BusinessMagazin

Tag: licitatii

  • Noul motto al regilor asfaltului: “Si drumurile mici aduc profituri mari”

    Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a scos la
    licitatie 183 de kilometri de autostrazi, a venit randul
    Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) sa atraga
    constructorii in concurs. Dupa ce a lansat spre licitatie 20 de
    pachete de drumuri judetene si locale din toate judetele tarii,
    calculele MDRT nu au iesit chiar asa cum erau prevazute initial.
    Dar s-au mentinut aproape. Astfel, din cei 10.000 de kilometri de
    sosele, anuntati cu surle si trambite ca vor fi reabilitati sau
    modernizati in urma cu cateva luni, au fost licitati doar 8.600, al
    caror cost total este estimat la 2,6 miliarde de euro fara TVA. Cu
    alte cuvinte, lucrarile prin care un kilometru de drum judetean sau
    comunal va fi reparat vor costa, in medie, aproximativ 302.000 de
    euro. Mult, putin?

    Potrivit standardelor de cost publicate de Ministerul
    Dezvoltarii, modernizarea unui kilometru de drum comunal ar trebui
    sa coste circa 165.000 de euro fara TVA, reabilitarea unui
    kilometru de drum judetean – 274.000 de euro, in timp ce
    modernizarea unui kilometru de drum judetean ar trebui sa coste
    330.000 de euro. Daca luam in calcul si faptul ca din cei 8.600 de
    kilometri scosi la licitatie, doar 1.700 de kilometri sunt sosele
    judetene, restul fiind drumuri de interes comunal sau local,
    rezulta ca acest program ar fi trebuit sa coste cel mult 1,7
    miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin care iau in
    calcul si standardele de cost. Ramane insa de vazut daca
    constructorii vor depune oferte de pret mai mici, asa cum s-a
    intamplat in cazul celor 183 de kilometri de autostrazi licitati
    anul acesta, pentru care ofertele castigatoare valoreaza, insumat,
    1 miliard de euro, fata de 1,4 miliarde de euro, cat estimase
    initial Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

    Proiectul celor 10.000 de kilometri (din care au ramas 8.600)
    face parte din Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
    care va cuprinde, de asemenea, si modernizarea satului romanesc,
    dar si realizarea sistemului de canalizare, epurare a apelor uzate
    si alimentare cu apa a localitatilor.

    Ce este cu adevarat interesant insa la acest program al
    drumurilor judetene sI locale este faptul ca difera de clasicele
    proiecte licitate de stat, in sensul ca cei care vor castiga
    contractele, fie ei constructori romani sau straini, vor fi nevoiti
    sa-si finanteze singuri lucrarile timp de circa doi ani, pana in
    2013.

    Parerile sunt impartite in breasla constructorilor: desi acestia
    par a fi dezavantajati de faptul ca vor primi bani pentru lucrari
    abia din anul 2013, sunt si firme de profil care sunt dispuse sa
    accepte si un astfel de compromis, mai ales ca, in ultimii doi ani,
    piata constructiilor s-a redus cu circa 40%, iar constructorii au
    nevoie de proiectele licitate de stat ca de aer. Spre exemplu,
    Costel Casuneanu, unul dintre regii asfaltului din Romania, ce
    controleaza firma PA&CO International, si-a aratat
    disponibilitatea pentru acest program, spunand in primele luni ale
    anului, cand pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice a aparut
    primul anunt de intentie privind licitatiile MDRT, ca il
    intereseaza si aceasta varianta, “chiar daca investitiile se fac,
    initial, pe banii constructorilor”.

  • “Am vrut sa castigam timp”. O licitatie accelerata, de 300 milioane de euro, pentru toti regii asfaltului

    Printre firmele care au castigat licitatia restransa accelerata
    organizata de Primaria Capitalei se numara Tehnologica Radion, Euro
    Construct Trading, Delta ACM sau Eurovia Construct. In luna
    decembrie, Administratia Strazilor, institutie subordonata
    Primariei Capitalei, a organizat o licitatie restransa accelerata
    pentru incheierea a sase acorduri cadru de intretinere multianuala
    a 202 strazi si artere importante din Bucuresti.Licitatia pentru un
    pachet a fost contestata, valoarea totala a contractului pentru
    cinci pachete de strazi, timp de patru ani, este de 1,7 miliarde de
    lei fara TVA adica 287 milioane de euro tot fara TVA.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • The Economist: In Europa de Est, napasta coruptiei a inlocuit napasta comunismului

    “Un scandal de coruptie care are legaturi cu un partid politic
    afecteaza guvernul Cehiei. In Bulgaria, eforturile de aranjare a
    unei licitatii pentru construirea unei centrale nucleare par sa-i
    fi lasat pe politicieni lipsiti de parghii de actiune. In Romania
    si Slovacia, tentativele de reformare a justitiei au stagnat. Chiar
    si politicienii care castiga alegerile cu promisiuni privind
    combaterea coruptiei par sa fie inghititi de sistem in cateva
    luni”, noteaza The Economist.

