BusinessMagazin

Tag: magazine

  • SURPRIZĂ colosală: Tranzacţia care va schimba total cum arată magazinele din România

    ♦ Următorul pas în achiziţia celor 1.600 de magazine Profi din România din partea grupului olandezo-belgian Ahold Delhaize – proprietarul Mega Image – este OK-ul de la Consiliul Concurenţei.

    Consiliul Concurenţei va avea în vedere în primul rând impactul asupra consuma­torului şi cât este acesta dispus să se deplaseze, în evaluarea pe care o va face asupra achiziţiei grupului Ahold Delhaize a celor 1.600 de supermarketuri Profi din ţară, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în exclusivitate pentru ZF.

    „Ne uităm în primul rând la impactul asupra consumatorului. Ne uităm pe zonele foarte mici, noi le spunem izocronice. Care este raza pe care este dispus un consumator să se deplaseze. De asemenea, ne uităm şi la care este impactul asupra furnizorilor, deci de unde cumpără, să nu aibă o putere prea mare faţă de furnizorii locali. În esenţă, la lucrurile astea ne uităm. Ne uităm şi câtă concurenţă rămâne în rest în piaţă“, a spus Bogdan Chiriţoiu pentru ZF.

    Împreună, cele două reţele – Mega Image şi Profi – vor avea 2.600 de magazine şi o cifră de afaceri de 4 mld. euro, adică 35% din tot segmentul de supermarketuri şi 20% din întregul retail modern. Cu o cotă de piaţă de peste o treime din afacerile supermarketurilor şi de peste 60% din numărul total al unităţilor, se pune întrebarea dacă gigantul care ar lua naştere din Mega Image şi Profi ar avea o putere prea mare în negocierea cu furnizorii locali, astfel încât să beneficieze de preţuri mici la aprovizionare şi de puterea de a seta preţurile pentru consumatorii care nu au alte variante la îndemână. Va fi achiziţia o problemă pentru concurenţa de pe piaţa supermarketurilor din România?

     „Este prea devreme să spunem (dacă va fi o problemă de concurenţă sau nu -n.red.) Mai întâi să ajungă oficial notificarea, să avem datele, şi atunci ne vom forma o opinie. Este clar că nu este o operaţiune simplă, de rutină, nu este ceva ce se aprobă imediat. Nu ştiu nici dacă o analizăm noi. Dacă o vom analiza noi, nu ştiu dacă o vom aproba, dacă nu o vom aproba sau dacă o vom aproba cu condiţii. Este prea devreme să spunem acum“, răspunde Bogdan Chiriţoiu.

    Este nevoie, aşadar, de o analiză, care va veni, în primă fază, de la Comisia Europeană, mai exact de la braţul Comisiei care se ocupă de supravegherea concurenţei: „Am fost contactaţi de părţi. Din ce înţelegem, operaţiunea va fi notificată la nivelul Comisiei Europene. În funcţie de ce va decide Comisia Europeană, o vor gestiona ei sau o vom prelua noi. În esenţă, aceasta va fi decizia Comisiei Europene“, a mai spus Chiriţoiu.

    Autoritatea europeană a transmis, la solicitarea ZF, un punct de vedere: „Această tran­zacţie nu a fost notificată formal Comisiei. Dacă o tranzacţie reprezintă o concentrare şi are o dimensiune comunitară, întot­d­eauna companiile sunt responsabile să notifice Comisia Europeană“, au transmis, săptămâna trecută, oficialii CE către ZF.

    Bogdan Chiriţoiu a explicat că, din informaţiile pe care le are în acest moment, prima dată va fi notificată Comisia Europeană şi de acolo se va lua decizia care autoritate va analiza acumularea de cotă de piaţă pentru noul conglomerat Mega Image-Profi.

  • Compania Simpa din Sibiu, producător de pâine, prăjituri şi alte produse de patiserie, a ajuns la 30 de magazine proprii, care au generat circa 70% din cifra de afaceri de 119 milioane lei din 2022

    Compania Simpa din Sibiu, producător de pâine, prăjituri şi alte produse proaspete de patiserie, a ajuns la 30 de magazine proprii, care au generat circa 70% din cifra de afaceri de 119 milioane lei din 2022.

    ”Am pornit de la 200 de angajati în 1995, am modernizat fabrica şi vindem doar pe piata internă. Avem 30 de magazine proprii, parteneriate cu 15 firme. Din cifra de afaceri, cam 70% vine din reteaua proprie. Ne axăm pe produse proaspete şi ne limităm livrările la judet. Nu vindem în supermarketuri”, a declarat

    Maria Agârbiceanu, asociat Simpa în cadrul conferintei ZF BRD Tu eşti viitorul în business de la Sibiu.

    Istoria Simpa începe în urmă cu 30 de ani, pe structura unei fabrici de panificatie din Sibiu, iar pentru Maria Agârbiceanu cea mai mare provocare a fost să câştige încrederea şi a angajatilor atunci când a ajuns la conducerea firmei.

    ”Într-o afacere antreprenorială, suntem foarte aproape de oameni. Profitul este foarte important, fără el nu poti merge înainte, dar ne-am concentrat pe ce avem de făcut pentru a ajunge la profit. Am adus oameni care să înteleagă ce avem de făcut. Aici avem o problemă. Nu suntem obisnuiti să ascultăm ideile altora şi să luăm decizia cea mai bună”.

    O altă problemă mereu actuală este lipsa de sustinere a statului, producătorii de pâine activând pe o piată unde există concurentă puternică din partea importurilor.

    ”Sectorul de panificatie este sprijinit puternic afară, cum este cazul Poloniei de exemplu, de unde se importă multe produse. Este o piată pe care, dacă nu facem noi, vin altii si fac. Noi nu facem produse cu termen de garantie, ci doar produse proaspete. Noi marşăm pe proximitatea fată de client, nu avem suprafete mari”.

    Simpa Sibiu avea la finele anului trecut 205 angajati si un profit net de 13 milioane lei, în creştere cu 35%. Cifra de afaceri a firmei s-a majorat cu 12%

     

  • Piaţa de modă e luată cu asalt de branduri turceşti. LC Waikiki este cel mai important actor turc din moda românească, cu zeci de magazine şi afaceri de 300 mil. lei, dar şi branduri precum Koton sau D’s Damat s-au extins puternic. „Sunt susţinute de statul turc.“

    Piaţa locală de modă e dominată de branduri străine care au venit treptat în România, unde au găsit apetit pentru trenduri şi interes pentru haine şi încălţări, piese pe care românii cheltuie anual circa 5 mld. euro. Ultimul trend în retai­lul de fashion îl reprezintă venirea compa­niilor de profil din Turcia.

    „În afară de companiile poloneze care au asaltat România, mai sunt şi companiile din Turcia, care sunt susţinute foarte mult de statul turc“, spune Adrian Câzu, director de magazine al retailerului de încălţă­minte Benvenuti, unul dintre cei mai importanţi actori din sector. Benvenuti e o afacere antrepreno­rială românească.

    LC Waikiki este cel mai impor­tant actor turc din moda românească, cu zeci de magazine şi afaceri de 300 mil. lei. Alte câteva nume din aceeaşi ţară care deja sunt active în România sunt Koton şi AC&Co. Turcia este o ţară cunoscută ca un mare producător de haine, un producător cu experienţă şi forţă de muncă ieftină.

    Doar că, spre deosebire de România, în această ţară s-au dezvoltat şi mulţi retaileri care „au profitat” de această producţie, pe când local fabricile au ales să facă doar lohn, motiv pentru care, în timp, multe unităţi s-au închis.

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România dispare, fiind cumpărat de un alt gigant din domeniu

    Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială de retail alimentar, care în prezent deţine 19 branduri la nivel global, printre care şi Mega Image, anunţă că a ajuns la un acord privind achiziţionarea companiei Profi Rom Food, care operează reţeaua de magazine Profi în România, de la MidEuropa, se arată într-un comunicat de presă.

