Tag: lider

  • Cum s-a transformat un film iugoslav într-o punte între China şi Balcani

    Un nou muzeu dedicat filmului tocmai s-a deschis la Sarajevo, seducătoarea şi chinuita capitală a Bosniei şi Herţegovinei. Oficialii planifică un traseu turistic, completat cu geotagging, care vizitează locurile în care au fost trase pe peliculă diferite scene din film, scrie revista Quartz.

    Pentru a înţelege cum se justifică un astfel de efort, este bine de ştiut cât de important este filmul în China. Sute de milioane de chinezi au văzut „Valter apără Sarajevo”, care a devenit astfel unul dintre cele mai vizionate filme de război ale tuturor timpurilor. Bosnia şi Herţegovina urmăreşte să valorifice această poveste – şi relaţia ţării în general bună cu China – pentru a atrage turiştii chinezi, al căror număr este deja în creştere. Există chiar şi negocieri în curs pentru un remake al producţiei iugoslave cu mai multe studiouri de film chinezeşti, a declarat Jasmin Durakovic, şeful Centrului de Film din Sarajevo, unde se află muzeul.

    Deşi „Valter apără Sarajevo” a fost produs acum o jumătate de secol şi prezintă o ţară care nu mai există, filmul este simbolul unei istorii între China şi Balcani şi se pare că va schimba relaţiile chino-balcanice în anii următori.

    Muzeul „Valter apără Sarajevo”, care s-a deschis zilele trecute, are camere unde sunt ilustrate diferite scene, statui de ceară cu personajele din film şi conţinut multimedia dedicat. Durakovic spune că se aşteaptă ca acesta să fie o atracţie majoră pentru turiştii chinezi care deja inundă Balcanii. „Imediat după prima săptămână de lucru a muzeului am văzut că turiştii din China vin să ne viziteze“, povesteşte el.

    Există, de asemenea, cereri pentru excursii tematice inspirate din film, printre oferte figurând un tur de 12 zile prin fosta Iugoslavie oferit de un operator din California care include o zi în Sarajevo pentru vizitarea locaţiilor în care a fost filmat „Valter“. Balcanii şi Sarajevo au de oferit mult mai multe, însă turiştii chinezi vin cu un singur lucru în minte. „Valter apără Sarajevo” a fost printre puţinele filme străine prezentate în China în timpul Revoluţiei Culturale, iar pentru mulţi spectatori a fost o fereastră spre lumea exterioară necunoscută. Povestea sa, a unei rezistenţe comuniste cutezătoare împotriva tiraniei fascismului, a făcut ca filmul să fie un succes instantaneu în China, catapultându-l pe actorul Velimir „Bata“ Zivojinovic, care a interpretat rolul lui Valter, direct printre starurile de cinema.

    „Valter“ a devenit cel mai de succes film străin din China în anii 1970 şi cel mai vizionat film iugoslav din toate timpurile. Unul dintre primele locuri din China anilor ’70 în care a rulat „Valter“ a fost Piaţa Culturii din Shanghai, în cinematograful premierelor din oraşul cât o ţară unde erau prezentate filme înainte ca acestea fie văzute în altă parte. Mai târziu, la cinematografele din toată ţara, oamenii se înghesuiau la cozi lungi pentru a-l vedea pe „Valter“. Se întâmpla des ca mulţi dintre cei care aşteptau la rând să rămână fără bilete. Chiar anul trecut, o adaptare pentru teatru a lui „Valter“, interpretată în mandarină, a fost pusă în scenă la Centrul de Arte Dramatice din Shanghai. Filmul s-a dovedit a fi atât de popular încât o marcă de bere chinezească a fost numită Valter, iar cutiile au fost inscripţionate cu chipul în relief al lui Zivojinovic.

    Replicile renumite din film – inclusiv „Vedeţi acest oraş? Acesta este Valter!“ (a actorului din rolul ofiţerului nazist obsedat de prinderea lui Valter, arătând spre Sarajevo) – au prins rădăcini în memoria colectivă a unei întregi generaţii de chinezi. Şi alte filme iugoslave s-au descurcat bine în China în acele vremuri, dar niciunul nu a atins succesului lui „Valter“. Chinezii îndrăgeau aceste producţii pentru că au oferit un răgaz binevenit de la clişeele şi operele simpliste după modelul revoluţionar din perioada revoluţiei culturale, arăta un critic chinez în 2016 (în limba chineză). În opere, a remarcat criticul, băieţii buni arătau toţi la fel (frumoşi, încrezători, împachetaţi în uniforma unui muncitor), în timp ce în filmele iugoslave „băieţii buni nu arată a băieţi buni şi băieţii răi au o imagine pozitivă. Aceste tipuri de exprimări artistice nonstereotipice au fost revigorante pentru poporul chinez“.

