BusinessMagazin

Tag: legislatie

  • Iohannis: Nu ştiu niciun caz în care problema câinilor comunitari să se fi rezolvat prin eutanasiere

     Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, care este opinia sa legat de adoptarea legii care prevede eutanasierea câinilor comunitari care nu sunt adoptaţi după 14 zile.

    “Eu cred că Parlamentul a fost luat un pic de val, dar, una peste alta, în Camera Deputaţilor a fost votat un text de lege. În măsura în care legea va intra în vigoare şi va fi publicată în Monitorul Oficial, bineînţeles că o vom aplica. Cred că este bine că s-a renunţat la ceea ce au vehiculat unii, să se treacă la eutanasierea masivă. Am citit textul adoptat în Camera Deputaţilor şi este o soluţie aplicabilă. Nu este soluţia noastră, este altfel decât am gândit noi rezolvarea problemei, dar, în măsura în care legea va deveni obligatorie, vom schimba şi noi procedurile”, a răspuns Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MODIFICĂRI ÎN LEGISLAŢIA RUTIERĂ – Stroe: Neplata amenzilor în 30 de zile ar putea duce la suspendarea permisului. Ce alte schimbări se vor face în lege

     Ministrul de Interne a precizat că instituţia pe care o conduce pregăteşte, pentru această toamnă, o serie de modificări ale legislaţiei privind regimul circulaţiei rutiere în România, acestea vizând câteva aspecte importante care privesc prevenirea abaterilor rutiere grave, cu accent pe reducerea numărului de morţi şi răniţi de pe şoselele României.

    “După cum am constatat cu toţii, accidentele rutiere au loc tot mai frecvent şi, din păcate, cu consecinţe dramatice. Ca ministru, sunt informat zilnic despre accidentele grave în care mor sau sunt răniţi oameni, însă, în spatele cifrelor statistice ale Poliţiei Rutiere, fiecare accident grav înseamnă o tragedie – tineri morţi sau care rămân cu sechele pe viaţă, familii distruse, părinţi îndureraţi.

    Anunţam, încă din primăvară, că faţă de ceea ce se întâmplă pe şosele, actualul regim sancţionator nu îşi atinge scopul de a preveni şi limita încălcarea legii. Prea mulţi conducători auto încalcă legea, considerând fie că amenzile sunt simbolice, fie că pot scăpa de ele fără să le plătească. Vom introduce în lege suspendarea dreptului de a conduce dacă cel care este amendat nu îşi plăteşte amenda într-un termen de o lună”, a declarat Radu Stroe, care a precizat că, dacă cineva primeşte o amendă şi nu a plătit-o în 30 de zile, i se va suspenda permisul până când va face dovada că a dat banii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se poate aplica în realitate legea câinilor fără stăpân

    Ori, ca să nu dea bani pentru un referendum, să aştepte adoptarea legii aflate acum în dezbatere în Parlament şi despre care premierul Victor Ponta spune că va rezolva situaţia. Legea este cea iniţiată de ex-senatorul PC Marius Marinescu în 2007 şi a cărei formă adoptată de Cameră în 2011 prevedea o perioadă de 30 de zile de ţinere a câinilor în adăposturi, după care aceştia pot fi “păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestora, conform hotărârii consiliilor locale, după consultarea populaţiei”.

    La sesizarea PSD şi a PNL, CCR a declarat la începutul lui 2012 neconstituţională lipsa de predictibilitate introdusă de această lege prin ideea că populaţia ar trebui să decidă soarta câinilor, precizând că legea ar trebui “să consacre soluţia eutanasierii numai în ultimă instanţă, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către autorităţile locale, dar nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica acest fenomen”, respectiv proliferarea câinilor fără stăpân.

    CCR preciza atunci şi că nu există paralelisme legislative inutile între o lege specială privind câinii fără stăpân şi Legea 205/2004 de protecţie a animalelor (modificată în 2008 la iniţiativa aceluiaşi Marinescu şi care interzice eutanasierea câinilor care nu suferă de boli incurabile), întrucât aceasta din urmă prevede, încă din primul articol, că “gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială”.