    Tranzacţia este supusă aprobării de către autorităţile competente în materia regulilor de concurenţă şi se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024.

    Prin reunirea celor două branduri, Mega Image şi Profi, care se bucură deja de aprecierea clienţilor, grupul îşi va extinde prezenţa la nivel naţional, aducând astfel oportunităţi şi beneficii pentru clienţi şi angajaţi, contribuind la deservirea complementară atât a comunităţilor din zonele urbane, cât şi a celor din zonele rurale. 

    „România este o piaţă atractivă, cu o dezvoltare susţinută prin investiţii solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieţei locale de retail alimentar, acum şi alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din reţeaua Profi vor extinde şi completa reţeaua deja existentă de magazine Mega Image”, spune Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală şi de Est, Ahold Delhaize.

    Mircea Moga, CEO Mega Image, adaugă că momentul e unul de referinţă pentru industria de retail din România, „unic prin mărime şi la nivelul grupului nostru”.

  • Mastercard introduce în portofoliu o asigurare gratuită pentru cumpărăturile online şi din magazinele fizice efectuate cu carduri Mastercard Standard emise în România

    Mastercard adaugă în portofoliu asigurarea gratuită pentru cumpărăturile online şi pentru cele efectuate în magazinele fizice efectuate cu carduri Mastercard Standard emise în România. Asigurarea este activată automat, fără a fi necesară o înrolare prealabilă.

    „Prin lansarea asigurării gratuite, ne propunem să oferim posesorilor de carduri de credit, de această dată din segmentul standard, nu doar o experienţă de plată sigură şi excelentă, ci şi un scut de protecţie împotriva evenimentelor care le pot compromite achiziţiile”, spune Elena Dincă, Head of Sales for Financial Institutions, Merchants and Government Segments, Mastercard.

    Evenimentele acoperite de asigurare includ avarierea bunurilor cumpărate (indiferent dacă au fost cumpărate online sau în magazine), furtul sau funcţionarea necorespunzătoare din cauza deteriorării accidentale a bunurilor asigurate livrate. În cazul unui astfel de eveniment, asiguratorul va repara sau înlocui obiectul, ori va restitui suma cu care acesta a fost achiziţionat.

    Asigurarea pentru cumpărături acoperă achiziţiile efectuate în magazine fizice din întreaga lume şi achiziţiile online, făcute pe website-uri înregistrate în Romaânia, Spaţiul Economic European (SEE), Regatul Unit, Norvegia şi Elveţia.

     

  • BREAKING NEWS: Tranzacţie în piaţa de retail alimentar. Ahold Delhaize, deţinătorul lanţului de magazine Mega Image, anunţă achiziţionarea reţelei de magazine Profi în România

    Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială de retail alimentar, care în prezent deţine 19 branduri la nivel global, printre care şi Mega Image, anunţă că a ajuns la un acord privind achiziţionarea companiei Profi Rom Food, care operează reţeaua de magazine Profi în România, de la MidEuropa, se arată într-un comunicat de presă.

    Tranzacţia este supusă aprobării de către autorităţile competente în materia regulilor de concurenţă şi se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024.

    Prin reunirea celor două branduri, Mega Image şi Profi, care se bucură deja de aprecierea clienţilor, grupul îşi va extinde prezenţa la nivel naţional, aducând astfel oportunităţi şi beneficii pentru clienţi şi angajaţi, contribuind la deservirea complementară atât a comunităţilor din zonele urbane, cât şi a celor din zonele rurale. 

    „România este o piaţă atractivă, cu o dezvoltare susţinută prin investiţii solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieţei locale de retail alimentar, acum şi alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din reţeaua Profi vor extinde şi completa reţeaua deja existentă de magazine Mega Image”, spune Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală şi de Est, Ahold Delhaize.

    Mircea Moga, CEO Mega Image, adaugă că momentul e unul de referinţă pentru industria de retail din România, „unic prin mărime şi la nivelul grupului nostru”.

