%. Românii cumpără, dar nu la nivelul preţurilor vestice şi cu siguranţă nu cumpără articole dedicate sporturilor de performanţă, este o nişă în România şi încercăm să schimbăm orientarea clienţilor în această direcţie.”

    În ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a comerţului online, Constantin Feetica crede că acestea sunt în continuare optimiste: „Pandemia a schimbat atât la nivelul comportamentului consumatorului anumite paradigme şi, de asemenea, cred că tot ce s-a inovat în perioada de pandemie, toate îmbunătăţirile şi upgrade-urile de platformă vor ajuta la dezvoltarea acestui domeniu.”

    Sfatul său pentru cei care îşi încep un business în online este documentarea, care stă la baza oricărei lansări în afaceri. „Faptul că am pătruns prima dată în online via marketplace ne-a ajutat să sedimentăm anumite fluxuri şi să reuşim să creăm o structură în organizaţie dedicată online-ului. Un alt sfat ar fi să pătrundă şi pe marketplace, acolo know-how-ul este oferit, dacă te documentezi, cu siguranţă poţi învăţa foarte multe.”

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • De la online la print şi înapoi la online. DHM company, o agenţie multidisciplinară de producţie publicitară şi creaţie, a plecat la drum cu ajutorul unei investiţii de câteva mii de lei şi a ajuns recent la o cifră de afaceri de 2,44 milioane euro

    Activi în piaţa românească de producţie publicitară de peste 15 ani, fondatorii DHM Company, Dan Mateuţ (50 de ani) şi Horia David (43 de ani), au ajuns la o cifră de afaceri de circa 12 milioane de lei (2,44 milioane euro) şi 15 angajaţi.

     

    Dan Mateuţ şi Horia David au pus bazele DHM Printing & Advertising, o agenţie multidisciplinară de producţie publicitară şi creaţie, în urmă cu 15 ani, după o investiţie de câteva mii de lei într-o companie ce realiza site-uri pentru clienţi din Statele Unite. Ulterior au dezvoltat partea de tipărire, pornind de la o nevoie descoperită la locul de muncă anterior.

    „Eram oameni de vânzări la una dintre tipografiile mari din Bucureşti, dar am constatat că piaţa avea nevoie şi de altceva pe lângă tipar. Nu puteam aborda clienţii care aveau campanii complexe, ce implicau atât partea de print, cât şi pe cea de produse promoţionale. Sau clienţii care participau la târguri şi expoziţii şi care aveau nevoie de construirea standului, de materiale tipărite şi de promoţionale pe care să le ofere vizitatorilor“, îşi aminteşte Horia David. Însă, adevăratul pas spre antreprenoriat, în sensul că au decis să se concentreze pe afacerea lor, l-au făcut în perioada crizei economice din 2008, perioadă pe care, privind acum retrospectiv, o consideră o lecţie importantă, pe care au aplicat-o şi în această nouă criză.

    „Pandemia a însemnat şi pentru noi, ca de altfel pentru majoritatea companiilor din lume, un moment de reset al activităţii. Chiar dacă în portofoliul nostru avem firme din aproape toate domeniile vieţii economice, niciuna dintre ele nu a mai comandat nimic în prima fază a lockdownului. Primele care au avut nevoie de ajutorul nostru au fost firmele din retail. Au urmat firmele din domeniul agricol, care îşi pregăteau campaniile de toamnă şi care aveau nevoie să îşi promoveze produsele şi acţiunile“, punctează Dan Mateuţ. Antreprenorii din spatele DHM cred că online-ul va fi din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, mai ales că procesul de digitalizare a început demult în domeniul producţiei publicitare, iar pandemia de Covid-19 l-a accelerat. Totodată, ei afirmă că fără digitalizare nu se poate face un business în această perioadă. „Dacă în urmă cu 20 de ani internetul tocmai începea să decoleze, în ultimii ani cheltuielile publicitare în online au explodat şi tendinţa se va menţine în viitor.”

    Horia David, cofondator DHM Company:„Publicitatea online a crescut exponenţial şi va mai creşte în următoarea perioadă. Este cea mai dinamică, având cea mai mare oportunitate de creştere. În cazul obiectelor promoţionale, direcţia este aceea a folosirii în campanii a produselor ce pot fi asociate şi conceptului de work from home.”

