BusinessMagazin

Tag: Interviu

  • VIAŢĂ DE CORPORATIST – Izolat la domiciliu

    Emisiunea „Viaţa de corporatist” continuă şi după izolare. Dacă vreţi să abordăm anumite subiecte sau anumiţi invitaţi, scrieţi-ne pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.
    Pentru o asociere cu acest proiect, scrieţi-ne pe adresa marcela.tuila@m.ro.

    Cum va arăta viaţa după izolare?
    Invitat: Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting
    „Izolarea ar putea să ne facă oameni răi – majoritatea ştirilor pe care le auzim sunt negative, există informaţii contradictorii, mereu e prezentat un vinovat pentru asta, există tot felul de teorii ale conspiraţiei în perioada aceasta.”

    De ce nu este munca de acasă atât de uşoară pe cât speram?
    Invitat: Lavinia Ţânculescu, doctor în psihologie, specializat în psihologia muncii şi organizaţională
    „Imaginaţi-vă mintea care funcţionează ca un procesor în permanenţă ocupat cu gânduri, griji. Anxietatea înseamnă de fapt că îmi fac mereu griji, mă tem să nu se întâmple ceva rău, îmi este teamă de lucruri, sunt absorbit de problemele mele – sunt foarte tulburat de evenimente şi mă preocupă faptul că nu ştiu cum vor evolua lucrurile. Ne gândim că nu ne vom adapta, or toate acestea  ţin de scenariul catastrofic că s-ar putea să nu reuşim.”  

    Ce facem cu copiii deveniţi „colegi de serviciu” în izolare?
    Invitat: Dan Prediger, fondator Karin Kid’s Academy
    „Este ideal ca părintele să aibă cu copilul o activitate care îi place acestuia din Urmă. Activitatea cea mai îndrăgită de copii este activitatea în care copilul este educatorul, în care se simte important. Dacă tu constaţi că ai un copil căruia îi place pictura, organizează-i activităţile în acest sens, la fel şi în situaţia construcţiilor etc.  Activităţile trebuie să aibă finalitate, iar copiii să fie mândri şi apreciaţi pentru ce au făcut. ”

    Cum ar trebui să ne cheltuim banii pe timp  de criză?
    Invitat: Nicoleta Deliu, şef de comunicare BCR şi coordonator Şcoala de bani
    „Trăim o realitate care sper să ne arate mai concret nevoia de a avea un fond de urgenţă pus deoparte din care să putem supravieţui o perioadă în care veniturile ori ne scad, ori dispar. Specialiştii spun că fondul de urgenţă ar trebui să acopere undeva între 3 şi 6 luni de supravieţuire.” 

    Creşte natalitatea după coronavirus şi vom avea o generaţie de „coronials”?
    Invitat: Romulus Oprica, sociolog, managing partner BrandBerry
    „Vom trece cu toţii prin criza de 40 de ani, indiferent de vârstă. De ce? Te gândeşti la ce ai făcut până acum, la ce este cu adevărat esenţial, la ce îţi place, ce vrei să faci, realizezi că nu eşti veşnic, că poţi să ai probleme serioase în orice clipă şi atunci îţi prioritizezi altfel acţiunile, relaţiile, aşteptările, dorinţele. Asta se întâmplă de fapt şi la vestita criză de 40 de ani, când zici: <<Am trecut de jumătatea vieţii, ce am făcut şi ce vreau să fac de acum încolo?>>. Nici nu mai eşti foarte atent să îi mulţumeşti pe toţi, să fii atent la ceilalţi şi atunci încerci să fii mai introspect.”

    Despre educaţie, turism şi antreprenoriat în vremuri de pandemie
    Invitat: Dragoş Anastasiu, preşedinte Grup Eurolines, parte din echipa Super Teach Romania
    „Eu am o investiţie în unul dintre cele mai izolate locuri ale României – în Delta Dunării, unde nu se ajunge decât cu barca, este un sat care acum 30 de ani avea 3.000 de locuitori, acum mai are vreo 500. Şcoala avea două clase de a opta de 30 de copii, acum toată şcoala, clasele 1-8, înseamnă 30 de copii. Nimeni nu m-a contactat să îmi vorbească despre nevoile lor. Mentalitatea Super Teacherului este să nu stea – să vină, să mă bată la cap, să bată la uşă, să îmi scoată donaţia cumva din buzunar. Am realizat şi că în Deltă pot face o clasă I de 15 copii cu un învăţător dedicat, să unesc prin internet mai multe comunităţi şi să fac asta prin Zoom, iar profesorul sau învăţătorul respectiv să se mute când şi când dintr-o localitate în alta. Descoperim şi oportunităţi la care eu nu mă gândisem înainte.”