  • BREAKING NEWS: Tranzacţie în piaţa de retail alimentar. Ahold Delhaize, deţinătorul lanţului de magazine Mega Image, anunţă achiziţionarea reţelei de magazine Profi în România

    Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială de retail alimentar, care în prezent deţine 19 branduri la nivel global, printre care şi Mega Image, anunţă că a ajuns la un acord privind achiziţionarea companiei Profi Rom Food, care operează reţeaua de magazine Profi în România, de la MidEuropa, se arată într-un comunicat de presă.

    Tranzacţia este supusă aprobării de către autorităţile competente în materia regulilor de concurenţă şi se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024.

    Prin reunirea celor două branduri, Mega Image şi Profi, care se bucură deja de aprecierea clienţilor, grupul îşi va extinde prezenţa la nivel naţional, aducând astfel oportunităţi şi beneficii pentru clienţi şi angajaţi, contribuind la deservirea complementară atât a comunităţilor din zonele urbane, cât şi a celor din zonele rurale. 

    „România este o piaţă atractivă, cu o dezvoltare susţinută prin investiţii solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieţei locale de retail alimentar, acum şi alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din reţeaua Profi vor extinde şi completa reţeaua deja existentă de magazine Mega Image”, spune Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală şi de Est, Ahold Delhaize.

    Mircea Moga, CEO Mega Image, adaugă că momentul e unul de referinţă pentru industria de retail din România, „unic prin mărime şi la nivelul grupului nostru”.

  • Retailerii care au scăpat de tunul ANAF vor fi garanţia că marile reţele nu vor muta în preţuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri? În retailul alimentar, marjele de profit sunt sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%.

    Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze şi marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva aceşti bani suplimentari ar putea fi plătiţi de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflaţia record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

    ♦ Companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică ♦ Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două

    Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze şi marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva aceşti bani suplimentari ar putea fi plătiţi de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflaţia record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

    În aceste condiţii, ZF se întreabă dacă retailerii din eşalonul secund, cei cu afaceri de 20-45 mil. euro, care au scăpat de tunul ANAF, ar putea fi garanţia că marile reţele nu vor muta în preţuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri. Ziarul Financiar a identificat cei mai mari actori din liga secundă, e vorba de reţele de zeci de magazine precum Paco din Vrancea, Euromarket din Vâlcea sau Palas din Mureş.

    „Noi nu o să mărim preţurile pentru că nu avem motiv, dar marii retaileri le vor majora cu siguraţă. Ei nu se uită la noi şi nu s-au uitat niciodată când vine vorba de poli­tica de preţ. Noi am semnalat anterior şi că plafonarea adaosului comercial la anumite alimente va duce la creşterea preţurilor la alte bunuri, ceea ce s-a şi întâmplat. E mai ales cazul la produse nealimentare, care sunt folosite mai rar şi astfel consumatorul nu pune la fel de mult accent pe preţ“, spune Feliciu Paraschiv, proprietarul Paco.

    Paco este o reţea de circa 15 supermarketuri şi un magazin cash&carry în judeţul Vrancea, cu afaceri de 204,3 mil. lei anul trecut.Comerţul alimentar local este dominat de zece reţele străine mari, care adună circa 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash&carry. Ele au aproape 70% din vânzările de bunuri de larg consum din România. În piaţă mai există însă şi circa 400 de actori locali care au construit reţele ce adună peste 2.000 de supermarketuri. Apoi, România mai are şi circa 38.000 de magazine tradiţionale, mici, independente, potrivit celor mai recente date. Cât contează aceştia din urmă în economia lucrurilor?

    Marii jucători din acest domeniu sunt cunoscuţi pentru că lucrează cu marje de profit de sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%. Astfel, ar putea plăti taxa pe cifra de afaceri.

    Mai exact, companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică. Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două. Măsură este anunţată dar nu e încă publicată în Monitorul Oficial.

    Ţinând cont că aceste reţele mari au afaceri de miliarde de lei sau chiar peste 10 mld. lei anual, ele ar putea să plătească până la 100 milioane de lei taxă pe cifra de afaceri, conform calculelor ZF. Vor transfera ele această taxă în preţuri sau vor reuşi comercianţii micii şi medii să ţină piaţa în şah?

    ÑPiaţa de retail alimentar e destul de competitivă, având atât jucători mari, cât şi mici şi medii. România încă mai mare multe magazine mici, fapt ce creează un mediu bun, competitiv“, spune analistul financiar Aurelian Dochia.

    Totuşi, el nu crede că există actori suficient de puternici, nici chiar liderii, pentru a influenţa singuri decisiv preţurile.

    „Este cunoscut că orice mărire de taxe poate să aibă un impact asupra preţurilor, însă acest lucru depinde de perspectiva de timp şi de structura fiecărui sector. Echilibrul de putere şi marja de profit din sector pot influenţa lucrurile. Ca regulă generală, ne putem aştepta ca o majorare de taxe să se vadă în preţuri, dar nu cred că cineva poate spune acum care va fi impactul ei.“

    Un avantaj mare în comerţul alimentar e că sectorul este competitiv, aşa că nu sunt mari sanse să vedem mişcări imediate de preturi ca urmare a acestei taxe, adaugă analistul.

    Comerţul alimentar este competitiv la nivel naţional, dar jucătorii locali sunt cu atât mai puternici în anumite regiuni ale ţării. ZF a scris recent, spre exemplu, că judeţul Vâlcea reprezintă acasă pentru trei dintre cei mai puternici retaileri independenţi din România, respectiv Annabella, Diana şi Euromarket, care au ajuns să opereze peste 200 de magazine în total. Annabella şi Diana au însă fiecare afaceri de peste 50 mil. euro.

    Spre deosebire de reţelele străine care încearcă să acopere în mod echilibrat toată ţara, unii dintre marii antreprenori români din domeniu au ales să se dezvolte regional, de regulă în apropiere de oraşul mamă.

    Pot aceste afaceri locale şi regionale puternice să reprezinte un garant al stabilităţii preţurilor? Această întrebare e cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani inflaţia a fost principala problemă a economiei locale, preţurile la bunuri de larg consum crescând chiar cu 30-50%.

    „Evoluţia preţurilor ţine de comportamentul pieţei. În comerţul alimentar, influenţa jucătorilor mici şi medii e foarte redusă, la fel şi puterea lor financiară. Dacă competitorii direcţi ai marilor reţele (companii cu afaceri similare) vor absorbi această posibilă taxă în preţuri, aşa vor face şi restul. Totuşi, dacă cei mari majorează preţurile, o vor face şi cei mici pentru că pentru ei reprezintă o sursă de profit suplimentar“, spune Emilian Duca, consultant fiscal.

    Existenţa în orice piaţă a unor jucători mici şi medii este vitală pentru competiţie, însă în comerţul alimentar forţa celor zece mari este tot mai mare de la an la an. De altfel, tocmai de aceea, câteva sute sau chiar mii de magazine mici trag obloanele anual.

    Marile reţele au o uriaşă forţă de negociere cu furnizorii aşa că reuşesc să ţină preţurile sub nivel din comerţul tradional. Astfel, ele ajung la afaceri de miliarde de lei fiecare şi 100 mld. lei cumulat în 2022. Marjele de profit sunt însă mult mai mici decât în alte sectoare, chiar şi decât în alte sectoare din comerţ, cum ar fi moda.

    Totuşi, Aurelian Dochia e de părere că taxarea acestor companii mari porneşte de la suspiciunea că aceşti actori şi-ar transfera profiturile în ţările-mamă, suspiciune care nu este demonstrată.

    „Probabil că măsura unei taxe suplimentare aplicată doar anumitor actori e discriminatorie. Eu nu am văzut vreo dovadă că există înregistrări în contabilitatea acestor firme că se realizează transferuri de milioane. Din punct de vedere politic este însă la îndemână să găseşti un ţap isipăşitor“, conchide el.