    În prezent, spune Durakovic, „Bosnia şi în special Sarajevo împărtăşesc cu China sentimente şi valori foarte asemănătoare legate de evenimentele din trecutul lor, mai ales cele referitoare la cel de-al Doilea Război Mondial, dar venite din vremea socialismului iugoslav şi a fostului preşedinte al Iugoslaviei Josip Broz Tito. Din cauza tuturor acestora, filmul, iar acum muzeul leagă oamenii şi cultura din Bosnia şi China“.

    Anul trecut, Bosnia şi Herţegovina a renunţat la obligativitatea vizelor pentru turiştii chinezi, cu Mladen Ivanic, fost membru al preşedinţiei ţării, prezicând cum „cultul lui «Valter»“ va duce la o creştere accentuată a numărului acestora, deja în creştere.

    Filmul joacă, de asemenea, un rol important în relaţiile dintre China şi Serbia, care făcea parte din fosta Iugoslavie, dar este acum o ţară independentă la est de Bosnia şi Herţegovina. Afluxul de vizitatori chinezi acolo creşte – s-a dublat în 2018 faţă de anul precedent – în condiţiile în care China investeşte puternic în una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Comerţul dintre cele două naţiuni s-a triplat între 2005 şi 2016, iar anul trecut Beijingul şi Belgradul au semnat acorduri economice de 3 miliarde de dolari.

    Pentru Serbia, aceste acorduri reprezintă investiţii de infrastructură de care are nevoie cu disperare pentru stimularea economiei. Pentru China, ele reprezintă un cap de pod solid în sud-estul Europei şi o oportunitate de a-şi creşte influenţa şi controlul în Serbia şi în alte ţări din Balcani care vor deveni într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, mai degrabă îndepărtat, membri ai Uniunii Europene. Între timp, extinderea influenţei Chinei în Europa de Est a îngrijorat Occidentul.

    Atunci când preşedintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Serbia în 2016 – este primul dintre şefii de stat chinezi care a făcut acest lucru în ultimele trei decenii – cele două ţări au semnat o serie de acorduri economice, consolidând astfel prezenţa Chinei în Balcani în timp ce Beijingul încerca să folosească regiunea ca rampă de lansare spre restul pieţei europene. Unii experţi cred că extinderea influenţei Chinei în regiune îi va dezavantaja pe investitorii occidentali şi va răspândi practici de dezvoltare corupte printre democraţiile vulnerabile.

    În general, investiţiile chinezeşti au obiective foarte vizibile. O companie chinezească face parte dintr-un proiect de modernizare a căii ferate dintre Belgrad şi Budapesta. De asemenea, Huawei Technologies, gigant de tehnologie prigonit de americani, modernizează compania naţională de telecomunicaţii a Serbiei. Tot acolo, combinatul siderurgic Zelezara, cel mai mare angajator din regiune, a fost salvat de compania chinezească Hesteel Co. Investiţiile chineze ajută ca o parte semnificativă a comunităţii de afaceri locale să aibă continuitate. Sino-RS Investment Group a anunţat anul trecut că va investi un miliard de euro în Serbia în cadrul Iniţiativei Belt and Road. Fondurile vor fi folosite pentru finanţarea unor proiecte în domeniul transportului, infrastructurii apei, energiei, telecomunicaţiilor, agriculturii şi construcţiilor.

    „Se dezvoltă o atitudine pozitivă faţă de China. A ajuns la un nivel foarte ridicat probabil deoarece investiţiile Chinei sunt prezentate sau comunicate ca gesturi de bunăvoinţă. Doar entuziasmul faţă de Rusia este mai mare“ , spune Srdjan Bogosavljevic, analist la IPSOS Strategic Marketing.

    În UE, contractele de infrastructură trebuie supuse unor licitaţii competitive, în timp ce băncile de dezvoltare ale Chinei,  China Development Bank şi Export-Import Bank of China, creditează contractorii chinezi care primesc contracte.

    Investiţiile companiilor chinezeşti au ajutat adesea la creşterea sprijinului public pentru politicieni proruşi în estul Europei, unde banii Chinei nu poartă stigmatul pe care l-ar avea banii Moscovei.