    Unde vom mai merge în vacanţă după pandemie şi când vom putea reîncepe să călătorim?
    Invitat: Răzvan Pascu, consultant în turism, fondator Travel Communication
    „E dificil de făcut proiecţii în acest moment, dar cel puţin anul acesta vacanţele vor fi cumpărate de astăzi cu plecare peste trei zile sau peste o săptămână. Nu cred că cineva îşi va cumpăra vacanţe pentru august în mai sau iunie. Vacanţele exotice şi îndepărtate vor fi cât de cât mai puţin afectate fiindcă cei care le cumpără au venituri mai mari şi nu sunt ultimii bani pe care îi plăteau pe astfel de vacanţe, pe de altă parte, aceste vacanţe se vindeau pe un termen foarte îndelungat.”

    Cum se va schimba modul în care muncim după izolare?
    Invitat: Constantin Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii
    „Ce sens are să te duci să stai într-o clădire nou-nouţă, la birou, în 10-20 de metri pătraţi, când pe perioada zilei casa ta este goală? Un individ «consumă» două clădiri, ceea ce este un nonsens. De ce să faci drumuri când tu poţi să lucrezi de fapt de acasă, folosind spaţiul tău? Are sens să foloseşti o clădire cum sunt marile clădiri de birouri, pentru sute de milioane de lei care se consumă pe întreţinere, când tu poţi să lucrezi de acasă? Până la urmă casa ce a devenit? Casa a devenit un fel de hotel în care dormim şi atunci se va schimba paradigma, casa va deveni şi locul meu de muncă, ceea ce a fost înainte de perioada industrializării.”

    Cum vor arăta locurile în care ne vom petrece timpul liber după pandemie?
    Invitaţi: Sebastian Mîndroiu şi Radu Călin, fondatori PickTwo Studio
    „Restaurantele mici vor funcţiona relativ normal, aşa cum funcţionează şi acum, şi cred că va exista o creştere a activităţii pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă şi în China, inclusiv la nivelul de mese.”

    Care sunt problemele emoţionale cu care se confruntă angajaţii în perioada izolării?
    Invitat: Simona Chesăraicu, psiholog, facilitator mindfulness
    „A fost o ocazie pentru mulţi dintre noi să reflectăm la cum arată şi viaţa profesională, şi viaţa de familie, la ce e important, la ce nu e important, care sunt valorile după care ne-am ghidat, cât de mult am nevoie, cât de mult nu am nevoie – cu siguranţă am reflectat mulţi dintre noi, iar asta ne va duce la un fel nou de a ne raporta şi la muncă, şi la echipă, şi la ceea ce se întâmplă. Mai mult decât atât, creierul nostru a învăţat un model nou de funcţionare prin neuroplasticitate – a învăţat un model care nu exista până ieri şi dacă îl învăţ cu răbdare şi cu tehnică bună azi, el va funcţiona după un model nou. Ne putem învăţa şi dezvăţa de aproape orice, cel puţin aşa ne spun neuroştiinţele.”

    Ne mai întoarcem sau nu la birou?
    Invitaţi: Silvia Luican, sociolog şi fondator Izidata,  Nansi Lungu, lector universitar, specialist în psihologia consumatorului
    „Munca de acasă a fost percepută pozitiv, dar implică o serie de capcane. .”  

    Cum se va transforma piaţa muncii de la goana după talente a angajatorilor la goana după joburi a angajaţilor?
    Invitat: Dan Puică, CEO BestJobs
    „Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Este ceva caracteristic unei perioade  de scădere economică care cu siguranţă se va vedea şi probabil dimensiunea sau impactul ei vor depinde de cât de mult durează această criză.” 

    Cum vor arăta cabinetele stomatologice la întoarcerea din izolare?
    Invitat: Ionuţ Leahu, fondator Dr. Leahu
    „A urmat o perioadă interesantă după 23 martie în care industria a închis complet totul – de ce spun interesantă, pentru că am rămas deschişi în cele şase oraşe în care suntem prezenţi şi am fost extrem de solicitaţi. Într-o lună şi jumătate am avut peste 6.000 de solicitări telefonice şi am tratat peste 1.500 de urgenţe efective – nu pot spune că ne-am relaxat total, ci activitatea a mers în antiteză cu ce facem noi – prevenţia.” 

  • Din nou pe print, mai digitali ca niciodată

     Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.

    Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim
    „Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

    Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?
    Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?

    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    „Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
    Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit şi consultanţă  a Deloitte România

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom

    Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români
    Business MAGAZIN a  bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

    Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)
    Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

    „Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

    „Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”
    Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting

    Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor
    Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

    „Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill

    STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?
    Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi – străini mai ales, dar şi români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

    Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
    Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorităţi – a liderilor din mediul de afaceri românesc?

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”
    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG

    „Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

    „Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”
    Sergiu Manea, CEO BCR

    Sfârşitul work life balance-ului?
    Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

    „Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree

    Cu reflectoarele stinse
    Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
    şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

    „Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el  – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti

  • Declaraţii şocante de la cel mai bogat inovator al lumii

    De asemenea, conform lui faptul că este miliardar e considerat ceva negativ de majoritatea lumii: „Recent, să fii miliardar a devenit peiorativ, ca şi cum ar fi un lucru rău, ceea ce nu are sens în multe dintre cazuri”, a spus Musk. Omul de afaceri a mai declarat că să lucrezi în producţie, manufactură, a trecut de la a fi un job valoros, la unul la care oamenii se uită de sus, deşi există valoare creată acolo. „Să faci o maşină este  o modalitate onestă de a câştiga bani, aceasta este o certitudine.” CEO-ul s-a referit şi la postarea sa recentă de pe Twitter în care a declarat că îşi va vinde toate bunurile materiale, despre care a spus ca îl trag în jos.
    „Am multe case, dar nu petrec mult timp în majoritatea acestora. Asta nu pare să fie o modalitate bună de folosire a activelor. Cineva ar putea să se bucure de acele case şi să le găsească o folosinţă mai bună decât mine.”
    Recent, s-a născut şi cel de-al şaselea băiat al omului de afaceri – care a primit un nume corespunzător inventivităţii acestuia, asemănător cu numele roboţilor: XAEA-12.
    Musk a mai vorbit despre subiectul reţelelor neuronale şi inteligenţei artificiale şi despre tehnologia Neuralink, ce are la bază un dispozitiv care poate fi implantat direct în creier şi care ar putea rezolva toate problemele neuronale – conducând astfel la dispariţia unor boli precum epilepsia. 

    „Mai ales în Statele Unite există o supraalocare de talente în finanţe şi drept. Practic prea mulţi oameni deştepţi urmează dreptul şi finanţele.”
    Elon Musk, într-un interviu difuzat săptămâna trecută.

  • Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu: Cum vor arăta vacanţele noastre după izolare?

    Răzvan Pascu, fondator al agenţiei de comunicare Travel Communication, a vorbit în unul dintre interviurile recente acordate Business MAGAZIN despre modul în care vor arăta vacanţele noastre după izolare.

    El a analizat atât  problemele clienţilor, cât şi pe cele ale agenţiilor şi operatorilor de zbor, precum şi  eventualele schimbări legate de vacanţele noastre viitoare.

  • Deşi multe companii sunt nevoite să îşi trimită angajaţii în şomaj tehnic, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de business process outsourcing se pregăteşte să îşi mărească echipa cu 460 de oameni. Despre ce poziţii este vorba şi cum se vor desfăşura interviurile

    Computer Generated Solutions (CGS) România, liderul pieţei locale de business process outsourcing (BPO), vizează creşterea echipei în următoarea perioadă cu cca 450 angajaţi noi pentru a susţine proiectele aflate deja în desfăşurare, dar şi pe cele nou adăugate chiar şi în contextul pandemiei de Coronavirus. De asemenea, compania desfăşoară, în această perioadă, doar interviuri remote, fie prin telefon, fie utilizând platforme pentru video-conferinţă.

