BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cheia împotriva inflaţiei? Investiţiile în companii care transferă creşterea preţurilor către consumatori. Ce emitenţi de la Bursa de Valori Bucureşti intră în această categorie?

    Într-o perioadă în care inflaţia din România depăşeşte 9%, investitorii caută active care să le protejeze randamentele reale. Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, subliniază că firmele capabile să transfere rapid creşterile de costuri către consumatori – în sectoare precum energie, utilităţi, infrastructură sau bunuri de primă necesitate – oferă o protecţie mai solidă a randamentelor şi stabilitate pe termen lung. În această cheie, oferta actuală de la Bursa de Valori Bucureşti include mai multe astfel de companii, care au înregistrat randamente semnificativ peste evoluţia generală a preţurilor în 2025.

    „Dacă în zona euro avem o inflaţie de circa 2% şi în Statele Unite 2,9%, în România suntem la 9,9%. Privind politica monetară, în zona euro suntem la 2,15%, Fed-ul este la 4,25%; în SUA abia am asistat la o reducere a dobânzii, deşi era solicitată de mult de administraţia prezidenţială. În România este 6,5% dobânda de referinţă”, spune brokerul.

    În paralel, salariile românilor nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia: în iulie 2025, salariul mediu net a ajuns la 5.517 lei, ceea ce marchează prima scădere a câştigului salarial real în ultimele 12 luni. Angajatorii rămân precauţi, concentrându-se pe menţinerea locurilor de muncă, iar majorările salariale nu acoperă creşterea preţurilor. Această pierdere a puterii de cumpărare subliniază şi mai mult importanţa investiţiilor în companii capabile să transfere rapid costurile către consumatori, protejând astfel randamentele reale.

    „Privind sectoarele care ar trebui urmărite în perioade de inflaţie ridicată, ar trebui să ne gândim companiile care transferă rapid creşterea costurilor către consumatori. Trebuie să ne uităm la firme care beneficiază de creşterea valorii în termeni nominali, de exemplu energie, imobiliare, infrastructură”, continuă Ovidiu Şerdean.

    Datele INS arată că inflaţia a urcat în august la 9,9%, faţă de 7,8% în iulie, iar preţurile de consum au crescut în medie cu 2,1% lunar, influenţate de majorarea TVA şi eliminarea plafonării la energie. Alimentele, serviciile şi bunurile nealimentare s-au scumpit semnificativ, în timp ce ritmul de creştere al consumului a încetinit, semnalând o temperare a cererii interne.

    „Ar trebui să ne uităm la companii care beneficiază de venituri indexate sau reglementate – aici avem utilităţile. Să ne uităm şi la companii ale căror produse sunt de necesitate, cum ar fi alimente, medicamente. Printre societăţile pe care le avem la bursă găsim Petrom, Romgaz, iar dacă vorbim de financiare, avem Banca Transilvania şi BRD.”

    La capitolul „utilităţi” se încadrează operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), operator de transport al energiei electrice, tot companie de stat.  Primul emitent înregistrează de departe cea mai bună evoluţie din structura indicelui BET din 2025, 142%, în timp ce acţiunile celui de-al doilea s-au apreciat cu 68%.

    În sectorul alimentar regăsim producătorul de vinuri Purcari (WINE), iar în domeniul sănătăţii şi al farmaceuticelor se remarcă Antibiotice Iaşi (ATB) şi MedLife (M), care înregistrează o creştere de peste 40% a preţului acţiunii de la începutul anului.

    „Dacă ne gândim la sectoarele de care ar trebui să ne ferim, ne uităm la producătorii de bunuri premium. În perioade cu inflaţie ridicată, cererea pentru acest tip de produse este scăzută. Ar trebui să ne gândim şi la tehnologie, sector care se află în faza de creştere şi este foarte dependent de dobânzi scăzute”, mai spune brokerul.

    De altfel, cele mai multe companii de tehnologie listate la Bursa locală afişează deprecieri ale cotaţiilor anul acesta, investitorii preferând, în schimb, sectoare mai sigure şi cu venituri mai stabile pe timp de inflaţie ridicată, reiese dintr-o analiză recent realizată de ZF.

