BusinessMagazin

Tag: IT&C

  • EXCLUSIV: Ce planuri are noul sef al Google Romania

    “Demersurile de deschidere a unui birou la Bucuresti au inceput inca de acum cateva luni”, povesteste Dan Bulucea intr-un interviu cu BUSINESS Magazin. A fost contactat de cineva din departamentul de resurse umane al Google din Irlanda, unde se gaseste centrul operational al companiei, iar de atunci a pornit si procesul de recrutare pentru un manager al biroului local. “Nu stiu daca au fost sau nu si alti candidati. Procedurile au fost destul de discrete”, mai spune cel care a fost numit din noiembrie seful Google Romania, cu ocazia primei discutii despre planurile pentru 2011.

    Povestea nu incepe insa aici. Primul serviciu tradus in limba romana a fost chiar motorul de cautare, in 2003, urmat un an mai tarziu de cel de publicitate online AdWords, care a devenit disponibil si aici. Apoi au inceput cautarile pentru un consultant menit sa furnizeze Google informatii despre situatia internetului de la noi, ceea ce Radu Tudorache, fost manager al Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, a si facut timp de mai putin de un an. Rand pe rand au fost apoi localizate din ce in ce mai multe servicii, peste zece in momentul actual. Dupa plecare, consultantul n-a mai avut insa inlocuitor si, cu toate ca studentii de la Politehnica Bucuresti poate inca isi mai amintesc pancarta din curtea universitatii pe care era scris un anunt de angajare, planurile Google legate de prezenta oficiala au parut sa fie lasate deoparte. Pana anul acesta.

    Primele semne ca americanii au pus Romania pe harta lor au fost date chiar de un anunt oficial din primavara, cand cu ocazia unei vizite la Bucuresti, Steffan Ehrhartt, product specialist pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa al Google, a declarat ca piata romaneasca este pregatita pentru o reprezentanta a companiei. Ehrhartt a desfacut atunci ambalajul unei surprize care se pregatea mai repede decat s-ar fi asteptat multi. Cateva zile mai tarziu a venit si confirmarea din partea Ameliei Cretu, agency relationship manager pentru aceeasi regiune, ca spre finele anului va fi inaugurat biroul. Pe lista sunt pentru urmatoarea perioada birouri si in fostele tari iugoslave.

    “Am gasit deja biroul si urmeaza sa incepem sa formam si o echipa”, spune acum Dan Bulucea despre primele miscari pe care le face din noua functie. In prima faza, nu vor fi mai mult de zece oameni, cu precadere specializati in marketing, vanzari si suport, cifra estimata sa creasca pe masura ce operatiunile vor fi extinse. Nu toti angajatii ce se vor ocupa de Romania vor locui aici sau vor raporta biroului local, ci vor fi in continuare angajati Google, distribuiti in toate colturile lumii, care vor deservi intr-un fel sau altul activitatea de aici.

    Managerul a petrecut ultima luna mai mult in avion, intre diverse tari unde Google are birouri, discutand in tot acest timp cu reprezentanti ai companiei despre internetul romanesc si despre planurile pentru aceasta zona. Pana acum, de adaptarea serviciilor folosite de consumatorii de aici s-au ocupat specialisti din Elvetia, unul dintre centrele de cercetare si dezvoltare importante din regiune, iar componenta de suport se facea din Polonia. Partea operationala este administrata din Irlanda, de o echipa de zece oameni, dintre care patru romani.

    Ce se pregateste concret este destul de greu de spus inainte sa fie parcurse toate procedurile si sa existe aprobarile de rigoare din partea grupului, insa indicii exista. “Principalele directii ar fi vizibilitatea companiilor locale in lume prin intermediul internetului, gama de servicii localizate si cresterea numarului de firme care folosesc mediul online pentru a se pune in valoare si a-si creste afacerile”, spune Dan Bulucea. “Inainte de 2000, produsele localizate, in limba romana, nu erau prea populare. Odata cu cresterea numarului de utilizatori insa au devenit o prioritate”, adauga seful biroului local. In centrul atentiei pentru Google vor fi servicii precum Maps si cele de publicitate online.

  • Cum si cand vom avea internet in masina

    Dupa companiile de telefonie mobila, urmatoarea miscare apartine
    constructorilor auto, care pregatesc in pachetul de baza al
    dotarilor masinilor conexiunea la internet. Avantajele acestui
    serviciu sunt de la sine intelese pentru soferi, dar si pentru
    producatorii auto.


    Vezi cum va functiona sistemul si cand va fi gata     pe
    www.incont.ro.

  • Mirajul internetului mobil

    “Ajung sa consum mai mult de jumatate din traficul de internet
    pe mobil, pentru ca accesez site-urile in versiunea obisnuita, asa
    cum apar si pe calculator”, se plange Cristina Toma, o tanara
    arhitecta in varsta de 27 de ani care are internet pe telefonul
    mobil de aproape doi ani. Plateste aproximativ patru euro pe luna
    pentru 250 MB de trafic si, desi e-mailul si socializarea sunt
    destul de sus pe lista activitatilor online pe mobil, internetul pe
    telefon este pentru Cristina esential mai ales in activitatea ei,
    atunci cand este pe teren si are nevoie de varii informatii
    ajutatoare pentru proiectele de care se ocupa. “Si n-ar fi doar
    atat, dar daca am nevoie de o adresa sau pur si simplu caut o
    cafenea unde sa ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste
    site-uri aglomerate, cu multe poze, care se incarca greu si care
    consuma.”


    Principala problema pentru Cristina si, asemenea ei, pentru
    majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor
    special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului
    mobil, care sa afiseze informatia intr-un mod mai compact si mai
    lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite
    browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Daca in lume
    numarul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a
    depasit anul acesta trei milioane, “in Romania n-am reusit sa
    identificam nici macar 100, majoritatea de divertisment sau de
    stiri”, spune Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline
    Communications, companie ce lucreaza in prezent la un director unde
    sa fie inregistrate toate site-urile romanesti importante care au
    si o versiune pentru mobil.



    Practic, online-ul pe mobil este astazi cam in acelasi stadiu in
    care era internetul traditional la sfarsitul anilor ’90, cand a
    fost nevoie de doi ani ca numarul paginilor web sa sara de la
    150.000 la peste doua milioane, potrivit unui studiu realizat
    recent de dotMobi, compania din spatele initiativei de popularizare
    a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. In zona
    mobila, in doi ani a fost facut un pas chiar mai mare, de la
    150.000 de versiuni mobile in 2008 la cifra actuala de trei
    milioane, semn ca potentialul de crestere este totusi mai ridicat
    decat in cazul internetului traditional.

    Degeaba insa, daca in Romania acest progres se intampla greoi,
    iar discrepanta dintre tendintele internationale si cele locale
    continua sa fie foarte mare. Din punctul de vedere tehnic,
    lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie
    mobila pun la dispozitia utilizatorilor de mai multa vreme
    serviciile necesare, la preturi care in ultimii ani n-au facut
    decat sa se reduca. Mai mult, prin strategia si ofertele din piata
    se vede cu ochiul liber ca internetul mobil este unul dintre
    elementele cheie pe care operatorii mizeaza pentru a creste in
    urmatorii ani pe o piata telecom ce s-a contractat de la 4,6
    miliarde de euro in 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai
    afectat a fost tocmai segmentul comunicatiilor mobile, pe fondul
    reducerilor de cheltuieli de aproape jumatate de miliard de euro
    facute de consumatori in perioada de criza.

    Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie si internet
    mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor
    romanesti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al
    Orange, Vodafone Live sau al web’n’walk lansat de Cosmote.
    “Aplicatiile personalizabile din web’n’walk ofera informatii pe
    scurt din principalele site-uri mobile din Romania si
    redirectioneaza apoi consumatorii direct catre acestea”, da un
    exemplu Gabriel Ionita, senior managerul responsabil cu dezvoltarea
    produselor si serviciilor la Cosmote. Vodafone Romania a dezvoltat
    chiar un serviciu in vederea publicitatii pe mobil, AdPlus, prin
    care site-urile de mobil sa poata afisa mesaje comerciale, util in
    special publicatiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.


    “Site-urile de stiri stau cel mai bine la capitolul prezenta pe
    mobil”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo
    Media, divizia de online a grupului MediaPro. In rest, “site-uri
    adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt in continuare foarte
    putine, iar eforturile facute pentru dezvoltarea nisei nu prea au
    avut rezultat”, adauga si Virtopeanu, fara a lua in calcul si
    versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor.

  • De ce vor distribuitorii de jocuri video sa stati acasa

    In lumea jocurilor, exista o regula frecvent amintita de
    managerii din domeniu si aplicata riguros cand vine vorba despre
    strategie. “Regula celor 20 de procente. Practic, 80% din piata
    este aceeasi, indiferent de tara despre care vorbim, si doar 20%
    difera”, spunea saptamana trecuta intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin Spiros Jamas, seful companiei grecesti CD Media, care
    distribuie jocuri in Grecia, Bulgaria, Cipru, fostele tari
    iugoslave si Romania, prin Best Distribution, si a inaugurat o
    filiala si in Turcia in urma cu doua luni, numita Vivida.

    O componenta a celor 20 de procente aplicate pietei romanesti ar
    fi faptul ca locuitorii sunt mai rezistenti la dificultati si la
    criza, avand atitudinea “e dificil, dar mergem mai departe”.
    Tradusa in industria jocurilor, aceasta diferenta a insemnat o
    crestere de peste 5% a afacerilor, pana la 17 milioane de euro anul
    trecut si va aduce si in 2010 un nou avans, piata urmand sa
    depaseasca 18 milioane de euro, cifra care include doar jocurile,
    nu si consolele de jocuri. Practic, in fata conditiilor economice
    dificile, romanii au preferat sa reduca printre altele din
    cheltuielile cu iesirile in oras sau cu vacantele si cu
    divertismentul in general si au preferat sa petreaca mai mult timp
    acasa si sa compenseze prin jocuri. “Un joc de 50-60 de euro poate
    parea scump.

    Dar cand te gandesti ca poti sa-ti ocupi timpul cu el chiar si
    cateva luni, fara sa mai iesi asa des in oras, parca nu mai pare
    atat de costisitor”, sustine Jamas. Tedinta a adus pentru Best
    Distribution o crestere chiar mai mare, de 30%, cifra de afaceri a
    companiei urmand sa se situeze anul acesta la noua milioane de
    euro, fata de sase milioane in 2009. “Cota de piata ajunge la 70%,
    dar cifra de afaceri nu include taxa pe valoarea adaugata si
    adaosurile comerciantilor care se regasesc totusi in valoarea
    pietei”, explica Andreea Allardin, directorul general al Best
    Distribution. Restul de 30 de procente ii revin distribuitorului
    TNT Games, care va inregistra de asemenea o crestere a vanzarilor,
    de la 2,5 milioane de euro anul trecut la 3,5 de milioane de euro
    im 2010, potrivit directorului de marketing Mike Stegaru.


    O alta particularitate a jocurilor in Romania o reprezinta
    platforma de distributie, piata locala fiind foarte orientata pe
    computer. In jur de 70% dintre jocurile vandute in magazinele
    romanesti sunt pentru PC, iar restul se imparte intre consolele de
    jocuri, situatie care nu mai este intalnita in niciuna din tarile
    din regiune.Totodata, si preturile sunt mai reduse in Romania, dar
    nu pentru ca producatorii ar trata piata locala preferential, ci
    pentru ca distribuitorii si comerciantii aplica marje mai mici aici
    asa incat sa reuseasca sa vanda. “Regiunea est-europeana oricum are
    nevoie de preturi mai mici, data fiind puterea de cumparare, dar
    producatorii de jocuri ne pun in aceeasi oala cu restul tarilor din
    UE si aplica de cele mai multe ori aceleasi tarife”, mai spune
    seful CD Media. Iar cresterea TVA nu a contat deloc in negocierile
    dintre producatori si distribuitori.

    E bine de stiut insa ca dupa sase luni de la lansare, pretul
    unui joc trece printr-o prima reducere, iar dupa inca un an se mai
    diminueaza inca o data, probabil tot cu aproximativ 30%. “Nu multi
    romani sunt insa dispusi sa astepte acest timp. Daca nu-l au din
    prima zi, deja apare o problema”, completeaza Allardin. De la
    lansarea din iulie a jocului Starcraft II, au fost vandute 10.000
    de licente, o cifra foarte mare pentru un singur joc, mai ales ca
    intreaga familie World of Warcraft comple-tata in acest an cu
    Cataclysm aduna cu totul vanzari de 30 de mii de bucati.

    Nu in ultimul rand, tot parte din regula mai sus amintita,
    jocurile au devenit in Romania o activitate de familie, tendinta
    regasita mai degraba in pietele vest-europene, in timp ce in Europa
    de Est inca este sesizata puternic preconceptia oamenilor ca
    jocurile sunt pentru copii. Chiar Spiros Jamas, care admite ca nu
    se joaca, dar daca ar face acest lucru, ar incepe probabil cu World
    of Warcraft, spune ca cei patru copii ai sai sunt practic cei care
    testeaza primii jocurile distribuite de compania sa. Un sfert
    dintre romanii care se joaca fac parte din categoria utilizatorilor
    inraiti, care joaca cel mai adesea titluri piratate. “Cam 70%
    dintre jocurile care ruleaza in Romania sunt piratate”, ofera Jamas
    o dimensiune a pietei negre cu jocuri video. “Eu cred ca ajunge
    chiar la 90%, procent care nu reprezinta insa o pierdere pentru
    industrie, ci o vanzare nerealizata”, spune si Stegaru, explicand
    ca nu exista vreo garantie ca cei care pirateaza ar cumpara altfel
    jocurile respective.

  • Romanii declara razboi Apple

    Cu doar 200 de euro, de luna viitoare vom putea cumpara o
    tableta romaneasca, denumita AllDro, semnata de compania brasoveana
    Visual Fan, sub brandul Allview si fabricata in China. 200 de euro
    nu sunt bani putini, dar prin comparatie cu preturile la care sunt
    vandute tabletele consacrate, cum este iPad, care are in spate
    intreaga forta de vanzari si de marketing a Apple, sau Galaxy Tab,
    tableta puternic promovata in Romania de Samsung, suma poate sa fie
    si de patru-cinci ori mai mica.

    “Un studiu Deloitte publicat la inceputul anului estima ca in
    industria telecom cea mai importanta batalie se va da pe piata de
    cautare cu ajutorul dispozitivelor mobile si ca telefoanele
    inteligente vor fi in topul preferintelor consumatorilor”, explica
    Lucian Peticila, directorul general al Allview, decizia companiei
    de a ataca piata cu tableta PC AllDro, un echipament bazat pe
    sistemul de operare Google Android 2.1, cu ecran de 7 inchi si
    conectivitate la internet wireless. Pe viitor exista posibilitatea
    sa fie atasat si un modul 3G care sa permita conectarea tabletei la
    retelele de internet mobil ale operatorilor telecom.

    In paralel, o companie bucuresteana – Televoice, prin brandul
    Evolio, a inceput productia unui cititor de carti electronice numit
    Evobook, bazat tot pe sistemul de operare Google Android si care va
    fi comercializat din luna decembrie la pretul de 150 de euro. Prin
    comparatie, Kindle, e-readerul Amazon, nu se gaseste in Romania,
    dar poate fi comandat pentru preturi cuprinse intre 100 si 280 de
    euro. “Evobook va fi fabricat tot in China, pe de-o parte pentru ca
    producatorii cei mai mari de profil sunt chinezii, iar pe de alta
    parte pentru ca 90% din productia mondiala a acestor echipamente se
    face acolo. Softul este insa dezvoltat de echipa noastra”, sustine
    Liviu Nistoran, fost sef al Autoritatii Nationale pentru
    Administrare si Reglementare in Comunicatii si proprietarul
    Televoice. “In primul trimestru al anului viitor vom lansa si un
    media tablet pe Android, care va fi color si va avea conectivitate
    wireless si 3G”, mai spune omul de afaceri.

    Investitiile necesare pentru productie nu sunt foarte mari, iar
    ambele companii au deja o experienta destul de bogata cu productia
    de telefoane mobile, sisteme GPS sau alte asemenea, avand deschise
    caile de comunicare cu producatorii din China. Pentru tableta
    AllDro, investitia initiala va ajunge la 70.000 de euro, suma care
    va mai creste probabil avand in vedere ca Allview lucreaza si la un
    magazin de aplicatii pentru echipamente mobile compatibile cu
    sistemul de operare Android, calculeaza Peticila. In cazul Evobook,
    primul cititor care include tehnologia e-ink (“cerneala
    electronica” – afisaj care elimina perceptia colorata si
    stralucitoare care oboseste ochii in cazul ecranelor obisnuite ale
    dispozitivelor electronice), productia este chiar mai ieftina,
    costurile de dezvoltare fiind situate in jurul a 50.000 de euro, la
    care se vor mai adauga alte 30.000 de euro pentru servere si unele
    aplicatii software necesare procesarii si gestiunii digitale a
    drepturilor de autor pentru cartile ce vor fi citite cu ajutorul
    dispozitivului.

    Evident, competitia nu este deloc usoara. Companii precum Apple,
    Samsung, HP, Dell, iRiver au ridicat deja stacheta in materie de
    tablete PC si cititoare de carti electronice in Romania, iar in
    lipsa unui brand puternic si a unor investitii considerabile in
    marketing si promovare, companiile romanesti sunt dezavantajate.
    Tableta Serioux, de pilda, produsa sub brand propriu de Asesoft
    Distribution, este deja disponibila pe piata de cateva luni, insa
    vanzarile nu depasesc 30 de bucati pe luna. Prin comparatie, doar
    eMAG vinde 500 de tablete in fiecare luna, dintre care in jur de
    80% sunt iPad, iar restul Samsung Galaxy Tab si Dell Streak.

  • Piata electronicelor, electrocasnicelor si produselor IT&C continua sa scada

    Cu toate acestea, in ciuda cresterii TVA si a mediului economic
    dificil, perioada a fost cea mai buna din acest an, majoritatea
    categoriilor de produse inregistrand crestere raportat cu
    trimestrul al doilea al acestui an. Iar scaderea fata de anul
    precedent este totusi mai mica decat minusul inregistrat in
    perioada aprilie-iunie, de la 313 de milioane de euro anul trecut
    la 266 de milioane de euro in 2010, sau chiar mai rau, in perioada
    ianuarie-martie, cand vanzarile de larg consum ajungeau anul trecut
    la 361 de milioane de euro, iar in 2010 au depasit cu greu 271 de
    milioane de euro.

    Vanzarile de electrocasnice mici s-au diminuat cu aproximativ
    4,1% fata de perioada similara din 2009 pana la 19 milioane de
    euro, in timp ce in cazul electrocasnicelor mari scaderea a fost
    ceva mai mare, de 6,7%, ajungand la vanzari de 91 de milioane de
    euro. Dintre electrocasnicele mici, fiarele de calcat, aparatele
    electrice de ras si de epilat, dar si aspiratoarele au fost
    produsele cu cele mai mari cresteri de vanzari raportat la prima
    jumatate a anului, insa, prin comparatie cu trimestrul al treilea
    al anului trecut, doar aparatele de tuns si cele de preparare a
    bauturilor calde au reusit sa depaseasca vanzarile.

    Sectorul IT si-a mai incetinit scaderea, avand un minus de doar
    8,4%, in conditiile in care in perioadele precedente procentele
    erau de doua cifre. |n perioada iulie-septembrie, vanzarile de
    produse IT au ajuns la 79 de milioane de euro, doua treimi din
    acest sector fiind reprezentate de vanzarile de notebook-uri.

    Iar piata telecom si cea a echipamentelor de birou a continuat
    sa inregistreze aceleasi vanzari slabe, cu diminuari ale vanzarilor
    de 32,8%, respectiv 37,2% in al treilea trimestru al acestui an,
    comparativ cu perioada similara din 2009. Romanii au cumparat in
    aceste trei luni telefoane mobile si alte produse de
    telecomunicatii in valoare de 41 de milioane de euro,
    smartphone-urile fiind singurele care au continuat sa castige cota
    de piata, iar cheltuielile cu echipamente de birou au coborat pana
    la 6 milioane de euro. |n acest caz insa, diminuarea poate fi pusa
    mai degraba pe seama restrangerii bugetelor de cheltuieli pentru
    echipamente de birou ale companiilor, segmentul consumatorilor
    aducand vanzari comparabile cu cele din 2009 pe fondul perioadei de
    reincepere a scolii.

    Doar sectorul foto a fost pe crestere in perioada aferenta,
    inregistrand un avans al vanzarilor de 9 procente. Din pacate insa,
    vanzarile de produse foto din Romania sunt destul de mici
    compatrativ cu alte categorii de produse, ajungand la 10 milioane
    de euro in al treilea trimestru al acestui an. Electronicele au
    avut de asemenea o crestere, insa foarte modesta, de numai 0,1%
    fata de al treilea trimestru din 2009, cifrandu-se la 59 de
    milioane de euro, reducerea pierderilor fiind acoperita de evolutia
    pozitiva inregistrata pe segmentul televizoarelor cu ecran plat,
    care au avut vanzari cu 12% mai mari fata de 2009. Dintre acestea,
    mai mult de jumatate sunt televizoare cu o diagonala medie a
    ecranului, de aproximativ 32 de inci, in timp de segmentul celor cu
    diagonala de 22-23 de inci au ajuns la 25% din totalul vanzarilor
    de LCD-uri.

  • Sunt romanii prea saraci sa-si cumpere ieftin?

    Daca ne uitam care sunt cele mai vandute produse electronice si
    electrocasnice in magazinele online, vom avea o surpriza. Printre
    cele mai bine vandute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAG
    gasim patru modele cu preturi care depasesc 250 de euro, printre
    care un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al treilea si
    acelasi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al cincelea, la
    preturi de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate,
    dat fiind ca un mobil costa in medie cateva zeci de euro,
    beneficiind de subventiile acordate de operatorii de telefonie
    mobila in magazinele GSM. Acelasi clasament in magazinul online
    PCFun.ro contine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro,
    dintre care pe locul al treilea un model HTC care costa 500 de
    euro. Pe pagina online a lantului de retail Domo, in top 5 al
    vanzarilor se afla trei modele Nokia, intre care un N97 la pretul
    de 600 de euro.

    Rezultatul este acelasi si in cazul laptopurilor sau al
    televizoarelor si al monitoarelor cu ecran plat, iar o cautare mai
    amanuntita va dezvalui probabil prezenta unor produse scumpe in
    topul dupa vanzari si in cazul altor categorii de produse. Oare a
    trecut criza?Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o
    anumita categorie, de asteptat ar fi ca intre cele mai bine vandute
    sa se gaseasca modelele din gama inferioara de pret, mai ales pe o
    piata sensibila la pret, care s-a diminuat chiar si la jumatate la
    anumite categorii de produse.

    “In medie, bonul de cumparaturi al unui roman este de
    aproximativ 45 de euro, in timp ce in alte tari din Europa Centrala
    si de Est vorbim de aproape 200 de euro”, apreciaza Iulian Stanciu,
    omul de afaceri de la carma eMAG, care mai detine actiuni in
    Asesoft si care a devenit recent actionarul majoritar, alaturi de
    Sebastian Ghita, al lantului de electroretail Flanco. Stanciu se
    refera la media cheltuielilor pe cap de locuitor intr-un an pentru
    produse electronice, electrocasnice si IT, indicator care a scazut
    in ultimii doi ani.

    In cazul particular al telefoanelor mobile, pozitionarea unor
    modele scumpe in topul vanzarilor poate fi explicat prin faptul ca
    “domeniul a ramas chiar si in criza unul cu tendinte bizare”,
    comenteaza Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie
    care opereaza o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro.
    Inainte de toate, produsele telecom au fost intre cele mai afectate
    de criza de-a lungul ultimului an, vanzarile ajungand in al doilea
    trimestru la 39 de milioane de euro, fata de 55 de milioane de euro
    in perioada similara din 2009 si 73 de milioane in acelasi interval
    din 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de
    piata Gfk.

    Totusi, mobilul este privit in continuare ca simbol al
    statutului social pentru mare parte a populatiei active, continua
    omul de afaceri explicatia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar si
    cel mai ieftin obiect care poate fi afisat in societate, prin
    comparatie cu o masina sau locuinta. Iar dincolo de categoria
    clientilor avizi de noile aparitii si dispusi sa sacrifice sume mai
    mari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru multi
    dintre consumatorii care nu si-au mai permis extravagante in ultima
    perioada, celularul a fost printre putinele achizitii mai la
    indemana.

    In ce priveste celelalte categorii de produse unde, cel putin in
    magazinele online, topul vanzarilor este presarat cu modele scumpe,
    o posibila explicatie ar fi data de sintagma binecunoscuta ca
    “suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine”. Intregul
    context economic din ultimii doi ani a impins consumatorii sa
    devina mai cumpatati si sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca
    o achizitie. Oamenii au ajuns sa cumpere mai putin si chiar sa
    amane anumite cumparaturi, mai ales din IT, piata care a coborat de
    la vanzari trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai
    69 de milioane de euro in al doilea trimestru din 2010, potrivit
    Gfk. Cei ce totusi au facut achizitii au fost dispusi sa
    cheltuiasca poate mai mult in virtutea lucrului care atunci cand
    are un pret mai ridicat este in multe cazuri si mai bun ori mai
    durabil.

  • Facebook isi lanseaza propriul serviciu de e-mail, „ucigasul de Gmail”

    “Ucigasul de Gmail”, un nou serviciu de e-mail oferit de
    Facebook, ar urma sa ia nastere chiar de astazi, desi, pana in
    ultimele clipe, conducerea companiei a negat zvonurile. Adresele de
    e-mail “@facebook”, care se asteapta sa fie create de o buna parte
    din cei 500 de milioane de utilizatori ai popularei retelei
    sociale, arunca manusa gigantului Google, care s-ar putea trezi,
    foarte curand, si cu un motor de cautare rival.

    Combinat cu serviciile de gestionare a fotografiilor si de
    anuntare a diferitelor evenimente (unele cu implicatii politice –
    precum momente din campaniile electorale din SUA, din 2008 si
    2010), serviciul de posta electronica al Facebook ar deveni “un
    adversar total al Gmail”, considera The Guardian.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • De ce-si cauta Google si Yahoo sefi in Romania

    Piata online din Romania a fost dintotdeauna interesanta, dar niciodata suficient de mare pentru a atrage prezenta concreta a Google si a Yahoo!, printre putinele companii, alaturi de Apple, care inca lipsesc din peisaj. In 2007, Google facea primul pas in directia Romaniei, odata cu numirea lui Radu Tudorache, fost manager in cadrul ANCOM, drept consultant local. Nici atunci si nici un an mai tarziu, cand Tudorache a plecat la Romtelecom, n-au fost dezvaluite detalii despre planurile companiei americane, iar activitatea lui Tudorache a fost destul de putin vizibila, dupa cum explica acesta: “Tot ce pot spune este ca misiunea mea a fost sa identific oportunitatile din piata”.

    Pana saptamana trecuta, lucrurile au ramas in acelasi stadiu, activitatea Google in online-ul romanesc, coordonata de echipe din Irlanda si Elvetia, ramanand sub acelasi semn de intrebare. Schimbarea a venit odata cu numirea lui Dan Bulucea in functia de country manager. Fostul director de business si marketing al Microsoft trebuie acum sa coordoneze dezvoltarea afacerilor locale, estimate de specialistii din piata la cateva milioane de euro (desi Google Bucharest SRL a raportat anul trecut venituri de putin peste 120.000 de euro) si aplicarea strategiei companiei la nivel local, sa stabileasca relatii de afaceri cu parteneri romani si sa intre in contact cu companii carora sa le explice avantajele prezentei online prin publicitate. In plus, “scopul Google este sa ofere utilizatorilor, care sunt foarte activi online, si mai multe instrumente utile si inovatoare in limba romana”, a spus Dan Bulucea, facand referire la cele peste 10 produse localizate lansate de companie pana acum, printre care Google.ro, AdWords si AdSense, Google Maps sau Google Translate.