    „Chiar şi în această perioadă extrem de dificilă, în care multe industrii nu doar că nu mai recrutează, dar fac concedieri sau trimit personalul în şomaj tehnic, CGS România va continua angajările deoarece cererea de servicii de suport care vine spre noi este în creştere. Angajările le facem, în acest moment, în special pentru a integra contractele nou semnate în această perioadă, dar şi ca urmare a lărgirii celor existente. Faptul că multe business-uri s-au mutat online, iar multe companii care au centre de suport în Asia – lovită puternic de situaţia de pandemie, face ca nevoia pentru serviciile de externalizare să crească. Drept urmare, suntem implicaţi în diverse proiecte de customer support, technical support, dar şi back-office”, a declarat Vladimir Sterescu, country manager CGS România.

    De asemenea, Vladimir Sterescu a subliniat că, odată cu criza provocată de pandemia de Coronavirus, au fost preluate şi se implementează deja proiecte noi. Acest lucru a fost determinat de faptul că unele pieţe au avut de suferit în acest context, iar companiile care aveau externalizate anumite activităţi în aceste zone au fost nevoite să se reorienteze către alţi furnizori cu care deja lucrau sau către unii noi din alte regiuni, una dintre acestea fiind România. Astfel, cele mai multe proiecte noi vin de la clienţi ce aveau contracte de externalizare sau centre de suport în Filipine, India sau Nord-Vestul Africii, zone în care conexiunea la Internet este deficitară, iar implementarea unui sistem de telemuncă se poate realiza doar limitat.

    CGS România are capacitatea de a prelua proiecte noi, chiar şi în această perioadă, deoarece au fost luate încă din primele momente măsuri de adaptare la telemuncă. Astfel, în acest moment, 80% din cei cca. 4.000 de angajaţi ai CGS România lucrează de acasă, direct de pe PC-urile puse la dispoziţie de companie, îndeplinind astfel toate măsurile de siguranţă a datelor pentru clienţi.
    „Şi în ceea ce priveşte noii angajaţi, vom implementa încă de la început un sistem de telemuncă, pornind cu procesul de recrutare, apoi training şi, ulterior, în perioada de muncă propriu-zisă. Am schimbat modul în care se desfăşoară sesiunile de training pe care le asigurăm tuturor celor ce se alătură echipei noastre, astfel încât acestea pot fi susţinute de acasă, CGS asigurând întreg suportul şi echipamentul necesare în vederea desfăşurării normale a activităţii. Zi de zi căutăm soluţii să ne acomodăm noilor norme de siguranţă, iar acest lucru presupune o atenţie sporită în ceea ce îi priveşte pe actualii angajaţi, dar şi pe viitorii noştri colegi”, a mai precizat executivul companiei.

    Conform declaraţiilor lui Vladimir Sterescu, în această perioadă compania este în căutare de angajaţi noi pentru poziţii de specialişti, reprezentanţi relaţii clienţi, referenţi financiari, dar şi tehnicieni sau helpdesk cu abilităţi diverse.

    De asemenea, aceste posturi presupun cunoaşterea unei limbi străine, de la cele clasice: engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, până la cele mai exotice cum ar fi olandeza, greaca sau poloneza.
    Raportat la posibilii candidaţi, Sterescu a mai spus că este important pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă să fie conştienţi că evenimentele pe care le trăim acum reprezintă doar o perioadă temporară, că lucrurile vor reintra în normal, iar aceştia ar trebui să vizeze companii care să le ofere stabilitate şi posibilitate de evoluţie în carieră.

    În ceea ce priveşte metoda de recrutare în această perioadă, CGS este extrem de atentă la protejarea angajaţilor proprii, cât şi a candidaţilor pentru poziţiile deschise de companie. Tocmai din acest motiv, toate interviurile se realizează online prin intermediul unor platforme puse la dispoziţie de site-urile de recrutare specifice, sau prin telefon ori alte platforme de video-conferinţă.

    „Încă de la începutul pandemiei, compania a pus pe prim plan siguranţa angajaţilor săi, dar şi cea a candidaţilor. Măsurile luate permit echipei actuale să îşi desfăşoare activitatea de acasă, dar vin şi în ajutorul candidaţilor, prin adaptarea procesului de recrutare la noile măsuri de siguranţă. Astfel, realizăm interviurile telefonic sau cu ajutorul unor platforme video, pentru a le oferi candidaţilor aceeaşi experienţă a unei discuţii profesionale plăcute, atât cu recruiterii, cât si cu echipele de management”, spune Vladimir Sterescu. 
    Potrivit afirmaţiilor sale, compania menţine, ca şi până acum, toate canalele de recrutare disponibile pentru viitorii candidaţi, însemnând site-ul şi blogul CGS, site-urile de recrutare specifice, dar şi canalele de social media.