     

  • Revine Lăstunul? Dacia mizează pe accesibilitate şi versatilitate: Conceptul Hipster, proiectat în România, marchează întoarcerea la rădăcinile mărcii. GALERIE FOTO

    Grupul Renault consolidează poziţia Dacia pe piaţa europeană prin actualizări substanţiale ale întregii game şi prezentarea unei viziuni revoluţionare pentru mobilitatea electrică. Conceptul Hipster, dezvoltat integral în centrul de design din România, reprezintă prima reinterpretare modernă a filosofiei Lastun din era Renault.

    Hipster Concept: România proiectează viitorul mobilităţii accesibile

    În cadrul evenimentului Dacia Product Days din 6 octombrie 2025, constructorul a prezentat conceptul Hipster – un proiect dezvoltat integral de echipa de design din România care marchează un moment istoric pentru marcă. Pentru prima dată de la preluarea Dacia de către Renault în 2004, un vehicul al mărcii face referire directă la moştenirea Lăstun, modelul mini care a marcat istoria automobilismului românesc în la finalul anilor ’80.

    Cu dimensiuni de doar 3 metri lungime, 1,55 metri lăţime şi 1,52 metri înălţime, Hipster Concept reuşeşte să ofere patru locuri reale şi un portbagaj variabil între 70 şi 500 de litri – o performanţă unică în segmentul micro-citadinelor. Asemenea vechiului Lăstun, care oferea spaţiu surprinzător într-o caroserie minusculă, noul concept demonstrează că eficienţa spaţială rămâne o prioritate pentru inginerii români.

    Designul elimină deliberat elementele costisitoare: mânerele sunt înlocuite cu curele textile (o soluţie simplă dar funcţională care aminteşte de pragmatismul modelelor româneşti istorice), geamurile laterale sunt glisante, iar stopurile sunt integrate ingenios în spatele lunetei. Greutatea este cu 20% mai mică decât actualul Spring, contribuind la obiectivul ambiţios de reducere la jumătate a amprentei de carbon faţă de vehiculele electrice actuale.

    Spring: Transformare majoră pentru liderul segmentului electric accesibil

    Spring, care a vândut peste 179.000 de unităţi în Europa de la lansarea din 2021, primeşte cele mai importante actualizări de la debut. Platforma restructurată integrează o nouă baterie LFP (Lithium Iron Phosphate) de 24,3 kWh în secţiunea centrală consolidată, îmbunătăţind distribuţia greutăţii şi rigiditatea structurală.

    Noile motorizări de 70 CP şi 100 CP înlocuiesc unităţile anterioare de 45 CP şi 65 CP, oferind cu până la 20% mai mult cuplu între 80 şi 120 km/h. Acceleraţia 80-120 km/h se îmbunătăţeşte dramatic: 6,9 secunde pentru versiunea de 100 CP faţă de 26,2 secunde pentru fosta variantă de 45 CP.

    Încărcarea DC de 40 kW (opţională) permite încărcarea 20-80% în doar 29 de minute. Preţul de pornire rămâne la 16.900 euro, întreaga gamă situându-se sub pragul de 20.000 euro.

    Sandero, Stepway, Jogger şi Logan: Tehnologii noi pentru bestseller-urile europene

    Sandero consolidează poziţia de lider – cel mai vândut automobil pe canalul retail în Europa din 2017 şi bestseller absolut în 2024 cu 309.392 unităţi (+14,5%). Toate cele patru modele primesc:

    Design actualizat:

    @ Nouă semnătură luminoasă LED în formă de “T” inversat

    @ Protecţii caroserie din Starkle (material cu 20% plastic reciclat) pe Stepway şi Jogger

    @ Ecran multimedia de 10 inch cu navigaţie conectată

    @ Sistem YouClip extins cu noi accesorii

    Motorizări noi:

    @ Hybrid 155: disponibil pe Jogger, urmează pe Sandero Stepway în Q4 2026

    @ Eco-G 120 automatic: prima cutie automată pe un motor GPL din portofoliul Dacia

    @ TCe 100: motor pe benzină mai puternic pentru Sandero şi Logan

    @ Autonomie extinsă pentru versiunile GPL: rezervoare mărite la 49,6 litri (Sandero/Stepway/Logan) şi 48,8 litri (Jogger)

    Sistemul Hybrid 155 combină un motor pe benzină de 109 CP cu două motoare electrice şi o baterie de 1,4 kWh, permiţând funcţionarea în mod electric până la 80% din timpul de conducere urbană. Consumul scade cu 10% faţă de precedentul Hybrid 140.

    Dster şi Bigster: Premieră mondială cu Hybrid-G 150 4×4

     

    Daia introduce primul sistem din lume care combină tehnologia hybrid, alimentarea bi-fuel GPL şi tracţiunea integrală. Motorizarea Hybrid-G 150 4×4 asociază un motor de 1,2 litri mild-hybrid de 140 CP pe puntea faţă cu un motor electric de 31 CP pe puntea spate, dezvoltând împreună 154 CP.

    Sistemul include o cutie automată cu dublu ambreiaj cu 6 trepte şi padele pe volan (premieră pentru Dacia) şi o transmisie inovatoare cu două trepte pentru motorul electric spate. În modul electric, sistemele pot funcţiona până la 60% din timpul de conducere urbană.

    Cu două rezervoare de 50 litri (benzină şi GPL), autonomia WLTP atinge 1.500 km. Costurile de utilizare scad cu 30%, iar emisiile CO2 cu 20g/km faţă de actualul mild hybrid 130 4×4. Consumul mediu: 7,1-7,2 l/100 km (GPL) şi 5,5-5,6 l/100 km (benzină).

    Strategia de piaţă şi impactul economic

    Actualizările anunţate consolidează poziţia Dacia ca disruptor pe piaţa europeană. În 2024, marca a înregistrat vânzări record, cu Sandero devenind prima Dacia care depăşeşte 300.000 unităţi anual. Jogger ocupă locul doi în segmentul C european (excluzând SUV-urile) cu 96.440 unităţi.

    Filozofia “esenţialului accesibil” rămâne centrală – Spring păstrează titlul de cel mai accesibil vehicul electric, iar introducerea transmisiilor automate pe motorizările GPL şi hybrid democratizează tehnologiile premium.

    Dezvoltarea conceptului Hipster în România subliniază capacitatea centrului de design local de a genera soluţii inovatoare pentru provocările mobilităţii globale. Proiectul demonstrează că România poate fi nu doar un centru de producţie, ci şi un hub de inovaţie în industria auto europeană.

    Noile motorizări vor fi disponibile progresiv: Hybrid 155 pe Jogger este deja în comercializare, Hybrid-G 150 4×4 pentru Duster şi Bigster va fi disponibil până la sfârşitul anului, iar Eco-G 120 automatic soseşte tot în 2025. Conceptul Hipster rămâne deocamdată un studiu de design, dar elementele sale inovatoare vor influenţa viitoarele modele de serie ale mărcii.

     

  • Undă verde de la Consiliul Concurenţei pentru preluarea producătorului maghiar de furaje Agrifirm de către UBM Grain Zrt

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care UBM Grain Zrt. intenţionează să preia Agrifirm Magyarország Zrt.

    UBM Graing Zrt, parte din grupul UBM, este o companie din Ungaria specializată în comercializarea cerealelor.

    În România, grupul UBM este prezent prin UBM Feed România S.R.L., care operează o fabrică de furaje în judeţul Mureş şi UBM Agri Trade S.R.L. care comercializează produse din soia şi cereale, spune instituţia într-un comunicat de presă.

    Agrifirm Magyarország Zrt., din Ungaria, activează în producţia şi comercializarea de furaje combinate şi produse furajere speciale pentru animale. Compania face parte din grupul Agrifirm.

    În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

  • Mediafax: Raport al Departamentului de Stat al SUA. Investitorii s-au plâns atât de corupţia guvernamentală, cât şi de cea din mediul de afaceri din România

    Investitorii americani s-au plâns atât de corupţia guvernamentală, cât şi de cea din mediul de afaceri din România, menţionând cel mai frecvent serviciul vamal, funcţionarii municipali şi autorităţile financiare locale, se arată într-un raport publicat în septembrie de Departamentul de Stat al SUA privind privind climatul investiţional din România (Romania Investment Climate Statement), notează g4media.ro.

    De menţionat că este unul dintre puţinele rapoarte critice la adresa justiţiei din România după ridicarea Mecanismului de Verificare şi Cooperare, care atrage din nou atenţia asupra corupţiei la nivel înalt şi asupra problemelor majore din justiţie. De regulă, după ridicarea MCV, rapoartele Comisiei Europene privind justiţia şi statul de drept din România sunt puternic cosmetizate politic.

    Corupţia – „o provocare majoră”

    Deşi România a făcut paşi importanţi în combaterea corupţiei, aceasta continuă să fie „o provocare majoră”, iar progresele sunt lente, avertizează raportul. Documentul critică modificările legislative care au slăbit lupta anticorupţie, închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripţiei şi percepţia covârşitoare din mediul de afaceri că fenomenul este generalizat.

    În analiza dedicată justiţiei şi corupţiei din România, Departamentul de Stat subliniază că practicile corupte „rămân răspândite” în anumite sectoare. Raportul citează avertismentul OCDE conform căruia măsurile de descurajare avansează prea lent şi arată că modificările anterioare ale legilor justiţiei, precum şi presiunile asupra DNA, au afectat eficienţa luptei anticorupţie.

    O problemă gravă o reprezintă blocajul juridic generat de prescripţia răspunderii penale: între 2022 şi 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise. În plus, România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor.

    Investitorii americani se plâng de corupţia atât la nivel guvernamental, cât şi în mediul de afaceri, indicând în special serviciul vamal, autorităţile locale şi instituţiile financiare. Percepţia negativă este confirmată de Eurobarometrul din 2024: 94% dintre oamenii de afaceri români cred că fenomenul este generalizat, mult peste media europeană.

    În ciuda existenţei unor instituţii precum ANI, ANAP sau ANABI, raportul arată că România încă nu a reuşit să construiască un regim funcţional de confiscare a bunurilor obţinute prin corupţie şi că reducerea normelor de guvernanţă corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilităţile.

     

  • De ce giganţii din industria petrolului dau oameni afară? Exxon Mobil este ultima companie care anunţă că va concedia 2.000 de angajaţi. Scăderea preţului petrolului pe pieţele financiare pune presiune pe marii jucători

    Exxon Mobil, gigantul american din energie, a anunţat că vrea să concedieze aproximativ 2.000 de angajaţi la nivel global, comasând prezenţa în mai multe ţări în huburi regionale, notează Bloomberg.

    Concedierile reprezintă aproximativ 4% din numărul total de angajaţi al companiei, făcând parte din efort mai mare de creştere a eficienţei, a spus CEO-ul Darren Woods, într-o notă adresată angajaţilor.

    Marii rivali din industrie, Chevron, ConocoPhillips şi BP, au anunţat şi ei în ultimele luni că vor face concedieri pe fondul scăderii preţului petrolului.

    În mod particular, Exxon se află într-un proces de restructurare încă din anul 2019.

    Noile hub-uri regionale vor sprijini principalele proiecte de creştere ale Exxon: producţia de petrol în Guyana, gazele naturale lichefiate din Golf şi activităţile de trading la nivel global.

    Recent, compania a anunţat mutarea angajaţilor din Bruxelles şi Leatherhead (Marea Britanie) în biroul central din Londra, unde sunt concentraţi deja numeroşi traderi.

  • Bursă. OMV Petrom finalizează achiziţia participaţiei de 50% într-unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria şi pregăteşte investiţii de 200 mil. euro până în 2027

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cel mai mare producător integrat de energie din Europa de sud-est, a finalizat achiziţia participaţiei de 50% în proiectul fotovoltaic Gabare, dezvoltat de Enery în Bulgaria.

    Anunţată în iunie 2025, tranzacţia marchează un pas important în extinderea regională a companiei şi în consolidarea portofoliului acesteia de energie regenerabilă, scriu reprezentanţii OMV Petrom într-un raport publicat la Bursă.

    „Situat în Gabare, regiunea Byala Slatina, proiectul are o capacitate estimată de 400 MW având o producţie anuală de electricitate estimată la 0,6 TWh, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria. Acesta va fi echipat cu sisteme tracker pentru maximizarea producţiei de electricitate”, reiese din comunicat.

    Ca parte a cadrului investiţional, OMV Petrom şi compania de proiect vor semna un contract de tip PPA pe termen lung, prin care OMV Petrom va achiziţiona 50% din producţia viitoare a parcului solar. În plus, partenerii iau în considerare dezvoltarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, cu o capacitate de până la 600 MWh, pentru a susţine flexibilitatea şi stabilitatea reţelei.