  • Afaceri de la Zero. Pariu pe economia circulară. Brandul favr. produce snacksuri din pulpă de fructe, dar şi din malţ de bere, rămase după fabricarea de băuturi. Produsele ajung în băcănii, magazine şi în HoReCA

    ♦ Alexandru Cristinoi a început să cerceteze în 2018 posibilitatea creării unor produse din pulpa rămasă după fabricarea de sucuri ♦ În 2020 a deschis firma, iar astăzi favr. are în portofoliu patru tipuri de produse, care ajung atât în magazine cât şi în HoReCa.

    Alexandru Cristinoi a sesizat încă de acum circa cinci ani un potenţial al reutilizării resturilor alimentare rezultate după fabricarea de sucuri şi a decis să fructifice într-un mod sustenabil aceste ingrediente care în cele din urmă ajungeau să fie distruse. Aşa a luat naştere favr., care realizează snacksuri sănătoase din pulpă de fructe, legume, nuci, dar şi din malţ de bere de la producători din domeniu. 

    „Prin 2018 nişte prieteni aveau o mică fabrică de sucuri naturale şi am văzut câtă pulpă rămânea după fiecare zi de producţie, pulpă pe care n-o foloseau, ci era distrusă, era aruncată, deşi ea era în continuare foarte bună. De exemplu, o amestecam cu nişte cereale şi o mâncam acolo, pe loc, de multe ori împreună, ca o gustare”, a povestit Alexandru Cristinoi în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. 

    favr. are în portofoliu patru tipuri de produse şi anume chipsuri, crackers, granola, jeleuri.

    favr. are în portofoliu patru tipuri de produse şi anume chipsuri, crackers, granola, jeleuri.

    Aşa a venit practic ideea de a găsi o soluţie pentru a păstra acea pulpă cât mai mult, iar ulterior, după doi ani în care a cercetat modul de producţie, a lansat pe piaţă brandul favr. Ingredientele pentru snacksurile realizate în mica fabrică din Capitală sunt preluate de la producători locali de băuturi artizanale. 

    „Este un ecosistem de economie circulară în care oarecum îi ajut şi pe ei să nu mai arunce acel malţ sau pulpă, iar eu creez un produs secundar care este foarte nutritiv. Este o resursă foarte importantă şi  pe viitor nu cred că o să ne permitem să mai facem risipă”. 

    În total, favr. are în portofoliu patru categorii de produse, iar „vedetele” sunt beer chips. În total, Alexandru Cristinoi a investit 45.000-50.000 de euro în dezvoltarea acestei afaceri din fonduri proprii.

    Produsele favr. se găsesc pe site-ul propriu, atât în varianta ambalată, cât şi vrac. De asemenea, în varianta ambalată produsele favr. se pot achiziţiona din băcănii, magazine de proximitate, dar şi în locaţii HoReCa.

    „Mai trebuie să lucrez la comunicare şi promovare. În plus, mă gândesc să măresc linia de producţie la toată gama de snackuri. Acestea ar fi principalele lucruri pe care mă voi concentra în perioada următoare, iar un alt obiectiv în viitor va fi ca favr. să fie recunoscut la nivel naţional şi să pregătesc acest brand pentru export”, a precizat Alexandru. El crede că produsele favr. ar fi aprecizate în străinătate, dar deocamdată nu a făcut un plan pentru extinderea în afara ţării.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Carrefour

    Retailerul francez Carrefour, cu o reţea de peste 400 de magazine în ţară, a atins pragul de zece cooperative locale care livrează exclusiv legume şi fructe în unităţile operate de companie, după ce a încheiat parteneriate cu şase noi cooperative agricole din Fierbinţi, Beiuş, Ostrov, Târgu Secuiesc, Huşi şi Voineşti.