    Aceasta este explicaţia pentru care toţi primarii care au fost daţi în judecată de ONG-uri atunci când au vrut să aplice Legea 227/2002 sau Legea 391/2006 au primit NUP (neînceperea urmăririi penale), întrucât legislaţia nu interzice eutanasierea câinilor fără stăpân capturaţi pe domeniul public, după o anumită perioadă de timp petrecută în adăposturi. Evident, nimic nu opreşte îmbunătăţirea legilor speciale existente – ceea ce probabil va urmări să facă şi legea actualmente în dezbatere în Parlament. Conform preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, legea ar urma să fie discutată chiar luni, 9 septembrie în Comisiile pentru administraţie şi juridică din Camera Deputaţilor.

  • Fraudele care afectează bugetul UE vor fi cercetate de Parchetul European

    “Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze din 1 ianuarie 2015”, a declarat Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.

    În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul: media UE este de doar 42,3% pentru perioada 2006-2011, iar în cazul României este de 23,4%, conform statisticii furnizate de reprezentanţa CE la Bucureşti.

    Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională. Acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale.

    Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.

    Un colegiu format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncţi şi 5 procurori delegaţi, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.    

    Propunerea garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.

    Normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor. Propunerea stabileşte, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.

    “Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă.

    În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie şi Irlanda nu vor participa, cu excepţia cazului în care acestea decid în mod voluntar şi expres să facă acest lucru.

    Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va rămâne responsabil de investigaţiile administrative care nu intră în sfera de competenţă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni şi abaterile disciplinare grave şi infracţiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

    OLAF nu va mai efectua investigaţii administrative privind fraude sau alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenţa exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârşirea unor astfel de infracţiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigaţii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistenţă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relaţia cu procurorii de la nivel naţional).

    Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanţei OLAF şi consolidarea garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor sale, în lumina dispoziţiilor prevăzute pentru Parchetul European. În acest sens se prevăd două iniţiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcţiei de inspector de garanţii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigaţie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanţie procedurală specifică sub forma unei autorizaţii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigaţie mai intruzive (percheziţia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăşoare în instituţiile UE.
        
    Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile şi veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de fraudă.

  • Noul Cod al Insolvenţei va fi pus în dezbatere publică în august

    “Vrem în primul rând să eliminăm insolvenţele trucate, create artificial doar ca să nu mai plătească”, a spus Grapini.

    Potrivit proiectului Codului insolvenţei, obţinut de MEDIAFAX, noua formă va proteja creditorii la începutul procedurii, iar debitorii vor putea cere insolvenţa doar dacă valoarea creanţei este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvenţa debitorilor într-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.

    Principiile enunţate pe care se bazează Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang, recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi pre-insolvenţei unui co-contractant, având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare.

    Ce spune statistica în materie de insolvenţe? Un număr de 1.119 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna iunie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 8.215 de dosare de insolvenţă, cu aproape 7% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012. Numărul de insolvenţe din iunie este mai redus faţă de cel din luna mai (1.200). În intervalul ianuarie-mai 2012, 8.821 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. Braşov, Dolj şi Bucureşti se menţin în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, iar în Harghita nu s-a înregistrat nicio insolvenţă în acest an.

    Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.540 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 1.086 şi construcţii – 1.077. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 12.799 de firme, cu circa 3,8% mai puţine decât în perioada ianuarie-iunie 2012.

  • EnergoBit sistează dezvoltarea de proiecte fotovoltaice, după modificarea legislaţiei

     “Percepţia noastră este că prin noua legislaţie se doreşte stoparea unor astfel de investiţii. Noi nu ne putem opune. Sunt riscuri prea mari”, a afirmat Gadola.

    El a mai spus că EnergoBit intenţiona să dezvolte mai multe parcuri fotovoltaice, puse acum “pe hold, dar fără mari speranţe”, şi că va căuta alte oportunităţi în România.