    „Ne extindem prezenţa regională şi contribuim la tranziţia energetică prin investiţii în proiecte solare de anvergură. Parteneriatul cu Enery reflectă angajamentul nostru pentru un viitor sustenabil”, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de gaze şi energie.

    Prin acest parteneriat, OMV Petrom intenţionează să investească împreună cu Enery aproximativ 200 milioane de euro până în 2027, inclusiv prin finanţare externă. Decizia finală de investiţie este planificată să fie luată în T1/2026, iar începerea operaţiunilor comerciale este estimată pentru 2027.

    OMV Petrom operează o reţea de 93 de staţii de alimentare în Bulgaria, iar din 2024, compania comercializează gaze naturale clienţilor non-casnici din Bulgaria prin filiala sa locală.

    Societatea a înregistrat un profit net de 2,08 mld. lei în S1/2025, în scă­dere cu 21% faţă de aceeaşi pe­rioadă de anul trecut. Acţiunile SNP sunt pe plus cu 20% în ultimul an, la o capitalizare de 54 mld. lei.

     

  • Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tulcea caută 10 specialişti după ce finalizează investiţii de 70 mil. euro în infrastrucută şi oferă chiar apartamente medicilor care se relochează

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, cel mai mare din judeţ, îşi caută zece medici specialişti, de la ATI şi cardiologie, la neurologie, psihiatrie şi ORL, după un amplu program de investiţii de 70 de milioane de euro în infrastructură, şi le pune la dispoziţie chiar apartamente celor care aleg să se relocheze.

    „Sunt o serie întreagă de investiţii care s-au făcut la Tulcea în infrastructura spitalicească, investiţii în clădiri, în secţiile externe ale spitalului, toate fiind în acelaşi perimetru, şi se finalizează o aripă nouă a spitalului care va conţine o funcţiunile esenţiale ale spitalului şi mă refer la bloc operator, secţia de terapie intensivă şi blocul de medicină materno-fetală. De asemenea, aripa veche va fi luată şi recondiţionată. Investiţia totală se ridică la 70 de milioane de euro şi este curs de finalizare. Sper ca această bază materială nouă să fie un punct forte pentru noi în negocierile pe care le avem cu medicii să vină aici”, a spus dr. Tudor-Ion Năstăsescu, Manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Tulcea, prezent la ZF Health&Pharma Summit 2025 „Piramida sănătăţii: Medicul de familie, Medicul specialist, Spital. Cum refacem eficienţa structurii sistemului de sănătate? Piaţa pharma, încotro?”.

    În prezent, spitalul asigură asistenţă medico-chirurgicală complexă, curativă, preventivă şi de recuperare a pacienţilor din întreg judeţul Tulcea. Unitatea funcţionează din anul 1974 şi are 735 de paturi. Spitalul are 129 de medici angajaţi cu diverse specialităţi, însă managerul a spus că mai este nevoie de zece specialişti, câte doi pentru ATI, cardiologie, neurologie, psihiatrie şi ORL.

    Pentru a atrage medici, managerul a spus că în momentul în care vin să se instaleze primesc un apartament într-un bloc de 60 de unităţi locative, care este destinat acestor medici noi. Totuşi, nu e o soluţie de viitor şi crede că mai pot exista alte stimulente. Acum, pe lângă locuinţele puse la dispoziţie, medicii care se relochează primesc şi de un stimulent echivalent cu două salarii minime pe economie.

    „Toată lumea mă întreba: câţi medici trebuie să-ţi vină? E o întrebare grea, dar trebuie să-i atragem. Cum poate funcţiona un psital de urgenţă într-o zonă critică, la graniţă cu un conflit, fără specialişti, care poate fi un suport bun dacă se întâmplă ceva? Avem infrastructura bună şi trebuie să vedem ce se poate face în plus”, a mai afirmat medicul.

    Dr. Tudor-Ion Năstăsescu a mai spus că a discutat inclusiv cu medici români care lucrează în străinătate, în zone considerate deşertificate medical, la fel ca Tulcea, dar nu a reuşit să-i atragă. De fapt, chiar el a primit o ofertă din Franţa, fiind chirurg la bază, care încă profesează, dar a ales să rămână la Tulcea.

     

     

  • Probleme uriaşe pentru una dintre cele mai bogate familii din Europa. Cum au ajuns miliardarii să treacă de la expansiune şi investiţii de miliarde la strânsul curelei, după ce averea lor s-a prăbuşit brusc

    Familia franceză Pinault, una dintre cele mai bogate din Europa, îşi schimbă strategia după ani de cumpărături şi investiţii spectaculoase. Compania lor de investiţii, Artemis, a acumulat datorii mari, iar acum vrea să reducă împrumuturile şi să fie mai atentă la cheltuieli, scrie Bloomberg.

     Surse apropiate firmei spun că datoria a crescut cu aproximativ 40% peste nivelul obişnuit şi a ajuns la aproximativ 7,1 miliarde de euro. Chiar dacă poate plăti dobânzile fără probleme, veniturile din dividendele companiilor pe care le deţine scad puternic.

    Artemis este controlată de François Pinault, în vârstă de 89 de ani, şi de fiul său, François-Henri Pinault, de 63 de ani. Familia are participaţii importante în grupul de modă Kering (care deţine Gucci şi Saint Laurent), în casa de licitaţii Christie’s, în agenţia de talente americană Creative Artists Agency (CAA), dar şi în vinuri, media şi artă. Timp de decenii, Pinault a cumpărat tot felul de active – de la imobile comerciale şi mărci de parfumuri de lux până la 30% din casa de modă Valentino. Acum, însă, familia a decis să se oprească din ritmul rapid de achiziţii.

    Averea Pinault a scăzut puternic. Potrivit Bloomberg, valoarea totală a avut un vârf în 2021, dar a coborât cu 58% până la aproximativ 25 de miliarde de dolari, cea mai mare scădere dintre cei 500 de miliardari din topul lor. Principalul motiv este performanţa slabă a brandului Gucci, care se luptă să revină la creştere. Şi producătorul de pantofi sport Puma, unde Artemis deţine 29%, trece prin schimbări importante. Din această cauză, dividendele încasate de Artemis vor scădea cu aproape 40% în 2025, ajungând la aproximativ 520 de milioane de euro.

    Pentru a-şi pune finanţele în ordine, Artemis nu mai vrea achiziţii mari, cel puţin pentru o perioadă. De exemplu, în 2023 a cumpărat 53% din CAA pentru 3,5 miliarde de dolari, dar astfel de tranzacţii nu se vor repeta prea curând. În prezent, activele nete ale Artemis sunt estimate la aproximativ 28 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât datoria. Grupul Kering are şi el aproximativ 10 miliarde de euro datorii, iar CAA alte 2 miliarde.

    François-Henri Pinault a renunţat recent la funcţia de CEO al Kering după 20 de ani, rămânând doar preşedinte şi mutându-se din Londra la Paris pentru a se concentra mai mult pe Artemis. Un raport Citigroup arată că doar 8% dintre birourile de familie din lume folosesc un nivel de îndatorare de peste 30%, ceea ce face ca Artemis să fie o excepţie. Experţii spun că, de obicei, astfel de structuri au ca obiectiv principal protejarea averii pe termen lung şi creşterea constantă, nu împrumuturile masive.

    Pentru familia Pinault, cunoscută atât pentru imperiul de lux, cât şi pentru impresionanta colecţie de artă contemporană, perioada de expansiune rapidă pare să se fi încheiat. Urmează o etapă de prudenţă şi ordine financiară, cu scopul de a proteja averea pe termen lung şi de a readuce pe linia de plutire brandurile importante din portofoliu.

  • Primăria Braşov investeşte 33,7 mil. lei în modernizarea sediului administrativ al operatorului local de transport RATBV

    Primăria Braşov va investi 33,7 mil. lei (6,7 mil. euro), din care 28,5 mil. lei (5,7 mil. euro) sunt fonduri elveţiene prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român, Programul pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă, pentru eficientizarea energetică şi modernizarea sediului administrativ al operatorului local de transport RATBV. Durata estimată pentru finalizarea proiectului este de 38 de luni, din care 34 de luni perioada de implementare după semnarea contractului de finanţare şi 15 luni alocate execuţiei lucrărilor, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Braşov.

