
Tag: material
-
Cum a descoperit această tânără bateria care ar putea rezista veşnic
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Irvine din California au inventat o batierie ce ar putea fi încărcată de sute de mii de ori fără a-şi pierde autonomoia, astfel oamenii nu vor mai fi nevoiţi să înlocuiască bateriile din dispozitivele lor. Viaţa laptopurilor, telefoanelor, maşinilor sau chiar navelor spaţiale s-ar prelungi considerabil.May Le Thai, candidat PhD al universitatii, a explicat că ea şi colegii ei au folosit nanowire, un material de câteva mii de ori mai subtire decat un fir de păr, foarte conductiv şi cu o suprafaţă suficient de mare pentru a sustine date şi transfer de electroni. Acest material a mai fost folosit de oamenii de ştiinţă în dezvoltarea bateriilor, dar problema este că filamentele sunt fragile şi nu ţin procesului de încărcare şi descărcare, astfel într-o baterie normală, filamentele se expandează şi se sparg.Cei de la universitatea Irvine au rezolvat problema învelind un nanowire de aur într-o capsulă de dioxid de mangan şi plasând-o apoi într-un gel similar cu plexiglas-ul pentru a îmbunătăţi fiabilitatea. Toate aceste lucruri au fost realizat accidental!
May Le Thai a testat această descoperire de peste 200.000 de ori de-a lungul a trei luni şi nu a detectat o deteriorare a capacităţii sau puterii bateriei.“Mya se juca când a învelit totul cu un gel foarte subţire şi a început ciclul. A descoperit ca adăugând gelul putea să realizeze ciclul de sute de mii de ori fără să se piardă din capacitatea bateriei. Este o nebunie pentru că de obicei aceste lucruri “mor” dupa 5.000-7.000 de cicluri în cel mai bun caz” a spus profesorul departamentului de chimie de la UCI, Reginald Penner.Această descoperire are potenţial să revoluţioneze toate gadgeturile din prezent. -
Povestea omului care a inventat cel mai popular obiect de îmbrăcăminte din istorie – VIDEO
Într-una dintre paginile revistei găsim un antreprenor care fabrică blugi autohtoni. Ne-a trimis cu gândul imediat la cel care a ajutat la răspândirea acestui material global: Levi Strauss, fondatorul primei companii producătoare de blugi Levi Strauss & Co., în 1853.
Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.
Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.
Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.
Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.
Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.
-
Povestea omului care a inventat cel mai popular obiect de îmbrăcăminte din istorie – VIDEO
Într-una dintre paginile revistei găsim un antreprenor care fabrică blugi autohtoni. Ne-a trimis cu gândul imediat la cel care a ajutat la răspândirea acestui material global: Levi Strauss, fondatorul primei companii producătoare de blugi Levi Strauss & Co., în 1853.
Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.
Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.
Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.
Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.
Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 mai 2017
COVER STORY: Mereu spre est
Eric Stab şi-a început cariera în Germania, la scurt timp după căderea zidului Berlinului, şi a trecut apoi prin mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei ENGIE. A depăşit cu bine criza financiară din 2008 şi a venit apoi în România pentru a coordona filiala locală a grupului. A fost mai mult decât o întâmplare, pentru că drumul său în carieră a luat-o întotdeauna către est.

ANTREPRENORIAT: Jucător nou cu ştate vechi

STRATEGIE: Profitul, văzut prin fereastra mansardei

TEHNOLOGIE: PC-ul a murit, trăiască PC-ul

LIFESTYLE: Show businessul, văzut de Smiley
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 mai 2017
COVER STORY: Mereu spre est
Eric Stab şi-a început cariera în Germania, la scurt timp după căderea zidului Berlinului, şi a trecut apoi prin mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei ENGIE. A depăşit cu bine criza financiară din 2008 şi a venit apoi în România pentru a coordona filiala locală a grupului. A fost mai mult decât o întâmplare, pentru că drumul său în carieră a luat-o întotdeauna către est.

ANTREPRENORIAT: Jucător nou cu ştate vechi

STRATEGIE: Profitul, văzut prin fereastra mansardei

TEHNOLOGIE: PC-ul a murit, trăiască PC-ul

LIFESTYLE: Show businessul, văzut de Smiley
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
Secretul cartofilor prăjiţi de la McDonald’s. “Arată ca nişte cartofi, dar sunt într-adevăr cartofi?”
“Arată ca nişte cartofi, dar sunt într-adevăr cartofi?” se întreabă Grant Imahara, gazdă a emisiunii MythBusters, în debutul unui material referitor la cartofii prăjiţi vânduţi de fast food-ul american McDonald’s. Răspunsul este dezvăluit într-un material video publicat iniţial de revista americană Time.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 aprilie 2017
COVER STORY: Tehnologia sănătăţii
Ne aflăm de ani buni în mijlocul unei revoluţii tehnologice, dar acest lucru este mai vizibil în industrii precum telecom sau auto. Tehnologia nu a ocolit însa pe nimeni, iar unul dintre marii beneficiari este sistemul medical. De la exoschelete la dispozitive pentru purificarea aerului, sute de dispozitive ajung anual pe piaţă cu scopul de a face mai uşoară viaţa medicilor şi a oamenilor de rând.