    În 2019, valoarea pieţei de publicitate online din România a fost de aproximativ 80 de milioane de euro, conform studiului ROADS 2020, realizat de IAB România şi PwC. Studiul mai arată că în ultimii patru ani, acest segment a avut o medie de creştere de circa 30%, potrivit reprezentaţilor firmei DHM. „Există o regulă generală în industria publicitară, conform căreia cheltuielile alocate promovării sunt strâns corelate cu creşterea sau cu scăderea PIB-ului şi influenţate de încrederea pe care firmele o au în mediul social, astfel încât pandemia a condus la o scădere imediată şi în ceea ce priveşte industria publicitară. Iar compania noastră a fost direct afectată. Deşi sunt semnale că piaţa de print o să scadă mult, antreprenorii consideră că promovarea pe această cale nu va dispărea. Cel puţin, nu în următorii ani. Cu alte cuvinte, proiectele în acest domeniu”, susţine Dan Mateuţ.

    Cei doi antreprenori, încurajaţi de creşterea exponenţială a vânzărilor online, vor să facă noi angajări, pentru că sunt de părere că producţia publicitară îşi va modifica  direcţia. „Publicitatea online a crescut exponenţial şi va mai creşte în următoarea perioadă. Este cea mai dinamică, având cea mai mare oportunitate de creştere. În cazul obiectelor promoţionale, direcţia este aceea a folosirii în campanii a produselor ce pot fi asociate şi conceptului de work from home“, mai spune Horia David. Fondatorii companiei speră că anul 2021 va fi unul de recalibrare a businessului pentru ei,  în ceea ce priveşte cifra de afaceri​, care a scăzut uşor anul trecut din cauza pandemiei. Ei nu au înaintat cifre, dar în anul 2019 veniturile nete au fost de peste 12 milioane de lei. „Deşi anul 2020 a fost un an greu nu doar pentru firmele din domeniul nostru, ci pentru întreaga economie în ansamblul ei, noi ne-am păstrat numărul de angajaţi, iar de la începutul acestui an suntem într-un plin proces de recrutare în aproape toate departamentele şi de retehnologizare. Ne-am mărit echipa de vânzări şi am făcut investiţii în echipamente pentru asigurarea capacităţilor necesare creşterii vânzărilor ”, completează Horia David.

    Fondatorii companiei speră ca evenimentele şi târgurile să îşi reia calendarul obişnuit. Campionatul European de Fotbal, festivalurile care anul trecut nu s-au mai desfăşurat, târgurile şi conferinţele care şi-au închis porţile din cauza pandemiei sunt evenimente pe care Dan Mateuţ şi Horia David le ţintesc în acest an pe care ei îl consideră de revenire. Cei doi consideră că economia va avea o variaţie care va depinde de progresul campaniei de vaccinare şi de restricţiile sanitare şi cred că anul acesta va fi unul de creştere economică, mai temperată în primul semestru şi mai susţinută în cel de-al doilea. „Însă, despre o revenire putem discuta abia în anul 2022. Că această revenire economică va fi în V sau W, este greu de anticipat. Măsurile care se vor lua la nivel naţional vor fi foarte importante. Însă evoluţia pandemiei la nivel global, având în vedere interdependenţa economiilor, va fi una dintre necunoscute, care îşi va pune ea amprenta asupra tipului de revenire”, este de părere, pe de altă parte, Dan Mateuţ.

    Dan Mateuţ, cofondator DHM Company:„Există o regulă generală în industria publicitară, conform căreia cheltuielile alocate promovării sunt strâns corelate cu creşterea sau cu scăderea PIB-ului şi influenţate de încrederea pe care firmele o au în mediul social, astfel încât pandemia a condus la o scădere imediată şi în ceea ce priveşte industria publicitară. Iar compania noastră a fost direct afectată. Deşi sunt semnale că piaţa de print o să scadă mult, antreprenorii consideră că promovarea pe această cale nu va dispărea. Cel puţin, nu în următorii ani.”

     

  • Tu ai prins ofertele de la lansarea Huawei Online Store? Dar voucherele care valorează în total 6.000 de lei?

    Dacă abia acum auzi despre cel mai nou magazin online unde găseşti toate ecranele de care ai nevoie, trebuie mai întâi să ştii că primul voucher de 100 de lei îl primeşti chiar înainte să îţi faci cont.

    Cei care se înscriu la newsletter-ul dedicat magazinului online Huawei primesc automat un voucher de 100 de lei pe care îl pot utiliza la achiziţia de produse.