    Întrucât legăturile dintre China şi Serbia devin mai strânse, se pare că „Valter apără Sarajevo“ va servi ca un instrument convenabil şi testat de timp al diplomaţiei culturale pentru ambele ţări. De fapt, „Valter“ a jucat deja acest rol. În timpul vizitei sale, Xi şi-a luat timp să înşire nostalgii despre film. În timpul unui banchet generos organizat de guvern, când preşedintele sârb de atunci, Tomislav Nikolic, l-a întâmpinat pe omologul său chinez, a început să fie difuzată melodia tematică a filmului.

    Xi s-a ridicat la nivelul momentului, spunând: „Îmi amintesc filme precum «Valter apară Sarajevo». A fost odată foarte populare în China. Acestea au evocat sentimentul de patriotism al oamenilor de atunci şi au însoţit perioada tinereţii generaţiei noastre“.

    În timp ce banchetul se apropia de sfârşit, Xi şi Nikolic s-au îndreptat spre masa Julijanei Lula Zivojinovic, văduva actorului Zivojinovic, care l-a interpretat pe Valter. Ea i-a spus lui Xi: „Soţul meu a iubit dintotdeauna China, i-a iubit întotdeauna pe chinezi“.

    Valter, organizatorul rezistenţei sârbe antinaziste în al Doilea Război Mondial, era numele de cod al lui Vladimir Peric, un personaj real ucis în luptele pentru eliberarea oraşului Sarajevo în aprilie 1945.

    În scena de final a filmului, germanii nu au reuşit să distrugă rezistenţa din Sarajevo sau să-i identifice şi să-i captureze liderul – pe eluzivul Valter. Este primăvara anului 1945, iar comandantul nazist se pregăteşte de plecare. Îl întâlneşte pe succesorul său în ceea ce este acum parcul Princeva şi-l anunţă că a rezolvat în cele din urmă misterul identităţii lui Valter: „În tot războiul m-am ocupat cu vânarea lui Valter, dar numai acum, când plec, ştiu în sfârşit cine este el.“ Celălalt cere nerăbdător să-i spună, dar ofiţerul zice că poate face mai mult de atât: „Ţi-l voi arăta!“, spune el. Apoi ofiţerul arată spre oraşul care se întinde în faţa lor şi explică: „Vedeţi acest oraş? Das ist Valter! (Acesta este Valter)“. 

  • Cum s-a transformat un film iugoslav într-o punte între China şi Balcani

    Un nou muzeu dedicat filmului tocmai s-a deschis la Sarajevo, seducătoarea şi chinuita capitală a Bosniei şi Herţegovinei. Oficialii planifică un traseu turistic, completat cu geotagging, care vizitează locurile în care au fost trase pe peliculă diferite scene din film, scrie revista Quartz.

    Pentru a înţelege cum se justifică un astfel de efort, este bine de ştiut cât de important este filmul în China. Sute de milioane de chinezi au văzut „Valter apără Sarajevo”, care a devenit astfel unul dintre cele mai vizionate filme de război ale tuturor timpurilor. Bosnia şi Herţegovina urmăreşte să valorifice această poveste – şi relaţia ţării în general bună cu China – pentru a atrage turiştii chinezi, al căror număr este deja în creştere. Există chiar şi negocieri în curs pentru un remake al producţiei iugoslave cu mai multe studiouri de film chinezeşti, a declarat Jasmin Durakovic, şeful Centrului de Film din Sarajevo, unde se află muzeul.

    Deşi „Valter apără Sarajevo” a fost produs acum o jumătate de secol şi prezintă o ţară care nu mai există, filmul este simbolul unei istorii între China şi Balcani şi se pare că va schimba relaţiile chino-balcanice în anii următori.

    Muzeul „Valter apără Sarajevo”, care s-a deschis zilele trecute, are camere unde sunt ilustrate diferite scene, statui de ceară cu personajele din film şi conţinut multimedia dedicat. Durakovic spune că se aşteaptă ca acesta să fie o atracţie majoră pentru turiştii chinezi care deja inundă Balcanii. „Imediat după prima săptămână de lucru a muzeului am văzut că turiştii din China vin să ne viziteze“, povesteşte el.