    Cu o experienţă semnificativă în domeniul agriculturii durabile şi o suprafaţă de cultivare ce se întinde pe mai bine de 627 de hectare, agricultorii din aceste regiuni geografice raportează un volum al recoltei anuale de peste 35.000.000 unităţi de vânzare de fructe şi legume, produse care vor putea fi regăsite sub eticheta Grădina Noastră, personalizată în funcţie de origine, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, Carrefour România colaborează în momentul de faţă cu cooperativele agricole Grădina Noastră din Vărăşti, Zărand, Însurăţei, Brezoaele, Fierbinţi, Beiuş, Ostrov, Târgu Secuiesc, Huşi şi Voineşti.

    “Prin intermediul brandului umbrelă, Grădina Noastră, care uneşte cele zece cooperative partenere Carrefour, am dezvoltat o serie întreagă de programe cu dublu beneficiu, traduse în susţinere pentru fermieri şi comunităţile lor şi produse proaspete, locale, pentru toţi clienţii noştri (…) Ne propunem să replicăm acest model de succes al cooperativelor agricole şi în alte regiuni ale ţării”, spune Julien Munch, CEO Carrefour România.

    Creată la iniţiativa Carrefour, Cooperativa Grădina Noastră de la Fierbinţi este formată din şase familii de agricultori specializate în cultivarea legumelor.

    Cooperativa, recunoscută pentru producţia de varză, roşii, ardei, vinete, castraveţi, dovlecei şi ţelină, dispune de un teren ce se întinde pe aproximativ 22 de hectare în câmp şi 1 hectar în solarii. Totodată, producătorii colaborează îndeaproape cu mediul universitar şi cu companiile de profil pentru cercetarea a noi hibrizi ce pot fi comercializaţi.

    „Factorii optimi de mediu, cunoştinţele de specialitate în domeniul agricol şi, mai nou, sprijinul pe care-l primim din partea Carrefour România sunt principalul motor de funcţionare a cooperativei“, spune Alice Spiridon, fermier în Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinţi.

    Cooperativa Grădina Noastră din Beiuş, formată din şase familii de agricultori,  este specializată în producţia de fructe de pădure pe suprafeţe extinse – 1 ha afine, 1 ha căpşune, 1,2 ha zmeură şi 0,7 ha coacăze roşii.

    Înfiinţată în urmă cu şapte ani, cooperativa îşi propune să atragă cât mai mulţi producători şi locuitori din zona Beiuşului şi împrejurimi.

    Specializată în producţia de struguri de masă şi fructe, Cooperativa Grădina Noastră din Ostrov este alcătuită din cinci familii care se ocupă, zi de zi, cu îngrijirea celor 57 ha de struguri şi 7 ha de cireşe, caise şi nectarine, cu o creştere exponenţială de la un an la altul.

    Suprafaţa totală de teren a cooperativei situată în depresiunea Târgu Secuiesc depăşeşte 89 ha, şi este operată de cinci familii din regiune. Anual, cooperativa livrează între 500-800 de tone de cartofi pentru magazinele Carrefour.

    Aproximativ 30 ha de vie de struguri de masă, 1 ha de cireşi şi 1 ha de pruni sunt atent îngrijite de cele 2 familii înrolate în Cooperativa agricolă de la Huşi.

    Alcătuită în prezent din şapte familii, Cooperativa agricolă din Voineşti este specializată în pomicultură, ramură ce i-a adus cu timpul renumele la nivel naţional. Deţine o suprafaţă de teren de aproximativ 78 ha, destinate culturilor de mere (50 ha), cireşe (9 ha), prune (10 ha) şi pere (9 ha).

    Toate produsele comercializate sub marca Grădina Noastră sunt crescute local, de familiile de fermieri şi agricultori cu tradiţie din cadrul cooperativelor, care beneficiază de sprijinul retailerului în termeni de accesibilitate crescută la o piaţă de desfacere naţională, dezvoltarea şi promovarea vânzărilor şi circuit logistic îmbunătăţit.

    În prezent, Carrefour deţine în portofoliul de producători locali parteneriate cu 25 de cooperative, dintre care 15 ca furnizori şi zece ca parteneri, sub brandul Grădina Noastră.