    Guvernul acordă producătorilor de energie regenerabilă un ajutor sub forma certificatelor verzi. În luna iunie Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede, printre altele, amânarea, în perioada 1 iulie 2013-1 ianuarie 2018, a unui număr de certificate verzi, în funcţie de tehnologia folosită la producerea electricităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU: Butcher – Visa Waiver nu e o ofertă pentru ţările partenere. Trebuie respectate cerinţele

     “Înţeleg că poate e o frustrare în rândul românilor şi oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o ţară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislaţia are cerinţe foarte precise care trebuie îndeplinite şi în privinţa unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului şi cooperarea pe probleme de securitate România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz şi modificarea legislaţiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile”, a afirmat oficialul american în interviul acordat MEDIAFAX.

    Butcher a arătat că rata de refuz a solicitărilor de viză din România a scăzut constant în ultimii ani până la 17% în 2012, iar criteriul privind procentul de 3% care trebuie atins în baza legislaţiei actuale ar putea fi modificat prin adoptarea de Congres a modificărilor susţinute de Administraţia Obama, el evitând însă să indice o dată posibilă pentru adoptarea legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM sesizează MJ să reglementeze o procedură administrative pentru restituirea taxelor de poluare

     Punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios referitor la posibilitatea reglementării unei proceduri administrative pentru restituirea taxelor privind emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost discutat în şedinţa de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Direcţia Legislaţie a arătat, în punctul de vedere analizat în Plenul CSM, că instanţele de contencios administrativ sunt confruntate cu un număr mare de cauze privind cererile de restituire a taxelor de poluare, care grevează semnificativ activitatea acestora, de aceea ar trebui reglementată o procedură administrativă.

    “Menţinerea situaţiei actuale, în care restituirea taxei poate fi obţinută numai pe cale judiciară, nu este o soluţie viabilă pentru că, pe lângă valoarea propriu-zisă a taxei, implică şi cheltuieli suplimentare pentru stat: costurile pentru desfăşurarea proceselor, la care se adaugă eventualele cheltuieli de judecată la plata cărora statul poate fi obligat către reclamanţii cărora le sunt admise acţiunile. Pe aceste premise, apreciem că o soluţie mai economică pentru stat ar fi cea de restituire pe cale administrativă a taxelor care vizează emisiile poluante provenite de la autovehicule, care ar elimina celelalte costuri pe care le presupune exercitarea acţiunilor în justiţie şi, în plus, ar contribui la degrevarea instanţelor de contencios administrativ de un număr mare de cauze”, se arată în punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Susţin regionalizarea, actuala legislaţie nu mai corespunde realităţilor României în UE

     Emil Boc a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la o dezbatere despre regionalizare şi descentralizare organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, că apreciază că procesul de regionalizare nu este unul formal, spre deosebire de cel al revizuirii Constituţiei, unde “cetăţenii nu au avut un cadru pentru a-şi expune un punct de vedere”.

    “Sunt un susţinător al regionalizării pentru că ultima reformă administrativă a fost în anul 1968, iar actuala legislaţie nu mai corespunde realităţilor României în UE. Regionalizarea este absolut necesară pentru a realiza un grad mai bun de absorbţie a fondurilor europene, vom avea propriile programe operaţionale în fiecare regiune, astfel încât nu va mai trebui să aşteptăm ani buni pentru semnarea proiectelor. Regionalizarea este necesară şi pentru că actualul cadru nu permite dezvoltarea unor proiecte de amploare trans-judeţene. Apreciez faptul că procesul de regionalizare nu este unul formal, spre deosebire de cel al revizuirii Constituţiei, care a fost expediat într-un forum constituţional, care a fost inexistent, iar cetăţenii nu au avut un cadru pentru a-şi expune un punct de vedere”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa clawback va fi modificată şi se va calcula diferit pentru produsele generice şi cele originale

     “În scurt timp vom modifica taxa clawback, să îndreptăm neajunsurile de acum. Vrem ca taxa să fie calculată diferenţiat, separat pe generice şi pe medicamente originale. Vrem să creăm un sistem echitabil şi să asigurăm cât mai multe medicamente generice la preţuri mici”, a declarat joi Nicolăescu, la conferinţa “Cei mai mari jucători în economie”, organizată de Ziarul Financiar.

    El a arătat că în prezent există o discriminare pe piaţă, pentru medicamente genericele taxa fiind mai mare decât în cazul celeilalte categorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro