BusinessMagazin

Tag: locuitori

  • Populaţia Uniunii Europene va creşte până în 2070, dar populaţia activă va scădea

    Până în 2070, numărul populaţiei inactive îl va depăşi pe cel al celei active cu 1,2%. Astfel, în 2070 populaţia cu vârsta de peste 65 de ani va reprezenta 51,2% din total. Cu alte cuvinte, pentru fiecare pensionar vor exista câte două persoane active. În momentul de faţă, raportul este de 3,3 persoane active pentru fiecare pensionar, arată autorii raportului.

    Această evoluţie va duce la o scădere cu până la 9,6% a forţei de muncă (9,7% în zona euro) pentru categoria 24-64 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace

    Aproape 121.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate în anul 2016 (cele mai recente date disponibile), în timp ce numai 82.600 de locuitori s-au mutat din mediul rural în cel urban în acelaşi an, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Începând din anul 1997 încoace, fluxul de migraţie internă dominant nu mai este de la sate la oraşe, ci de la oraşe la sate, arată specialiştii.
     
    „Judeţele Moldovei, în principal, sunt dominate de migraţia de la oraş la sat, în timp ce judeţele din Muntenia sunt domniate de migraţia de la sat la sat, sunt judeţe sărace. În schimb, linia Timiş – Hunedoara – Alba- Sibiu – Braşov, dar şi Bucureşti şi Constanţa sunt zone care au câte cel puţin un oraş de peste 200.000 de locuitori şi care, în mod firesc, sunt centrate pe atracţie migratorie urban–urban“, a spus prof. univ. dr. Du­mitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. El a fost prezent ieri la un eve­niment pe tema evoluţiilor demografice organizat la Institutul Naţional de Statistică, unde a prezentat concluziile unei lucrări care analizează migraţia internă din România în perioada 1920 – 2016.
     

  • ALERTĂ ROŞIE pentru zborurile către una dintre cele mai populare destinaţii turistice

    Autorităţile din Hawaii au avertizat locuitorii de pe insulă să rămână în casă, după ce un nor uriaş de cenuşă s-a ridicat la aproximativ 3,657 de metri deasupra vulcanului Kilauea, declanşând o alertă roşie penru aviaţie, relatează site-ul postului CNN şi agenţia Reuters.
     
    “Este foarte periculos pentru aviaţie”, a declarat Michelle Coombs, un geolog de la un institut de observare a activităţii vulcanilor din Alaska. Acesta a afirmat că echipa sa încă nu a descoperit cauza emisiilor de gaze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara unde sărăcia a atins noi culmi: oamenii au început să facă troc. O tunsoare? Câteva banane şi ouă

    Schimbul unui produs pe care îl ai în surplus cu un altul de care ai nevoie, cunoscut încă din Antichitate sub numele de troc, a devenit cea mai des întâlnită metodă prin care venezuelenii îşi procură cele trebuincioase.  
     
    Astfel, porumbul este schimbat cu orez, ouăle sunt date pe ulei de gătit şi, de multe ori, oamenii se duc la vânzătorii ambulanţi de pe străzile oraşelor pentru a-şi cumpără un kilogram de făină în schimbul aceleiaşi cantităţi de zahăr. 
     
    S-au creat inclusiv pagini de Facebook şi grupuri unde oamenii negociază între ei schimbul diverselor produse, cum ar fi articolele de igienă şi curăţenie. 
     
    Chiar şi serviciile sunt plătite cu alimente. Unii frizeri din anumite sate şi comune acceptă să tundă clienţii pentru câteva banane sau ouă. Poţi plăti inclusiv o cursă cu taxiul cu un cartuş de ţigări. Totodată, unele restaurante oferă un meniu complet contra câtorva pachete de şerveţele. 
     
    O altă metodă intens folosită este aceea de a cumpăra pe datorie. De asemenea, actele de caritate şi activităţile de voluntariat au început să câştige popularitate printre venezueleni, oamenii solidarizându-se în faţa crizei în care se află întreaga naţiune. 

  • România, pe primul loc în UE, cu cele mai multe „accidente mortale” la locul de muncă

    Conform statisticilor europene privind accidentele de muncă, “accidentele mortale” sunt definite drept cele care duc la moartea victimei în termen de un an de la producerea accidentului. În termeni mai generali, un accident la locul de muncă este definit ca un eveniment ce ce duce la vătămarea fizică sau psihică a persoanei în cauză.

    În statele membre, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost înregistrate în Ţările de Jos (0,8 la 100.000 de lucrători, Suedia (1,2), Germania (1,3), Danemarca (1,4), Cipru (1,5) şi Regatul Unit (1,6), în timp ce la polul opus de află România cu cele mai mari rate de incidenţă (7,5), urmată de Portugalia (4,6), Luxemburg (4,4), Bulgaria şi Lituania (4,3).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Comuna din Gorj în care şoferii circulă pe drumuri doar dacă au lopată. Gropile, astupate de localnici

    Sătui de promisiuni, cetăţenii au luat lopeţile de cozi pentru a astupa singuri gropile căscate în arterele rutiere din interiorul comunei.

     
    Recent, un locuitor din Samarineşti a fost surprins în plină activitate, omul astupând de zor cu pământ, dintr-o remorcă de mici dimensiuni, drumul sătesc pe care el şi întreaga comunitate îl foloseşte zilnic.
     
    Imaginile cu bărbatul aflat în plină activitate au devenit virale în mediul online şi a generat o mulţime de reacţii. ”Ai un vot de la mine, Ovidiule. Dar trebuie să îmi promiţi că faci asfalt”, este unul dintre comentarii.
     
    Un alt localnic îl cheamă, în schimb, pe Marian Ardeiu, primarul incompatibil, la astupat de gropi, criticându-l că în mandatele sale nu a reuşit să realizeze nicio măcar un kilometru de drum, scrie gorj-domino.ro.
     
    Edilul comunei gorjene Samarineşti, Marian Ardeiu, a rămas fără mandat, la jumătatea acestei luni, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primarul fusese declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, care a stabilit că Marian Ardeiu a fost în acelaşi timp şi primar şi fermier.
     

  • Primul oraş din lume în care străzile vor fi albe pentru a menţine temperaturile la un nivel plăcut pentru locuitori

    Materialul alb etanş, creat de compania GuardTop, va fi pulverizat pe străzile Los Angelesului dintr-un camion. Apoi, o echipă de lucrători ai municipalităţii îl vor distribui pe întreaga suprafaţă a şoselelor, acţionând astfel ca un sigiliu, relatează Yahoo News.

    Asfaltul închis la culoare sau negru absoarbe 80 – 95% din razele soarelui, încălzind străzile până la 65,5 grade Celsius.

    Pe de altă parte, străzile luminoase reflectă mai mult razele soarelui şi sunt cu 8 grade Celsius mai răcoroase decât cele cu asfalt obişnuit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.

  • C&W Echinox: În ţară, livrările de spaţii comerciale vor accelera în 2018 spre 200.000 mp

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.

    La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).

    În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.

    În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.

    În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.