    Există, de asemenea, cereri pentru excursii tematice inspirate din film, printre oferte figurând un tur de 12 zile prin fosta Iugoslavie oferit de un operator din California care include o zi în Sarajevo pentru vizitarea locaţiilor în care a fost filmat „Valter“. Balcanii şi Sarajevo au de oferit mult mai multe, însă turiştii chinezi vin cu un singur lucru în minte. „Valter apără Sarajevo” a fost printre puţinele filme străine prezentate în China în timpul Revoluţiei Culturale, iar pentru mulţi spectatori a fost o fereastră spre lumea exterioară necunoscută. Povestea sa, a unei rezistenţe comuniste cutezătoare împotriva tiraniei fascismului, a făcut ca filmul să fie un succes instantaneu în China, catapultându-l pe actorul Velimir „Bata“ Zivojinovic, care a interpretat rolul lui Valter, direct printre starurile de cinema.

    „Valter“ a devenit cel mai de succes film străin din China în anii 1970 şi cel mai vizionat film iugoslav din toate timpurile. Unul dintre primele locuri din China anilor ’70 în care a rulat „Valter“ a fost Piaţa Culturii din Shanghai, în cinematograful premierelor din oraşul cât o ţară unde erau prezentate filme înainte ca acestea fie văzute în altă parte. Mai târziu, la cinematografele din toată ţara, oamenii se înghesuiau la cozi lungi pentru a-l vedea pe „Valter“. Se întâmpla des ca mulţi dintre cei care aşteptau la rând să rămână fără bilete. Chiar anul trecut, o adaptare pentru teatru a lui „Valter“, interpretată în mandarină, a fost pusă în scenă la Centrul de Arte Dramatice din Shanghai. Filmul s-a dovedit a fi atât de popular încât o marcă de bere chinezească a fost numită Valter, iar cutiile au fost inscripţionate cu chipul în relief al lui Zivojinovic.

    Replicile renumite din film – inclusiv „Vedeţi acest oraş? Acesta este Valter!“ (a actorului din rolul ofiţerului nazist obsedat de prinderea lui Valter, arătând spre Sarajevo) – au prins rădăcini în memoria colectivă a unei întregi generaţii de chinezi. Şi alte filme iugoslave s-au descurcat bine în China în acele vremuri, dar niciunul nu a atins succesului lui „Valter“. Chinezii îndrăgeau aceste producţii pentru că au oferit un răgaz binevenit de la clişeele şi operele simpliste după modelul revoluţionar din perioada revoluţiei culturale, arăta un critic chinez în 2016 (în limba chineză). În opere, a remarcat criticul, băieţii buni arătau toţi la fel (frumoşi, încrezători, împachetaţi în uniforma unui muncitor), în timp ce în filmele iugoslave „băieţii buni nu arată a băieţi buni şi băieţii răi au o imagine pozitivă. Aceste tipuri de exprimări artistice nonstereotipice au fost revigorante pentru poporul chinez“.

    În prezent, spune Durakovic, „Bosnia şi în special Sarajevo împărtăşesc cu China sentimente şi valori foarte asemănătoare legate de evenimentele din trecutul lor, mai ales cele referitoare la cel de-al Doilea Război Mondial, dar venite din vremea socialismului iugoslav şi a fostului preşedinte al Iugoslaviei Josip Broz Tito. Din cauza tuturor acestora, filmul, iar acum muzeul leagă oamenii şi cultura din Bosnia şi China“.

    Anul trecut, Bosnia şi Herţegovina a renunţat la obligativitatea vizelor pentru turiştii chinezi, cu Mladen Ivanic, fost membru al preşedinţiei ţării, prezicând cum „cultul lui «Valter»“ va duce la o creştere accentuată a numărului acestora, deja în creştere.

    Filmul joacă, de asemenea, un rol important în relaţiile dintre China şi Serbia, care făcea parte din fosta Iugoslavie, dar este acum o ţară independentă la est de Bosnia şi Herţegovina. Afluxul de vizitatori chinezi acolo creşte – s-a dublat în 2018 faţă de anul precedent – în condiţiile în care China investeşte puternic în una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Comerţul dintre cele două naţiuni s-a triplat între 2005 şi 2016, iar anul trecut Beijingul şi Belgradul au semnat acorduri economice de 3 miliarde de dolari.

    Pentru Serbia, aceste acorduri reprezintă investiţii de infrastructură de care are nevoie cu disperare pentru stimularea economiei. Pentru China, ele reprezintă un cap de pod solid în sud-estul Europei şi o oportunitate de a-şi creşte influenţa şi controlul în Serbia şi în alte ţări din Balcani care vor deveni într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, mai degrabă îndepărtat, membri ai Uniunii Europene. Între timp, extinderea influenţei Chinei în Europa de Est a îngrijorat Occidentul.

    Atunci când preşedintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Serbia în 2016 – este primul dintre şefii de stat chinezi care a făcut acest lucru în ultimele trei decenii – cele două ţări au semnat o serie de acorduri economice, consolidând astfel prezenţa Chinei în Balcani în timp ce Beijingul încerca să folosească regiunea ca rampă de lansare spre restul pieţei europene. Unii experţi cred că extinderea influenţei Chinei în regiune îi va dezavantaja pe investitorii occidentali şi va răspândi practici de dezvoltare corupte printre democraţiile vulnerabile.

    În general, investiţiile chinezeşti au obiective foarte vizibile. O companie chinezească face parte dintr-un proiect de modernizare a căii ferate dintre Belgrad şi Budapesta. De asemenea, Huawei Technologies, gigant de tehnologie prigonit de americani, modernizează compania naţională de telecomunicaţii a Serbiei. Tot acolo, combinatul siderurgic Zelezara, cel mai mare angajator din regiune, a fost salvat de compania chinezească Hesteel Co. Investiţiile chineze ajută ca o parte semnificativă a comunităţii de afaceri locale să aibă continuitate. Sino-RS Investment Group a anunţat anul trecut că va investi un miliard de euro în Serbia în cadrul Iniţiativei Belt and Road. Fondurile vor fi folosite pentru finanţarea unor proiecte în domeniul transportului, infrastructurii apei, energiei, telecomunicaţiilor, agriculturii şi construcţiilor.

    „Se dezvoltă o atitudine pozitivă faţă de China. A ajuns la un nivel foarte ridicat probabil deoarece investiţiile Chinei sunt prezentate sau comunicate ca gesturi de bunăvoinţă. Doar entuziasmul faţă de Rusia este mai mare“ , spune Srdjan Bogosavljevic, analist la IPSOS Strategic Marketing.

    În UE, contractele de infrastructură trebuie supuse unor licitaţii competitive, în timp ce băncile de dezvoltare ale Chinei,  China Development Bank şi Export-Import Bank of China, creditează contractorii chinezi care primesc contracte.

    Investiţiile companiilor chinezeşti au ajutat adesea la creşterea sprijinului public pentru politicieni proruşi în estul Europei, unde banii Chinei nu poartă stigmatul pe care l-ar avea banii Moscovei.

    Întrucât legăturile dintre China şi Serbia devin mai strânse, se pare că „Valter apără Sarajevo“ va servi ca un instrument convenabil şi testat de timp al diplomaţiei culturale pentru ambele ţări. De fapt, „Valter“ a jucat deja acest rol. În timpul vizitei sale, Xi şi-a luat timp să înşire nostalgii despre film. În timpul unui banchet generos organizat de guvern, când preşedintele sârb de atunci, Tomislav Nikolic, l-a întâmpinat pe omologul său chinez, a început să fie difuzată melodia tematică a filmului.

    Xi s-a ridicat la nivelul momentului, spunând: „Îmi amintesc filme precum «Valter apară Sarajevo». A fost odată foarte populare în China. Acestea au evocat sentimentul de patriotism al oamenilor de atunci şi au însoţit perioada tinereţii generaţiei noastre“.

    În timp ce banchetul se apropia de sfârşit, Xi şi Nikolic s-au îndreptat spre masa Julijanei Lula Zivojinovic, văduva actorului Zivojinovic, care l-a interpretat pe Valter. Ea i-a spus lui Xi: „Soţul meu a iubit dintotdeauna China, i-a iubit întotdeauna pe chinezi“.

    Valter, organizatorul rezistenţei sârbe antinaziste în al Doilea Război Mondial, era numele de cod al lui Vladimir Peric, un personaj real ucis în luptele pentru eliberarea oraşului Sarajevo în aprilie 1945.

    În scena de final a filmului, germanii nu au reuşit să distrugă rezistenţa din Sarajevo sau să-i identifice şi să-i captureze liderul – pe eluzivul Valter. Este primăvara anului 1945, iar comandantul nazist se pregăteşte de plecare. Îl întâlneşte pe succesorul său în ceea ce este acum parcul Princeva şi-l anunţă că a rezolvat în cele din urmă misterul identităţii lui Valter: „În tot războiul m-am ocupat cu vânarea lui Valter, dar numai acum, când plec, ştiu în sfârşit cine este el.“ Celălalt cere nerăbdător să-i spună, dar ofiţerul zice că poate face mai mult de atât: „Ţi-l voi arăta!“, spune el. Apoi ofiţerul arată spre oraşul care se întinde în faţa lor şi explică: „Vedeţi acest oraş? Das ist Valter! (Acesta este Valter)“. 