    Din penuria de informatii din jurul acestei miscari poate fi trasa insa o prima concluzie: dupa o perioada de cativa ani de tatonari, in care a asistat din umbra la evolutia internetului local si curbele sinusoidale urmate de publicitatea online, Google a decis sa puna piciorul in prag si sa ia problema in propriile maini. Cam acelasi lucru s-a intamplat si cu competitorul Yahoo!. Inainte de jumatatea lui 2008, compania a angajat un community manager in persoana bloggerului Bobby Voicu, care a devenit atunci o interfata intre Yahoo! si cele cateva milioane de utilizatori din Romania. Portalul Yahoo.ro era in plan inca de pe atunci, dupa cum spunea Darren Patterson, la vremea aceea business development director al Yahoo! Europa. Planurile au fost puse insa in asteptare, iar, la nici un an de la numire, Bobby Voicu a anuntat fara multe detalii pe blogul sau ca nu mai este la Yahoo!.

    Ca si la Google, a urmat un an de tacere. Acum, compania se avanta inca o data in competitie cu Google. In aceeasi zi in care a fost anuntat managerul Google, Yahoo! a dat un soi de anunt oficial de angajare pentru un country content manager in Romania, care ar urma sa fie desemnat pana la sfarsitul anului. “Exista o lista scurta de candidati”, a spus Mihai Fanache, managing directorul Media Cafe, compania care vinde reclame romanesti pe platformele Yahoo!, despre actiunea in plin proces de desfasurare si in cadrul careia a fost probabil cautat si Bobby Voicu, daca nu pentru pozitia propriu-zisa, macar pentru o recomandare. Astfel, de la anul Yahoo.ro ar putea deveni in final realitate.

    In tot cazul, demersurile celor doi giganti nu fac decat sa confirme potentialul pietei de internet si de publicitate online din Romania. De altfel, prezenta a doi reprezentanti Google si trei ai Yahoo! la evenimentul despre online RoNewMedia, care va avea loc in aceasta saptamana, este un mesaj cat se poate de clar. “Piata a ajuns in mod practic la un nivel ce prezinta interes pentru astfel de companii. Este un pas inainte si o miscare benefica, pentru ca va duce la cresterea competitiei si intre jucatorii locali”, este de parere Orlando Nicoara, directorul general al Apropo Media.

    Nicoara face referire in primul rand la piata de publicitate online, din care Google detine o parte consistenta prin serviciul AdWords, desi incasarile estimate de mai multi specialisti din piata in jur de 10 milioane de euro nu sunt contorizate atunci cand este masurat segmentul, politica aplicata de Google in mai toate pietele europene cu exceptia Marii Britanii. “Ne dorim ca Google sa ia parte la demersurile din piata locala de publicitate online, printre care si cele pentru dimensionarea ei, insa nu depinde de noi. Ramane de vazut ce va face Dan Bulucea in acest sens”, a spus Ionut Oprea, directorul executiv al IAB Romania. Anul trecut, reclamele online au insumat vanzari de peste 15 milioane de euro, potrivit studiului ROADS, realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, in scadere cu 10% fata de2008. Pentru anul acesta, Nicoara estimeaza o revenire la nivelul din 2008, daca nu chiar depasirea printr-o crestere cu 15% a industriei. Un scenariu in care prezenta Google si a Yahoo! nu sunt altceva decat o amenintare pentru competitorii din Romania, chiar daca nu de la bun inceput.

  • Google vine oficial in Romania. Dan Bulucea este numit sef

    Dan Bulucea, pana in primavara acestui an director de marketing si business in cadrul Microsoft Romania, este noul sef al Google in Romania, dupa un total de 12 ani petrecuti in cadrul filialei locale ale celui mai mare producator de software din lume.

    “Scopul Google este sa ofere utilizatorilor romani, care sunt foarte activi online, si mai multe instrumente utile si inovatoare in limba locala”, spune Dan Bulucea, facand referire la cele peste 10 produse lansate de companie pana acum in limba romana, localizate pentru utilizatorii romani, printre care Google.ro, AdWords si AdSense, Google Maps, Google Places sau Google Translate. “Romania este o tara foarte interesanta pentru Google, unde vedem oportunitati atat in ce priveste utilizatorii individuali, cat si companiile”, a mai spus country managerul pentru Romania al Google.

    Biroul din Bucuresti va coordona dezvoltarea afacerilor si implementarea strategiei Google in Romania, stabilirea unor relatii de afaceri cu parteneri romani, comunicarea catre companiile locale a beneficiilor prezentei online si vanzarile directe de publicitate.