McDonald’s are în plan să înlocuiască jucăriile care până acum erau oferite clienţilor odată cu achiziţionarea meniurilor Happy Meal, măsura urmând să fie aplicată în toate restaurantele din Marea Britanie. Modificarea aplicată face parte dintr-un plan al McDonald’s de a încuraja cititul printre copiii britanici. Astfel, lanţul de restaurante care comercializează produse fast-food va deveni unul dintre cei mai mari distribuitori de cărţi pentru copii din Marea Britanie. Aproximativ 15 milioane de cărţi pentru copii vor ajunge în meniurile Happy Meal în locul jucăriilor care până acum făceau parte din acest pachet. În cadrul acestui proiect, McDonald’s va colabora cu două edituri, Dorling Kindersley şi WH Smith.
Tag: McDonald’s
-
De unde provin carnea şi cartofii pe care le mănânci la McDonald’s în România?
Furnizorul de carne de vită este Inalca Italia – folosită mai ales în hamburger, Big Mac şi Big Tasty. Potrivit oficialilor companiei, carnea de vită trece prin 31 de puncte de control de la fermă până la centrul de distribuţie şi prin trei puncte de control în restaurante.
Carnea de pui folosită de McDonald’s în România este furnizată de OSI Group LLC, companie cu activitate în America, Asia şi Europa, dar fără activitate de producţie pe piaţa românească, ci în Ungaria, Polonia, Austria şi Ucraina, dincolo de statele din Europa de Vest. Carnea de pui stă la baza unor preparate precum McPuişor, McChicken, Chicken Grill, Chicken McNuggets şi aripioare.
Peştele folosit în restaurantele McDonald’s România este cod importat din Danemarca de la compania A. Espersen A/S.
Furnizorii de carne de porc sunt OSI Germania şi Angst România – utilizată în omleta cu şuncă, sandvişurile McToast, dar şi în gama de produse McMuffin.
Cartofii, unul dintre produsele preferate de clienţi, provin de la compania Frisch&Frost Nahrungsmittel&Gesmbh Austria. Potrivit oficialilor companiei, există peste 120 de evaluări calitative necesare pentru a pregăti cartofii prăjiţi.
Legumele din salate sunt importate pe timp de iarnă din Spania, Grecia şi Turcia, iar vara din Germania, Polonia şi România.
Furnizorii de ouă ai McDonald’s România sunt maghiarii de la Capriovus KFT Ungaria, care asigură găinilor o dietă ce include, printre altele, porumb, soia şi calciu.
Chiflele McDonald’s sunt produse de fabrica Titan S.A., în exclusivitate pentru companie după o reţetă McDonald’s.
Laptele din McSundae şi McFlurry provine tocmai din Austria de la companiile Meggle AG şi Berglandmilch Egen. Laptele folosit este de tip UHT de calitate A.
Sucurile oferite spre vânzare în restaurantele McDonald’s România provin de la Coca-Cola România, sucul de mere de la fabrica Răureni, iar cel de portocale e furnizat de Wild Flavors, Inc. Ceaiurile sunt produse de Pepsico, iar cafeaua de compania italiană Segafredo Zanetii S.P.A.
Compania Hochland este furnizorul de brânzeturi pentru sandvişurile McWrap şi pentru salate, în timp ce compania Eisberg e furnizorul principal de salată şi legume.
-
Cele mai neobişnuite locaţii McDonald`s din lume – GALERIE FOTO
Din cele 33, 000 de restaurante, unele sunt adevărate monumente arhitecturale, cu exterioare unice şi neobişnuite. De la reinventarea unor clădiri vechi până la construcţii moderne, faţadele restaurantelor McDonalds sunt create în acord cu istoria oraşului în care se află.
O galerie completă cu 11,000 de fotografii ale locaţiilor McDonald’s a fost publicată recent pe Flickr , iar siteultwistedsifter.com a realizat un top cu cele mai inedite dintre acestea
-
Directorul general al McDonald’s se va retrage din funcţie după o activitate de peste şapte ani
Skinner (67 de ani) a fost considerat un factor de stabilitate la conducerea celui mai mare lanţ de restaurante fast food din lume, după ce a preluat poziţia de CEO în noiembrie 2004, în urma demisiilor rapide şi succesive ale celor doi predecesori.
Thompson va deveni astfel cel mai important CEO de culoare din SUA.
Skinner este creditat cu revigorarea afacerilor companiei, vânzările anuale crescând de peste trei ori în mandatul său.
El se va retrage şi din board-ul McDonald’s.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Care sunt restaurantele cu cele mai mari încasări din Bucureşti
Acesta este urmat în top de Caru’ cu Bere şi restaurantul Ikea, amândouă cu vânzări apropiate celor ale McDonald’s Dristor şi de circa cinci ori mai mari decât cele ale unui restaurant obişnuit.
Deşi piaţa restaurantelor a fost puternic afectată de criza financiară, în condiţiile în care consumul a scăzut cu peste 14% cumulat în 2009 şi 2010 şi oamenii au decis să iasă mai rar în oraş, aceste restaurante continuă să fie pline. Dragoş Petrescu, administratorul de la Caru’ cu Bere, spune că la acest restaurant nu s-a resimţit criza, acesta fiind plin în fiecare seară. În cazul lanţului de restaurante McDonald’s vânzările au crescut anul trecut potrivit reprezentanţilor companiei care nu au oferit însă cifre. Ei au spus doar că numărul clienţilor reţelei a ajuns la 140.000 pe zi.
Citeşte mai multe despre topul restaurantelor cu cele mai mari încasări din Bucureşti pe www.zf.ro
-
McDonald’s a raportat vanzari peste asteptari in Europa si SUA
Cea mai mare retea de fast-food din lume a avut un
profit de 1,41 de miliarde de dolari in perioada aprilie-iunie,
comparat cu 1,23 de miliarde cat a avut anul anterior, potrivit
agentiei de presa Reuters. Veniturile totale ale lantului de
restaurante au crescut la 6,91 de miliarde de dolari, fata de 5,95
de miliarde in 2010.In aceeasi perioada, vanzarile la restaurantele McDonald’s din
Statele Unite au crescut cu 4,5%, la cele din Europa cu 5,9% iar in
Asia/Pacific, Orientul Mijlociu si Africa vanzarile au crescut cu
5,2%. Rezultatele din acest trimestru au depasit estimarile
analistilor. -
Un McDonald’s cat cinci terenuri de fotbal va fi construit in Londra, pentru JO 2012
Restaurantul urias va fi gata la mijlocul anului viitor, cand
capitala Marii Britanii organizeaza Jocurile Olimpice de vara.
McDonald’s este unul dintre cei mai importanti sponsori ai
JO.In total, in parcul olimpic din Londra vor fi patru restaurante
McDonald’s.
Business Insider ne ajuta sa ne facem o idee despre cum va arata
restaurantul gigant.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Cine este africanul din spatele succesului McDonald’s
In urma tranzactiei, Ramaphosa va detine, pentru urmatorii 20 de
ani, controlul operatiunilor Mcdonald`s din Africa de Sud, inclusiv
competentele de leasing ale celor 130 de puncte de vanzare din
intreaga tara africana.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce mananca romanii: burgeri la Bucuresti, ciorba in provincie
Au trecut mai bine de 15 ani de la deschiderea primului
restaurant McDonald’s la parterul magazinului Unirea. De atunci, pe
piata romaneasca au venit si ceilalti doi mari de pe piata de
fast-food, KFC si Burger King, iar careul de asi a fost completat
de Pizza Hut. Ei i-au invatat pe romani sa manance in oras.Din
umbra lor s-au ridicat si restaurantele romanesti. Dragos Petrescu
si Catalin Mahu, cei doi antreprenori care au pus impreuna bazele
lantului LaMama in anul 2000, sunt acum concurenti dupa ce Petrescu
a decis sa lanseze propriul lant de restaurante – City Grill.
Lupta cea mare se da pentru cei peste doua milioane de
bucuresteni, in conditiile in care cei doi antreprenori romani au
ales sa isi concentreze atentia pe capitala si amandoi spun ca inca
mai e loc de dezvoltare aici. Provincia poate inca sa mai astepte.
Daca Petrescu nu detine nicio unitate in afara capitalei, Mahu a
deschis un restaurant LaMama pe litoral, restaurant pe care il
deschide doar vara, si o cafenea la Iasi. Principala ramane insa
tot capitala.Strainii, desi au mizat tot pe capitala, “locul unde
sunt banii”, dupa cum spun unii jucatori din piata, s-au extins si
in provincie. Ei recunosc insa ca exista diferente semnificative
atat in ceea ce priveste valoarea bonului, cat si in ceea ce
priveste comportamentul de consum.
Valoarea medie a bonului pentru KFC este de 19,5 lei in Bucuresti
si de 18,5 lei in provincie, dupa cum spune Carmen Lupulet,
directorul de marketing al retelelor KFC si Pizza Hut. La Pizza
Hut, valoarea medie a bonului este de 58 de lei in Bucuresti si de
44 de lei in provincie. Valoarea medie este calculata per
tranzactie, nu per persoana.
“Spre deosebire de provincie, in Bucuresti se remarca o
frecventa mai mare de vizitare a restaurantelor noastre. In rest,
sunt diferente specifice regiunilor si obiceiurilor locale, mixul
de vanzare a produselor fiind usor diferit de la o regiune la
alta”, detaliaza Carmen Lupulet. KFC detine 40 de restaurante,
dintre care 17 in Bucuresti. In urma cu cateva luni, Calin Ionescu,
cel care conduce operatiunile retelei de tip fast-food, spunea ca
KFC are in plan sa deschida zece restaurante in acest an si sa
ajunga la un total de 50 de unitati pe piata locala si o cifra de
afaceri de 180 de milioane de lei (43 de milioane de euro), in
crestere cu 12% fata de 2010. El mai spunea ca noile unitati vor fi
deschise si in Bucuresti si in restul oraselor din tara, in mod
egal.In cazul Pizza Hut, din totalul de 13 restaurante, opt sunt in
Bucuresti, doua in Cluj si cate unul in Constanta, Iasi si
Timisoara. La inceputul anului oficialii companiei afirmau ca in
2011 compania nu doreste sa deschida niciun nou restaurant Pizza
Hut, ba mai mult, in Bucuresti reteaua poate fi considerata matura,
iar in alte orase trebuie analizata foarte bine piata inainte de a
deschide. Studiile de specialitate arata ca exista diferente de
consum intre bucuresteni si romanii din provincie.
Astfel, bucurestenii prefera sa iasa in oras si sa manance la
restaurante de tip fast-food, in timp ce romanii din provincie ies
mai degraba la restaurantele clasice, arata un studiu de piata al
Unilever Food Solutions, divizia specializata de solutii
gastronomice a companiei Unilever.Preferintele in materie de mancare difera la romani in functie
de regiune geografica si de varsta. Astfel, in sudul Romaniei,
Muntenia, Banat si Transilvania, mancarurile preferate sunt pizza,
friptura, sandvisurile si shaorma. Romanii din Dobrogea prefera
mancarea chinezeasca, cei din Moldova ciorbele acre, iar cei din
Oltenia si Maramures consuma mancaruri mixte. Atunci cand ies,
barbatii prefera shaormeriile si cantinele, unde mananca in special
ciorbe acre si carne de porc. Femeile insa opteaza pentru salate si
deserturi – in special clatite.
Alegerile difera si in functie de varsta. Astfel, tineri cu varste
cuprinse intre 18 si 24 de ani prefera mancarea de tip fast-food.
Cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani prefera snacksurile si
garniturile cu cartofi, iar cei peste 35 de ani mancarea
traditionala.“In medie, numarul clientilor care ne trec pragul in fiecare zi
este de peste 140.000. Cu siguranta comportamentul lor difera in
functie de ora la care iau masa si mai putin de regiunea din care
fac parte”, crede Alexandra Olaru, director de resurse umane si
comunicare in cadrul McDonald’s Romania, cel mai extins lant de
restaurante de pe plan local, cu un total de 63 de unitati, dintre
care 29 in Bucuresti, iar restul de 34 in provincie. -
Cum arata omul care a mancat 25.000 de hamburgeri?
Americanul in varsta de 57 de ani a ales ziua de marti pentru ca
tot atunci se vor implini 39 de ani de cand a mancat primul Big Mac
din viata lui. Vrea sa recreeze acea zi “magica”, asa ca va
respecta pana si ora la care acum 39 de ani a muscat dintr-un Big
Mac, si anume ora 15.00.Chiar daca nu este recunoscut ca unul dintre cele mai sanatoase
produse din lume, nu i-a provocat mari probleme de sanatate lui Don
Groske. Analizele lui arata perfect normal, iar colesterolul nu are
deloc valori ingrijoratoare. Singurele care nu mai functioneaza
normal sunt papilele gustative, dar asta nu-l impiedica sa manance
cat poate de des celebrul hamburger.
Are insa probleme de alta natura – sufera de un sindrom
obsesiv-compulsiv, iar asta l-a determinat sa pastreze toate
bonurile de casa de la primul Big Mac cumparat si pana acum.
“Mananc cam doua Big Mac’uri pe zi. Doar in opt zile din ultimii 39
de ani n-am repsectat acest program”, spune Don Groske.Aceasta obsesie l-a facut sa intre si in Cartea Recordurilor.
Daca va trai pana la varsta de 87 de ani, numarul de hamburgeri
mancati va ajunge la 40.000.