    Potrivit revistei financiare, nici presa nu mai are influenta pe
    care o avea: profiturile din presa au scazut pe fondul crizei
    financiare, iar reducerea bugetelor editoriale conduce la
    disparitia investigatiilor de presa. Inclusiv miliardele de euro
    oferite de Bruxelles pentru modernizarea infrastructurii si a
    serviciilor publice se dovedesc adesea un izvor de coruptie.
    Companiile, politicienii si demnitarii manipuleaza cot la cot
    licitatiile pentru contracte, de obicei fara riscul de a raspunde
    in fata legii: justitia e slaba, iar electoratele par apatice si
    cinice”, mai scrie revista britanica. In opinia autorului
    articolului, “napasta coruptiei a inlocuit in Europa de Est napasta
    comunismului”.

  • Firma care a castigat repararea strazilor din Vatra Dornei, infiintata cu doua zile inaintea licitatiei

    Potrivit unui comunicat de presa al Prefecturii Suceava,
    prefectul judetului, Sorin Popescu, a dispus constituirea unei
    comisii care sa verifice respectarea prevederilor legale privind
    licitatia organizata la Primaria municipiului Vatra Dornei in
    cursul lunii februarie, pentru proiectarea, modernizarea, repararea
    si intretinerea drumurilor si strazilor din oras. In urma
    analizarii documentatiei care a stat la baza procedurii de
    atribuire a ofertei castigatoare au fost constatate mai multe
    nereguli, cea mai grava fiind ca demersul organizarii procedurii de
    achizitie publica prin licitatie deschisa nu a avut sustinerea
    Consiliului Local, iar primarul nu a fost imputernicit prin
    hotararea CL sa reprezinte interesele unitatii
    administrativ-teritoriale in vederea finantarii si realizarii
    acestui proiect de interes public local.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Tanara tahitiana” a lui Gauguin se vinde la Sotheby’s. Pret estimat: 10-15 mil. dolari

    Sculptura, care initial ar fi trebuit sa fie vanduta in
    noiembrie anul trecut, face parte din colectia creata de Gauguin in
    Tahiti. Neapreciate de catre critici la vremea expunerii lor la
    Paris, piesele colectiei aveau sa ajunga in mare parte in posesia
    unor muzee ca donatii, in prezent fiind considerate raritati.

    Statueta care va fi vanduta de catre casa de licitatii Sotheby’s
    poarta numele de “Jeune Tahitienne” (Tanara tahitiana), a fost
    realizata in jurul anului 1893 din lemn de tamanu si e cel mai bine
    reliefata dintre creatiile tahitiene ale artistului.

    Sculptura va fi expusa la Londra inainte de a fi dusa la New York
    pentru vanzare, iar specialistii casei Sotheby’s estimeaza ca,
    datorita raritatii, valoarea ei se situeaza intre 10 si 15 milioane
    de dolari.

  • Cum se castiga o licitatie oferind pretul cel mai mic si cerand apoi “supliment”

    De pe plansetele proiectantilor si pana la finalizare, lucrarile
    de constructii comandate de Primaria Capitalei ajung sa isi dubleze
    costurile. Scumpirile au ca baza legala acte aditionale incheiate
    de cele mai multe ori pentru asa-zise “lucrari ascunse”. Cu cat
    lucrarile de executie se intind pe ani mai multi cu atat numarul
    actelor aditionale este mai mare. Este cazul Stadionului Lia
    Manoliu, Pasajului Basarab, al lucrarilor de constructii pentru
    reabilitarea sistemului rutier pe Calea Mosilor sau, mai recent, a
    supralargirii soselei Pipera.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Va place Tuculescu? Premiera: un fond de investitii special pentru iubitorii de arta

    Obiectele de arta nu par sa aiba foarte mare valoare pentru
    romani. Cel mai scump tablou vandut in Romania, “Carciuma la Rucar”
    semnat de Nicolae Grigorescu, a fost dat la licitatie cu numai
    230.000 de euro, pe cand in alte tari pasionatii de arta ajung sa
    plateasca chiar si zeci de milioane de euro pentru o singura opera.
    Dincolo de obiect de colectie cu valoare sentimentala, o astfel de
    achizitie ajunge sa fie pentru multi o investitie cu randamente
    mari, asemenea altora precum imobiliarele sau bursa in vremurile
    bune. La noi insa, colectionarii sunt putini, investitori in arta
    sunt doar cateva sute, iar cei dispusi sa scoata din buzunar peste
    50.000 de euro pentru un tablou pot fi numarati pe degetele de la
    maini.

    “Arta este considerabil subestimata in Romania”, spune Eugen
    Voicu, presedintele companiei de administrare a investitiilor
    Certinvest, despre o piata care de-abia anul acesta va depasi 10
    milioane de euro, fiind estimata la cel mult 15 milioane de euro,
    valoare infima fata de nivelul de 43 de miliarde de euro la nivel
    mondial, potrivit calculelor European Fine Art Foundation. Pentru
    cei mai multi, obiectele de arta au mai degraba potential estetic
    si mai putin de castig, dar privita ca o investitie, arta ar avea
    toate sansele sa inceapa sa ia amploare in urmatorii ani si sa
    ajunga chiar la 30 de milioane de euro in Romania in 2013, dupa cum
    apreciaza Manuela Plapcianu, directorul executiv al casei de
    licitatii Artmark.

    In ultimii 15 ani, randamentul mediu anual al investitiilor in
    arta a fost de peste 27%, pondere care pare cu atat mai interesanta
    in contextul economic actual, cand putine sunt investitiile care
    pot asigura un astfel de castig. Pe asta mizeaza acum si Voicu,
    care in urmatoarele saptamani, imediat ce va primi autorizarea de
    la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), urmeaza sa
    porneasca un fond de investitii dedicat exclusiv investitorilor in
    arta, cu planuri ambitioase sa stranga cinci milioane de euro,
    adica aproximativ o treime din intreaga piata din acest an. “Arta
    este destul de ferita de criza, fiind considerata un activ
    refugiu”, justifica Voicu decizia lansarii Certinvest Arta
    Romaneasca.

    In linii mari, fondul va administra banii pasionatilor,
    investitorilor interesati de arta care nu detin cunostintele sau
    mijloacele financiare pentru a cumpara opere pe cont propriu sau
    investitorilor care cauta sa-si diversifice portofoliul
    investitional, tranzactionand tablouri la sfatul unor specialisti
    din Comisia Expertilor Independenti si Comitetul Independent al
    Evaluatorilor.

    Practic, atinge atat segmentul necunoscatorilor care ar fi vrut
    sa faca astfel de investitii, cat si pe cel al oamenilor mai putin
    dispusi sa plateasca zeci sau sute de mii de euro pentru un singur
    tablou, avand in vedere ca sumele investite pot fi chiar si de
    5.000 de euro. “Nu ma pricep la arta, dar caut de mai multa vreme
    oportunitati de investitii ca sa diversific portofoliul”, spune
    Dragos Novac, fondatorul Metropotam si al Krogos Software, afaceri
    pe care le si conduce. A facut de-a lungul timpului mai multe
    investitii, dar niciodata pe cont propriu, tocmai motivul pentru
    care se gandeste sa se orienteze si catre arta, acum ca banii pot
    fi administrati de oameni specializati si ca accesul la tablouri de
    valoare este mult mai facil.

    “Fondul este oarecum un proiect-pilot care poate dovedi
    potentialul pietei de arta si poate duce la dezvoltarea ei si la
    aparitia altor fonduri de investitii in arta”, considera Eugen
    Voicu. Un prim impact se va putea vedea in numarul licitatiilor
    desfasurate, in conditiile in care acum fiecare dintre cele sapte
    case de licitatii din Romania organizeaza cate o licitatie pe luna,
    numarul obiectelor vandute fiind estimat la 700, potrivit Artmark.
    Pe termen mai lung vor fi tranzactionate mai multe opere si
    randamentul va fi si el mai mare.

    Certinvest Arta Romaneasca se asteapta in prima faza la un
    randament mediu anual de 15% inca din primul an de investitie.
    Castigurile pot fi insa cu mult mai mari, opere ale unor pictori
    precum Ion Tuculescu, Octav Bancila sau Gheorghe Petrascu avand
    randamente de aproximativ 40%. Sau pot ajunge chiar sa se dubleze.
    S-a intamplat cu tablourile pictorului de avangarda Max Herman
    Maxy, care s-au apreciat in ultimii zece ani cu 138%.

  • Cum s-au gresit licitatii de 9,5 mld. de euro in 2010. Topul celor care s-au batut sa anuleze licitatii

    In 603 cazuri din cele 2.047, abaterile institutiilor respective
    de la procedura legala de licitatie au fost atat de mari incat s-a
    dispus anularea lor. Valoarea totala a licitatiilor contestate si
    apoi anulate a fost de 2,72 miliarde de euro. In mod normal, cand
    in urma studierii contestatiilor se constata ca exista abateri din
    partea institutiei contractante, se iau masuri de refacere a
    documentatiei. Faptul ca 603 licitatii au fost anulate integral
    inseamna ca dosarul si procedura de licitatie ar fi trebuit
    modificate atat de mult incat singura solutie a fost anularea
    procedurii. Din cele 6.562 de contestatii depuse de catre
    operatorii economici privind licitatiile publice, in 31% dintre
    cazuri (2.047 de dosare, inclusiv cele 603 care au dus la anularea
    licitatiilor) acestia au avut castig de cauza, ceea ce inseamna ca
    institutia respectiva nu a respectat procedurile privind
    licitatiile din bani publici.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine sunt regii asfaltului din tara fara autostrazi. Cum comentati?