    ’’În acest moment, sediul administrativ al RATBV are pierderi mari de energie, instalaţii învechite, emisii ridicate de CO2 (61.3 tone/an) şi nu este accesibil persoanelor cu dizabilităţi. Scopul acestui proiect este transformarea sediului RATBV într-o clădire nZEB (cu consum energetic aproape zero), prin implementarea de soluţii inovative de eficienţă energetică – anvelopare performantă cu faţadă ventilată, integrarea energiei regenerabile prin amplasarea de panouri fotovoltaice pe verticala faţadelor, elemente suplimentare de eficienţă incluzând faţade verzi şi perete viu cu sistem de irigare prin picurare, tâmplărie efficientă energetic, sistem de umbrire orizontală care asigură protecţie solară şi soluţii inteligente de gestionare a energiei’’, se arată în comunicatul transmis de primăria Braşov.

  • Şi bogaţii au probleme: Pinault, una dintre cele mai bogate şi cunoscute familii din Europa, trece la măsuri de criză pentru a-şi salva finanţele. Cum au ajuns miliardarii francezi să treacă de la expansiune şi investiţii de miliarde la strânsul curelei după ce şi-au văzut averea prăbuşindu-se agresiv

    Familia franceză Pinault, una dintre cele mai bogate din Europa, îşi schimbă strategia după ani de cumpărături şi investiţii spectaculoase. Compania lor de investiţii, Artemis, a acumulat datorii mari, iar acum vrea să reducă împrumuturile şi să fie mai atentă la cheltuieli, scrie Bloomberg.

     Surse apropiate firmei spun că datoria a crescut cu aproximativ 40% peste nivelul obişnuit şi a ajuns la aproximativ 7,1 miliarde de euro. Chiar dacă poate plăti dobânzile fără probleme, veniturile din dividendele companiilor pe care le deţine scad puternic.

    Artemis este controlată de François Pinault, în vârstă de 89 de ani, şi de fiul său, François-Henri Pinault, de 63 de ani. Familia are participaţii importante în grupul de modă Kering (care deţine Gucci şi Saint Laurent), în casa de licitaţii Christie’s, în agenţia de talente americană Creative Artists Agency (CAA), dar şi în vinuri, media şi artă. Timp de decenii, Pinault a cumpărat tot felul de active – de la imobile comerciale şi mărci de parfumuri de lux până la 30% din casa de modă Valentino. Acum, însă, familia a decis să se oprească din ritmul rapid de achiziţii.

    Averea Pinault a scăzut puternic. Potrivit Bloomberg, valoarea totală a avut un vârf în 2021, dar a coborât cu 58% până la aproximativ 25 de miliarde de dolari, cea mai mare scădere dintre cei 500 de miliardari din topul lor. Principalul motiv este performanţa slabă a brandului Gucci, care se luptă să revină la creştere. Şi producătorul de pantofi sport Puma, unde Artemis deţine 29%, trece prin schimbări importante. Din această cauză, dividendele încasate de Artemis vor scădea cu aproape 40% în 2025, ajungând la aproximativ 520 de milioane de euro.

    Pentru a-şi pune finanţele în ordine, Artemis nu mai vrea achiziţii mari, cel puţin pentru o perioadă. De exemplu, în 2023 a cumpărat 53% din CAA pentru 3,5 miliarde de dolari, dar astfel de tranzacţii nu se vor repeta prea curând. În prezent, activele nete ale Artemis sunt estimate la aproximativ 28 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât datoria. Grupul Kering are şi el aproximativ 10 miliarde de euro datorii, iar CAA alte 2 miliarde.

    François-Henri Pinault a renunţat recent la funcţia de CEO al Kering după 20 de ani, rămânând doar preşedinte şi mutându-se din Londra la Paris pentru a se concentra mai mult pe Artemis. Un raport Citigroup arată că doar 8% dintre birourile de familie din lume folosesc un nivel de îndatorare de peste 30%, ceea ce face ca Artemis să fie o excepţie. Experţii spun că, de obicei, astfel de structuri au ca obiectiv principal protejarea averii pe termen lung şi creşterea constantă, nu împrumuturile masive.

    Pentru familia Pinault, cunoscută atât pentru imperiul de lux, cât şi pentru impresionanta colecţie de artă contemporană, perioada de expansiune rapidă pare să se fi încheiat. Urmează o etapă de prudenţă şi ordine financiară, cu scopul de a proteja averea pe termen lung şi de a readuce pe linia de plutire brandurile importante din portofoliu.