    Înainte să te apuci de cumpărături trebuie să mai ştii că cei care îşi fac cont pe platformă primesc vouchere în valoare totală de 6.000 de lei.

     

    Top şase recomandări din ofertă

    Pentru orele din zi în care vrei un dispozitiv cât mai performant pentru tine şi pentru munca ta, magazinul Huawei Online Store te aşteaptă cu oferte la laptopurile tale preferate.

    Astfel, laptopurile MateBook D14 şi MateBook D15 te aşteaptă cu reduceri de 800 de lei acum, un moment numai bun să foloseşti voucherele pe care le-ai primit.

    Cea mai mare reducere este de 1.000 de lei, aplicabilă smartphone-urilor de ultimă generaţie Huawei Mate 40 Pro şi Huawei Mate P40 Pro.

    În cazul în care eşti o persoană dinamică, în mişcare, care vrea toate aplicaţiile pe acelaşi ecran, tableta Huawei MatePad vine cu oferta care se potriveşte pentru tine.

    Dacă procesorul octa-core, ecranul de 10.4″ sau cei 4GB RAM nu te conving, află că tableta MatePad te aşteaptă în magazinul tău online www.huaweistore.ro cu o reducere aplicabilă de 300 de lei.

    Pentru utilizatorii care vor puţin mai mult de la purtabilele lor, Huawei oferă posibilitatea unei reduceri de 500 de lei pentru WATCH GT 2 Pro.

    Ce mai are Huawei Online Store pentru tine

    Creat special pentru a-i menţine în permanenţă pe consumatori conectaţi la produsele şi la cele mai bune oferte, Huawei Online Store conţine toate categoriile de dispozitive pe care le cauţi.

    Mai mult, de la smartphone-uri, PC-uri, tablete, wearables şi până la audio, vei beneficia de livrare gratuită la produsele comandate, plus posibilitate de plată în numerar fără taxe adiţionale.

    Totodată, înlocuirea şi returul sunt gratuite în maximum 14 zile de la achiziţie, fără a fi obligat să îţi motivezi decizia.

    Dacă te întrebi ce poţi face cu voucherele tale care valorează în total 6.000 de lei, afla ca acestea pot fi folosite la achizitionarea unor produse precum cântarul HUAWEI Body Scale 3, brăţara de fitness HUAWEI Band 4 sau căştile HUAWEI FreeBuds 3i.

    În acelaşi timp, voucherele ofera reduceri si pentru ceasurile HUAWEI WATCH GT2, HUAWEI WATCH GT2 42mm, în variantele de culoare Refined Gold şi Frosty White, cât şi HUAWEI WATCH GT2 Pro.

    Poţi folosi voucherele din Huawei Online Store şi pentru tableta MatePad, telefoanele P40 Lite 5G, P40 Pro şi Mate40 Pro, sau cele mai noi modele de notebook, precum MateBook D14 şi D15, ediţia 2021, echipate cu procesoare Intel generaţia a 11-a.

    Nu în ultimul rând, dacă faci achiziţii de cel puţin 100 de lei până la sfârşitul lunii mai intri în tragerea la sorţi pentru un premium de 10.999 lei – adică un HUAWEI Mate Xs, telefonul pliabil care stabileşte standardele într-o nouă categorie de smartphone.

  • Proiect: Instituţiile publice să fie obligate să accepte şi plata online a taxelor şi a impozitelor

    Astfel, ar fi uşurată viaţa cetăţenilor, prin acces la beneficiile tehnologiilor moderne şi prin economie de timp şi resurse, dar se va realiza şi o colectare mai rapidă şi eficientă a impozitelor şi a taxelor.

    „Din 2016, instituţiile publice sunt obligate să accepte încasări şi prin cardurile de credit şi de debit. Acum în 2021, este momentul să continuăm modernizarea şi să impunem operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, etc. obligaţia de a accepta şi plata online, printr-un sistem electronic modern de plată la distanţă”, transmite USR PLUS.

    „Prin această iniţiativă, respectăm dorinţa cetăţenilor care îşi doresc să nu mai fie plimbaţi între diferite instituţii pentru a plăti taxe, impozite, amenzi şi alte obligaţii. Continuăm modernizarea instituţiilor publice şi grăbim digitalizarea prin propunerea legislativă depusă. Toţi cetăţenii vor avea acces la beneficiile tehnologiilor moderne printr-o implementare mai rapidă a mijloacelor de plată online a impozitelor şi taxelor pe întreg teritoriul României. Administraţia publică trebuie să conştientizeze faptul că plăţile online nu mai reprezintă o noutate pentru cetăţenii români. Ne gândim, de asemenea, şi la cei care au plecat la muncă în străinătate. Chiar dacă nu se află în ţară, românii din diaspora continuă să plătească taxe în locul bătrânilor rămaşi acasă. Prin implementarea unui sistem de plată modern, o vor putea face de la distanţă, uşor şi în timp util”, declară deputatul USR PLUS Brian Cristian.

    „E momentul să le oferim românilor motive să aibă încredere în instituţiile statului. Propunem, prin această iniţiativă, o abordare coerentă şi unitară în digitalizarea administraţiei publice. Ea are un dublu rezultat benefic: reduce disconfortul cetăţenilor şi creează cadrul pentru optimizarea costurilor, dar şi a colectării de venituri de către instituţiile publice. E datoria statului român să ofere servicii publice online eficiente şi sigure. Acum, avem şi un termen limită pentru atingerea acestui scop: şase luni de la intrarea în vigoare a acestei legi”, declară deputatul USR PLUS de Cluj Viorel Băltăreţu.

    Proiectul de lege modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, iar termenul de implementare a măsurilor este de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

    Instituţiile publice vor putea decide asupra soluţiei implementate, în condiţiile în care există pe piaţă şi funcţionează cu succes numeroase aplicaţii. Spre exemplu, Ghiseul.ro, platformă dezvoltată şi administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, uşor accesibilă şi la costuri minime pentru instituţiile publice. Pot fi utilizate şi alte soluţii software, în paralel sau nu cu Ghiseul.ro, după modelul Primăriilor Baia Mare sau Cluj, care oferă plata online şi direct prin pagina web proprie.

  • La ce riscuri se expun businessurile din online şi cum şi-a propus o companie să le combată

    În contextul crizei sanitare şi economice actuale, antreprenorii s-au văzut nevoiţi să îşi regândească bugetul, prioritizându-şi doar investiţiile vitale afacerii lor. Conştientizând provocările financiare întâmpinate de aceştia, Retargeting.biz, o platformă de marketing automatizat, cu un portofoliu de aproape 1.000 de clienţi din ecommerce, şi-a propus să reducă costurile magazinelor online provocate de traficul non-uman.

    În mai puţin de 48 de ore de la setarea noului obiectiv, clienţii Retargeting.biz şi-au redus costurile asociate volumului de trafic cu până la 60%, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat de presă. Această scădere semnificativă se datorează unei noi funcţii care distinge traficul real, de traficul non-uman, provocat de boţi.

    Un bot este un program care efectuează sarcini automatizate pe tot Internetul. În mod normal, are de îndeplinit sarcini simple şi repetitive, cum ar fi să ajute motoarele de căutare să indexeze rezultatele relevante pentru utilizatori. Dat fiind progresul remarcabil al Inteligenţei Artificiale, astăzi, boţii pot avea atât sarcini benefice, cât şi dăunătoare.

    Un bot bun poate asigura buna funcţionare a unui site, în timp ce un bot rău poate periclita atât imaginea, cât şi bugetul unui magazin online. Magazinele online pot fi păcălite să modifice campanii de marketing, care, în realitate sunt foarte eficiente. Acest lucru se întâmplă deoarece traficul de boţi reduce rata de conversie. Accesările non-umane cresc traficul unei pagini, însă, având în vedere că nu întreprind nicio acţiune, vânzările par să stagneze.

    „Optimizarea vânzărilor magazinelor de E-commerce este obiectivul central al platformei noastre de marketing automatizat. Din acest motiv, în clipa în care am observat un dezechilibru pe site-urile clienţilor noştri, între volumul de trafic şi rata conversiilor, am ştiut că avem de-a face cu un trafic fals. Prin urmare, am decis să implementăm o nouă funcţie care să ignore traficul non-uman când calculăm sesiunile lunare”, spune Rareş Bănescu, CEO Retargeting.biz

    Retargeting.biz este o platformă automatizată de marketing menită să ajute magazinele online în atragerea de trafic nou şi îmbunătăţirea performanţelor în materie de vânzări (ex. optimizarea ratelor de conversie şi a volumului de vânzări, minimizarea costurilor de conversie şi a ratelor de abandon coş).

    Folosind tactici de automatizare, Retargeting.biz permite magazinelor online să analizeze până în cel mai mic detaliu comportamentul utilizatorilor şi să le ofere acestora o experienţă personalizată, ce aduce rezultate net superioare practicilor standard ale industriei.

    Portofoliul de clienţi al Retargeting.biz cuprinde o gamă variată de magazine online care activează în diferite sectoare, precum: modă şi accesorii; casă şi grădină; cosmetice şi produse de îngrijire; băuturi şi produse alimentare; electronice, electrocasnice şi IT; jucării şi produse pentru copii; accesorii auto-moto; sport şi activităţi recreaţionale; flori şi cadouri.

    Prezent deja în 4 ţări – România, Ungaria, Grecia şi Bulgaria, jucătorul urmăreşte să îşi continue rapid expansiunea, următoarele pieţe vizate fiind Spania şi Italia.

  • La ce riscuri se expun businessurile din online şi cum şi-a propus o companie să le combată

    În contextul crizei sanitare şi economice actuale, antreprenorii s-au văzut nevoiţi să îşi regândească bugetul, prioritizându-şi doar investiţiile vitale afacerii lor. Conştientizând provocările financiare întâmpinate de aceştia, Retargeting.biz, o platformă de marketing automatizat, cu un portofoliu de aproape 1.000 de clienţi din ecommerce, şi-a propus să reducă costurile magazinelor online provocate de traficul non-uman.

    În mai puţin de 48 de ore de la setarea noului obiectiv, clienţii Retargeting.biz şi-au redus costurile asociate volumului de trafic cu până la 60%, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat de presă. Această scădere semnificativă se datorează unei noi funcţii care distinge traficul real, de traficul non-uman, provocat de boţi.

    Un bot este un program care efectuează sarcini automatizate pe tot Internetul. În mod normal, are de îndeplinit sarcini simple şi repetitive, cum ar fi să ajute motoarele de căutare să indexeze rezultatele relevante pentru utilizatori. Dat fiind progresul remarcabil al Inteligenţei Artificiale, astăzi, boţii pot avea atât sarcini benefice, cât şi dăunătoare.

    Un bot bun poate asigura buna funcţionare a unui site, în timp ce un bot rău poate periclita atât imaginea, cât şi bugetul unui magazin online. Magazinele online pot fi păcălite să modifice campanii de marketing, care, în realitate sunt foarte eficiente. Acest lucru se întâmplă deoarece traficul de boţi reduce rata de conversie. Accesările non-umane cresc traficul unei pagini, însă, având în vedere că nu întreprind nicio acţiune, vânzările par să stagneze.

    „Optimizarea vânzărilor magazinelor de E-commerce este obiectivul central al platformei noastre de marketing automatizat. Din acest motiv, în clipa în care am observat un dezechilibru pe site-urile clienţilor noştri, între volumul de trafic şi rata conversiilor, am ştiut că avem de-a face cu un trafic fals. Prin urmare, am decis să implementăm o nouă funcţie care să ignore traficul non-uman când calculăm sesiunile lunare”, spune Rareş Bănescu, CEO Retargeting.biz

    Retargeting.biz este o platformă automatizată de marketing menită să ajute magazinele online în atragerea de trafic nou şi îmbunătăţirea performanţelor în materie de vânzări (ex. optimizarea ratelor de conversie şi a volumului de vânzări, minimizarea costurilor de conversie şi a ratelor de abandon coş).

    Folosind tactici de automatizare, Retargeting.biz permite magazinelor online să analizeze până în cel mai mic detaliu comportamentul utilizatorilor şi să le ofere acestora o experienţă personalizată, ce aduce rezultate net superioare practicilor standard ale industriei.

    Portofoliul de clienţi al Retargeting.biz cuprinde o gamă variată de magazine online care activează în diferite sectoare, precum: modă şi accesorii; casă şi grădină; cosmetice şi produse de îngrijire; băuturi şi produse alimentare; electronice, electrocasnice şi IT; jucării şi produse pentru copii; accesorii auto-moto; sport şi activităţi recreaţionale; flori şi cadouri.

    Prezent deja în 4 ţări – România, Ungaria, Grecia şi Bulgaria, jucătorul urmăreşte să îşi continue rapid expansiunea, următoarele pieţe vizate fiind Spania şi Italia.