    Anul 2010 nu a fost un an de mari realizari la capitolul
    infrastructura rutiera. S-au finalizat doar 12 kilometri de
    autostrada si numai un singur tronson de autostrada a fost licitat
    si castigat. Cu toate acestea, la finalul lui 2010, Compania
    Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a
    scos la licitatie patru proiecte pentru inca 183 de kilometri din
    Coridorul IV paneuropean, ce traverseaza tara de la vest la est, la
    care se adauga licitatii pentru inca 11 variante ocolitoare ale
    unor orase.

    Asadar, daca in 2010 marii constructori, atat romani, cat si
    straini, s-au plans ca nu au avut parte de contracte prea mari,
    anul acesta ii asteapta proiecte de aproape doua miliarde de euro.
    Cum isi vor imparti insa constructorii proiectele de
    autostrazi?


    Anul trecut, constructorii romani au dominat topul celor mai
    mari contracte de infrastructura atribuite de CNADNR, reusind fie
    pe cont propriu, fie prin asociere, sa isi adjudece cele mai
    importante proiecte. Intrebarea care se pune acum este daca si in
    2011 vor iesi romanii in avantaj, avand in vedere ca se anunta
    proiecte mult mai mari si mai dificile decat cele din anii
    precedenti, dar si ca aceste autostrazi sunt finantate in proportie
    de 85% din bani europeni? “De ce nu? Bineinteles, depinde de
    conditiile care sunt puse in caietele de sarcini, dar consider ca
    si companiile romanesti sunt in stare de astfel de proiecte.
    Probabil se vor face parteneriate intre companii romanesti si
    straine, pentru ca, din punctul de vedere tehnic, putem accepta
    faptul ca exista companii straine care au o putere mai mare decat a
    noastra prin calitatea utilajelor si prin expertiza”, considera
    Razvan Niculescu-Aron, prim-vicepresedinte al Patronatului
    Societatilor din Constructii (PSC).

    REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL


    Pe de alta parte insa, avantajul constructorilor romani, pe
    langa cunoasterea si intelegerea situatiei locale, este faptul ca
    pot executa lucrarile la un cost mai redus, avand in vedere ca tot
    sistemul logistic din afara este mai scump decat cel autohton.
    “Sunt multe societati romanesti de constructii care au baze in
    toata tara”, mai spune Niculescu-Aron.

    Deocamdata, licitatiile pentru autostrazi sunt in curs de
    derulare, castigatorii nu au fost anuntati inca, insa autoritatile
    sustin ca interesul a fost foarte mare. “Licitatiile au atras
    interesul firmelor de constructii si proiectare atat din Romania,
    cat si din strainatate, numarul intentiilor de participare fiind de
    patru ori mai mare decat in cazul procedurilor derulate pana in
    prezent de CNADNR”, au aratat reprezentantii CNADNR. Atat de mare,
    incat institutia a prelungit cu inca doua saptamani termenul de
    depunere a ofertelor pentru cele patru tronsoane de autostrazi
    scoase la licitatie recent, in conditiile in care potentialii
    ofertanti au cerut o serie de clarificari privind documentatia de
    atribuire.

    CNADNR a argumentat amanarea termenului de depunere a ofertelor
    prin faptul ca nu a avut posibilitatea sa raspunda solicitarilor in
    termenul stabilit. Astfel, deschiderea ofertelor va avea loc pe 1
    martie pentru tronsoanele Nadlac-Arad si Timisoara-Lugoj si pe 2
    martie pentru Lugoj-Deva (lotul 1) si Orastie-Sibiu.

  • Boagiu si reforma “big brother”: cladirea in care se fac licitatii de 2,5 miliarde de euro – supravegheata video

    Pentru a se asigura integritatea licitatiilor de aproape 2,53 de
    miliarde de euro care vor avea loc in perioada 15 februarie – 15
    aprilie, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a dispus montarea
    de camere video, asigurarea unor servicii de paza dar si permiterea
    accesului doar pe baza actelor de identitate.

    “La inceputul si la finalul fiecarei zile de activitate,
    incaperile in care se vor desfasura licitatiile vor fi descuiate si
    incuiate de catre persoanele implicate in procesul de evaluare,
    cheile urmand a fi inmanate persoanelor care asigura accesul in
    incinta, in plic sigilat, sub semnatura de predare-primire”, se
    precizeaza intr-un comunicat al Companiei Nationale de Autostrazi
    si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info