  • Liderul unei trupe celebre în anii ’90 trăieşte din ajutor social şi vrea să se sinucidă. Idolul tinerelor a ajuns de nerecunoscut

    Fostul cântăreţ de top a fost filmat în timp ce poliţiştii îi pun cătuşele, reclamând faptul că acestea „sunt prea strânse” şi „îl taie până la os”.

    Într-un scurt clip video, intitulat, „Me Arrested”, publicat pe YouTube, Harvey spune că a ajuns în custodia poliţiei în urma unei „comunicări deficitare”.

    Clipul bizar ar fi fost realizat în timpul arestului cântăreţului din 21 martie, petrecut chiar în faţa casei sale din Londra, scrie thesun.co.uk.

    Artistul a fost spitalizat după ce a ameninţat că îşi va provoca răni, într-o transmisiune live pe reţelele de socializare.

    Un prieten al cântăreţului  filmat scena arestului din faţa reşedinţei din Walthamstow.

    „Cătuşele astea sunt strânse prea tare”, spune Harvey în filmare. „Mă taie până la os, ambele cătuşe. Mă rănesc”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 100 cele mai puternice femei din business: Aurelia Costache, Partener şi lider al departamentului de asistenţă în afaceri { EY România }

    •   Aurelia Costache a absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, şi deţine diplome postuniversitare de la University of Edinburgh şi École nationale des ponts et chaussees.
    •   Înainte de a se alătura EY, în 2014, ea a lucrat timp de 16 ani pentru KPMG.
    •   Spune că este atentă la toate elementele care compun imaginea sa, de la atitudinea cu care abordează fiecare aspect în parte şi până la felul în care comunică.

    Cifră de afaceri (2017): 331,5 mil. lei
    Profit (2017): 20,6 mil. lei

  • Niciun an fără creştere

    “Anul 2018 s-a încheiat cu o creştere a vânzărilor de 40%. Pentru anul în curs estimăm o creştere de 37% a cifrei de afaceri şi de 50% în ceea ce priveşte extinderea reţelei de parteneri din afara Bucureştiului“, a spus Manolis Vergis, general manager la SoftOne România, în cadrul unui eveniment cu presa în care compania şi-a comunicat cele mai recente rezultate financiare.

    Membră a grupului elen Olympia, compania SoftOne Tehnologies este prezentă pe piaţa din România de aproximativ cinci ani. SoftOne România este hubul de dezvoltare din sud-estul Europei al furnizorului elen de soluţii software şi deserveşte şi afaceri din Grecia, Bulgaria şi Cipru.
    2018 a fost al treilea an consecutiv de creştere susţinută; o pondere importantă în această creştere a fost adusă de soluţiile cloud şi mobile care au reprezentat peste 55% din plusul înregistrat.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea cererii de flexibilitate şi necesitatea accesării informaţiilor de oriunde, oricând şi prin orice dispozitiv a transformat mobilitatea într-unul dintre pilonii majori ai dezvoltării afacerilor pe piaţa din România. Ca rezultat, la sfârşitul anului 2018 SoftOne România a înregistrat 3.495 utilizatori de aplicaţii mobile. În ansamblu, SoftOne are un portofoliu de clienţi de peste 40.000 de companii şi o reţea de peste 500 de parteneri specializaţi. În rândul celor mai recenţi clienţi din portofoliu se numără companii precum Teilor Fine Jewellery, Triton, IQ Box, Plafar, EY, Luca, Yalco, DHL, Calif, Pandora, Hidraulica şi Folli-Follie.

    „2018 a fost al cincilea an de prezenţă pe piaţa românească şi a fost marcat de ritmuri impresionante de creştere, practic în fiecare categorie cheie”, descrie cele mai recente rezultate ale companiei Alexandra Lucescu, directorul comercial al SoftOne România. Chiar dacă vânzările de anul trecut au fost de 820.000 de euro, valoarea întregului sistem SoftOne este mult mai mare, potrivit Alexandrei Lucescu.