  • Retailerii vestimentari, câştigătorii pandemiei. Answear.com anunţă vânzări online în creştere cu 82% în T1/2021 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent

    Answear.com, unul dintre cei mai mari retaileri de fashion online din Europa Centrală şi de Est, anunţă că a generat vânzări online de aproximativ 28 de milioane de euro în primul trimestru al anului 2021, o creştere de 82% yoy (year on year), creşterea veniturilor din vânzări fiind la fel de dinamică – de 76% yoy, respectiv circa 27 milioane de euro.

    „Lockdown-ul instaurat in toate ţările în care Answear operează a dus la creşterea vânzărilor companiei, contribuind la consolidarea tendinţei clienţilor de a trece de la cumpărături offline la cumpărături online. Închiderea magazinelor offline a încurajat clienţii să cumpere online, ceea ce a generat un flux de noi clienţi, îmbunătăţind în acelaşi timp traficul de pe website, coşul mediu şi ratele de conversie, consolidând astfel dinamica creşterii vânzărilor”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.

    În vremuri ca acestea, cuvântul cheie în piaţa de profil este „flexibilitate”. „Fiind un retailer multibrand care activează online, acest lucru ne permite să fim flexibili, să reacţionăm rapid la tendinţele pieţei şi să adaptăm oferta la nevoile actuale ale consumatorilor. De exemplu, în perioada de lockdown ne-am pliat rapid pe nevoile clienţilor de a purta haine casual, dar şi dorinţei acestora de a achiziţiona produse vestimentare pentru sezonul cald încă din luna martie. Aceste aspecte, plus oferta variată de branduri de pe site, au avut un efect pozitiv asupra vânzărilor companiei”, adaugă Raluca Radu.

    Reprezentanţii businessului spun că portofoliul a fost extins, recent, cu o serie de branduri precum: Elisabetta Franchi, Tory Burch, Penny Black, Max Mara Leisure, The Kooples, Liviana Conti, Stella McCartney, 4F, Wolford, Samsoe Samsoe, Uvex şi CMP.
     

  • PayU: Piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de 1 mld. dolari până la finalul anului

    Raportul realizat de PayU analizează cheltuielile efectuate de consumatori în mediul online în 19 ţări, de pe cinci continente, pentru patru sectoare de comerţ electronic unde s-au inregistrat cele mai rapide creşteri: frumuseţe şi cosmetice, produse digitale, modă şi galanterie şi educaţie.

    ”Nu a fost niciodată un moment mai bun pentru a activa în comerţul online. O serie de factori, precum trecerea accelerată la cumpărăturile online, rata crescută de penetrare a dispozitivelor mobile, nivelul crescut de acces la internet şi incluziunea financiară în creştere, determină consumatorii să cumpere online, în timp ce noile reglementări şi inovaţii sporesc, în continuare, securitatea plăţilor pentru consumatori. Acest context oferă o oportunitate de creştere fără precedent a comerţului online pentru comercianţii din întreaga lume. O mare parte din această oportunitate se află şi în regiunile geografice în care operăm,” a declart Mario Shiliashki, CEO, PayU Global Payments.

    Într-o perioadă în care pandemia de COVID-19 a produs întreruperi importante în activităţile economice, comerţul online a susţinut vânzările pentru comercianţi şi le-a oferit consumatorilor o importantă alternativă pentru a-şi procura produsele esenţiale vieţii de zi cu zi. În acest context, al pandemiei de COVID 19, pentru mai multe pieţe, schimbarea guvernamentală concentrată către o mai mare digitalizare a economiei reprezintă un real ajutor, mai ales că unul dintre pilonii cheie ai acestui moment este comerţul online.

    „Ne aşteptăm ca până la finele lui 2021 bugetul pentru cumpărăturile online în categoria fashion să crească cu 75%, trecând pentru prima dată de 1 miliard de dolari. De asemenea, veniturile vor avea o creştere anuală de 10% în perioada 2021 – 2025, ajungând astfel la un volum de piaţă de 1,6 miliarde de dolari până la finalul anului 2025”, a completat Elena Gheorghe, Country Manager, PayU România

    PayU este divizia fintech şi plăţi online a Prosus, un grup global din domeniul online şi unul dintre cei mai mari investitori în tehnologie din lume. PayU este principalul furnizor de servicii de plată online în 50 de pieţe cu creştere accelerată, cu investiţii în valoare totală de peste 1 miliard de dolari până în prezent.