STRATEGIE: Atuuri româneşti pentru business brazilian

AUTO: Record după record

LIFESTYLE: Filme, vin şi un muzeu
IDEI DE AFACERI: Inspiraţia din piscina cu bile
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 17 aprilie 2017
COVER STORY: “De la foraje la investiţii în spital”
Ioan Simion a pompat 22 de milioane de euro într-un spital privat pe care l-a ridicat din temelii la Câmpina. El a mizat pe cartea antreprenoriatului în 1991, iar de-a lungul anilor a ajuns la afaceri de 70 de milioane de euro, câştigând bani mai cu seamă din echipamente de foraj petrolier.

TELECOM: Sharingul, ca numitor comun

ANTREPRENORIAT: Revoluţia buzoiană din bucătării

MANAGEMENT: Cum sunt identificaţi liderii
TENDINŢE: Fotografia, mai legată de software decât de optică
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 10 aprilie 2017
COVER STORY: “Noua eră CEZ în România”
La opt ani de la venirea sa în România, Martin Zmelik, CEO-ul grupului pe plan local, este hotărât să menţină cursa pe termen lung de aici. El face un bilanţ care se referă atât la compania pe care o conduce şi piaţa locală de energie, cât şi la dezvoltarea ţării de la venirea sa aici, precum şi a propriei persoane, în contextul românesc.

INDUSTRIE: Sectorul auto, magnet pentru investiţii

STUDIU: Plusurile şi minusurile salariului minim

LIFESTYLE: De la teologie la cofetărie
STRATEGIE: Bucureşti, catalizatorul pentru multinaţionale
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
Afacere de succes a unui român. Arborele care îi aduce venituri de 30.000 de euro la hectar
Venitul de 30.000 de euro la hectar pe care îl promite cultura de Paulownia a făcut ca acest copac să devină o adevărată vedetă când vine vorba despre înfiinţarea unei noi afaceri în agricultură.
În 2011, Paul Basoc a înfiinţat la Bistriţa prima afacere cu Paulownia din România. ”Pot să spun că am adus Paulownia la noi în ţară ca şi cultură agricolă, ca şi plantă energetică. Această specie exista la noi încă din 1973, însă doar cu întrebuinţări ornamentale, nicidecum pentru producţia de biomasă sau cherestea”, explică proprietarul afacerii Paulownia Online pentru AgroIntel.ro
El recunoaşte că notorietatea plantei a fost cel mai mare duşman al plantaţiilor de Paulownia în România. “La noi lumea a fost mai reticentă la început. E de înţeles: există 28 de soiuri de Paulownia, iar cele care existau la noi nu se pretau la exploataţii agricole pe suprafeţe extinse”, explică Basoc. De altfel, bistriţeanul şi-a înfiinţat propria pepinieră cu laborator şi, în funcţie de zona în care se înfiinţează plantaţia, comercializează soiul care se pretează la condiţiile de acolo. ”Aceasta este cea mai mare greşeală pe care mulţi au făcut-o. Au cumpărat material săditor la întâmplare, fără a lua în calcul specificitatea poziţionării suprafeţei pe care se face plantarea”, explică antreprenorul care a înfiinţat deja peste 800 de hectare de Paulownia în toată România. Cea mai mare suprafaţă – 50 de hectare este acum în lucru, secondată de investiţia făcută la o fermă arădeană unde a executat plantarea pe 22 de hectare.
Ce soiuri ”merg” în România
”În ţara noastră se adaptează cel mai bine din punct de vedere climatic şi al solului urmatoarele specii: Paulownia tomentosa, Paulownia Shang tong şi Paulownia elongata, Paulownia arctic, Paulownia fortunei”, este recomandarea specialistului. O altă recomandare este legată de pH-ul solului unde se face plantarea şi care trebuie să fie între 4,5 şi 7.
Materialul săditor – mai ieftin pentru plantarea de primăvară
Înfiinţarea unui hectar de plantaţie de Paulownia reprezintă o investiţie în sine, iar secretul pentru a avea cheltuieli minime este de a opta pentru plantarea de primăvară – în lunile aprilie, mai, iunie, cel tâziu începutul lui iulie. ”Plantaţia poate fi înfiinţată primăvara sau toamna, fără diferenţe pentru viabilitatea culturii, însă cu o diferenţă în însă costul materialului săditor – mai ieftin la început de an, când se pot pune plăntuţe de 20 de centimetri, în timp ce toamna plantăm material deja lemnificat – ca nişte butaşi. Din acest motiv, costul nostru de a produce materialul pentru primăvară este mai mic, iar preţul pentru înfiinţarea unui hectar de Paulownia este de 1.500 de euro. Toamna, preţul pentru aceeaşi lucrare este de 2.900 de euro”, explică Paul Basoc diferenţa de preţ în funcţie de sezonul de plantare.