    SoftOne are în prezent o echipă de peste 250 de angajaţi, o sucursală în Salonic şi trei subsidiare în România, Cipru şi Bulgaria. Portofoliul de produse şi servicii este adaptat la specificul fiecărei pieţe locale şi personalizat în conformitate cu nevoile, cerinţele şi legislaţia fiecărei ţări, potrivit reprezentanţilor companiei. Aceştia au mai spus că, SoftOne a fost unul dintre primii furnizori de software din Europa care au oferit ERP-ul ca serviciu în cloud şi astăzi este lider de piaţă în Grecia.

    Planurile de viitor pentru România includ o creştere de 37% a cifrei de afaceri pentru anul 2019 şi o creştere de 50% la nivel de extindere a reţelei de parteneri. Obiectivul SoftOne pe termen mediu şi lung este însă să devină brandul numărul unu în România pe piaţa de ERP, iar reprezentanţii companiei spun că aceasta beneficiază de toate resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv.

    Unul dintre reperele importante de dezvoltare pentru companie este să pună accentul pe extinderea reţelei de parteneri din afara Bucureştiului. Potrivit reprezentanţilor companiei, această orientare a dat rezultate încă din 2018, unde partenerii din  provincie au adus 19% din totalul clienţilor noi şi au generat 70% din veniturile aduse companiei de la partenerii noi.

    „Anul acesta am început să colaborăm cu universităţile. Am început să colaborăm cu ASE Bucureşti şi cu o facultate din Constanţa astfel încât să aducem studenţi la noi în internship ca să îi putem învăţa şi creşte pentru a-i putea angaja în viitor fie la SoftOne, fie la partenerii noştri care au nevoie de forţă de muncă în acest moment. Nu suntem în căutare activă de oameni, dar când găsim un om bun care ar putea aduce valoare companiei îl angajăm”, a adăugat Alexandra Lucescu referindu-se şi la perspectivele de angajare în companie.

    „Trebuie să ai principii, iar unul dintre cele mai importante principii este bazat pe încredere, nu pe metode de şantaj sau presiune. Companiile apreciază consistenţa cu care acţionezi în afacere. În ceea ce priveşte numărul companiilor sau partenerilor care au plecat de la noi, acela este 0”, punctează Manolis Vergis reperele după care conduce afacerea. În ceea ce priveşte originea elenă a afacerii, spune: „Noi, grecii, suntem oameni foarte mândri, dar ne-am lăsat abandonaţi, iar dacă nu faci nimic pentru tine, nimeni nu o să facă în locul tău. Piaţa este într-o fluctuaţie continuă, nu este ceva solid”.
    În iunie 2016, SoftOne Technologies a devenit parte a grupului elen Olympia înfiinţat de Panos Germanos, care deţine un grup de investiţii internaţionale cu prezenţă în 11 ţări. Cele opt companii din grup sunt lideri în diferite domenii de activitate, între care se numără comerţul cu amănuntul, industria prelucrătoare, telecomunicaţiile, furnizarea de produse tehnologice, software pentru afaceri şi transport.

    În rândul dezvoltării de anul trecut, se numără achiziţia, în februarie 2018, de către SoftOne a companiei Unisoft, unul dintre principalii furnizori de soluţii software pentru afaceri în Grecia. Odată cu achiziţionarea companiei Unisoft, SoftOne şi-a mărit semnificativ cota de piaţă cumulată, devenind lider pe piaţa de tehnologia informaţiei din Grecia. În acelaşi an, compania a introdus şi o platformă care permite companiilor să demareze propria transformare digitală, dat fiind că include tehnologii de ultimă generaţie, inclusiv automatizarea inteligenţei proceselor, machine learning şi inteligenţă artificială.

    Adoptarea rapidă a noilor tehnologii influenţează tot mai mult şi mai des stilul de viată, comportamentul, iar aşteptările clienţilor se schimbă fundamental.
    „Am lansat anul trecut două aplicaţii. Una se numeşte BAM (Business Automation Machine), care automatizează nişte fluxuri foarte complexe în interiorul unei companii. Am avut-o şi pe EVA, un bot de inteligenţă artificială care nu mai există nicăieri, nici pe piaţa internaţională. Eva este un bot care intră în ERP şi îţi oferă date din ERP fără ca tu să intrii în aplicaţie. Este un instrument oferit gratuit pentru toţi utilizatorii noştri de SoftOne”, a menţionat Alexandra Lucescu două dintre cele mai recente produse dezvoltate de companie.  


    Cinci ani pe plus
    Softone România şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2013, ca subsidiară a companiei din sud-estul Europei de furnizare de soluţii software de business business (ERP, CRM şi BI) SoftOne Technologies.
    Compania are sediul central în Atena, Grecia, şi are un birou şi în Salonic.
    Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, SoftOne România are o mare importanţă strategică pentru SoftOne Technologies, reprezentând centrul regional pentru extinderea companiei în Europa Centrală şi de Est.
    SoftOne este unul dintre primii furnizori de software care şi-au oferit ERP-ul ca serviciu în cloud.
    În iunie 2016, SoftOne Technologies a devenit parte a grupului elen Olympia înfiinţat de Panos Germanos, care deţine un grup de investiţii internaţionale cu prezenţă în 11 ţări.

  • Lider PSD: Va fi o restructurare a Guvernului, nu o remaniere, pentru a nu fi nevoie de acordul preşedintelui

    ”Aşa cum se profilează lucrurile, cred că va fi o restructurare a Guvernului”, a declarat liderul PSD Vaslui, Dunmitru Buzatu.
     
    El a mai spus că social-democraţii se aşteaptă la opoziţia preşedintelui Iohannis.
     
    ”În virtutea <bunelor practici> ale domniei sale, ne aşteptăm ca să pună toate piedicile de care este capabil la această remaniere sau restructurare”, a adăugat Buzatu.
     
  • Care este secretul succesului profesional în viziunea Liudmilei Climoc, CEO al Orange România

    •   Liudmila Climoc a preluat în 2017 poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de abonaţi.
    •   După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera la compania de telefonie mobilă Voxtel (operator care a trecut la brandul Orange în 2007) pe poziţia de consultant de vânzări.
    •   În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

    Cifră de afaceri (2018): 1,12 mld. euro
    Număr de angajaţi: 3.500

    Profilul Liudmilei Climoc a fost publicat în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Veşti proaste pentru liderul PSD. Va ajunge din nou la spital

    Aseară ( sâmbătă seara – n.r.) a avut iar o problemă de sănătate. A fost câteva ore internat. A urmat procedura medicală, sperăm să fie bine pentru că mâine urmează o şedinţă foarte importantă”, a anunţat secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, după o şedinţă a organizaţiei PSD Braşov, la care era aşteptat şi Liviu Dragnea.

    El a mai apreciat că liderului PSD i s-au făcut infiltraţii.

    „Se pare că varianta aleasă de a face infiltraţii nu este cea mai bună. Cred că va ajunge tot la operaţie, aşa cum l-au sfătuit medicii de specialitate”, a mai adăugat Codrin Ştefănescu.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • eMAG Ungaria fuzionează cu Extreme Digital – liderul pieţei de retail din ţara vecină, şi anunţă un obiectiv de vânzări de 1 mld. euro. Expansiune şi în alte cinci ţări

    “ eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, anunţă fuziunea, dând astfel naştere uneia dintre cele mai importante companii de ecommerce din Europa Centrală şi de Est capabilă să concureze cu retailerii offline şi online globali”, potrivit anunţului.
     
    „Acest parteneriat reprezintă o recunoaştere a scalabilităţii şi calităţii tehnologiilor eMAG dezvoltate în ultimii zece ani. Avem certitudinea că dezvoltarea eMAG în regiune se va intensifica în urma acestei fuziuni, creând premisele extinderii în ţările unde Extreme Digital deja activează”, a spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.
     
    “Extreme Digital a fost fondat în 2001 de către Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen, cei mai puternici antreprenori din zona de tehnologie din Ungaria. Experienţa lor, alături de tehnologia şi know-how-ul eMAG, ne vor ajuta să construim cea mai mare companie locală de tehnologie, cu o ţintă de un miliard de euro în şase ani”.
     
  • De ce a ales Dragnea să se trateze într-un spital privat? Lider: A vrut să-şi plătească tratamentul, n-a vrut să se ducă pe banii statului

    Senatoarea PNL Laura Scântei a declarat, într-o emisiune la Digi 24, că dreptul la sănătate al ”pacientului Dragnea” nu este contestat de opoziţie.

    „Mă bucur sincer că s-a dus să se trateze, pentru că el trebuie să fie apt să răspundă în faţa instanţei pentru ceea ce a făcut. Gestul unui înalt demnitar al statului român de a alege o clinică privată decredibilizează sistemul public pe care îl patronează”, a completat ea.
     
    În replică, deputatul ALDE Andrei Gerea i-a răspuns: „Dar dacă omul vrea mai multă intimitate? Îl acuzaţi că-şi doreşte mai multă intimitate?”