    Reprezentantul companiei a mai spus că, la debutul pandemiei de Coronavirus, s-a putut observa o scădere a numărului aplicanţilor la poziţiile vacante, ceea ce era de altfel de aşteptat în contextul în care oamenii sunt mai preocupaţi de siguranţă şi sănătate, decât de procese de recrutare. Trendul însă este acum unul crescător. Ce este, de asemenea, de menţionat ca şi trend pozitiv, este gradul de prezenţă a candidaţilor la interviuri. Dacă înainte prezenţa la primul interviu, ţinut de cele mai multe ori face-to-face, era de aproximativ 70%, acum aceasta a crescut la cca. 94%, în cadrul interviului exclusiv online.

    „Teoretic, realizarea de interviuri la distanţă nu ne limitează prea mult. Recruiterii pot pune aceleaşi întrebări ca şi până acum, însă lipseşte interacţiunea faţă în faţă şi este astfel redusă percepţia pe care aceştia o pot avea despre personalitatea celor intervievaţi. Având în vedere că singurul element constant pe parcursul conversaţiei este tonalitatea şi cadenţa în exprimare a candidatului, acestea vor reprezenta fundamentul pe care recrutorul îşi va construi feedback-ul ulterior. De asemenea, acordăm o atenţie sporită modului în care persoana intervievată îşi exprimă părerile despre colectivul în care a lucrat, experienţa profesională anterioară şi, pentru a ne adapta contextului actual, încercăm să suplinim lipsa interacţiunii fizice prin a aloca mai mult timp candidatului în cadrul interviului online. Dacă înainte acesta avea o durată medie de 15-20 de minute, acum timpul s-a dublat”, afirmă Vladimir Sterescu.

    Ca şi până acum, în funcţie de poziţia pentru care aplică, fiecare candidat va trece prin minim două interviuri, urmând apoi, odată cu angajarea, o perioadă de integrare de cca. 6 săptămâni.
    „Realizarea training-urilor pentru noii angajaţi în mod remote poate avea un avantaj major. În prima zi, aceştia resimt o presiune foarte mare deoarece totul este nou – colegii, supervizorii, trainerii, procedurile etc. Când intră însă în training din confortul casei lor, presiunea scade, iar gradul de adaptare şi de înţelegere a noilor noţiuni creşte”, este de părere managerul CGS.

    Potrivit afirmaţiilor sale, echipele de traineri din cadrul CGS România trebuie să găsească constant metode prin care să se asigure că noii angajaţi înţeleg şi asimilează informaţiile transmise. În accepţiunea sa, cea mai mare provocare o să rămână faptul că va lipsi, o perioadă, interacţiunea personală cu noii membri care se alătură echipei, aceştia sunt momentan privaţi de a forma legături puternice şi există posibilitatea să devină mai greu un tot unitar cu restul colegilor. În acest scenariu comunicarea devine astfel esenţială.

  • Care sunt aşteptările CEO-ului Huawei România de la piaţa locală. Aceasta are al doilea cel mai mare număr de angajaţi europeni ai companiei după Germania

    România a fost ţara unde s-a deschis unul dintre primele centre europene ale Huawei şi este în continuare unul dintre cele mai importante; dacă ne uităm la numărul de angajaţi de exemplu, dacă pe locul 1 se află Germania, pe al doilea este Huawei România. Astfel, din grupul nostru şi din perspectiva mea personală, România este, dintre toate ţările UE, una dintre cele mai importante ţări din punctul de vedere al investiţiilor”, descrie George Zhang, CEO al Huawei România, perspectiva sa şi a companiei pe care o reprezintă asupra pieţei locale.
    El ocupă acest rol din a doua jumătate a anului trecut, fiind responsabil astfel de cei peste 2.000 de angajaţi şi afacerile de 1,9 miliarde de lei ale companiei (venituri generate atât de divizia consumer, cât şi de cea dedicată operatorilor de telecom, potrivit ZF).
    George Zhang povesteşte că şi-a început cariera la Huawei în urmă cu 20 de ani, în 2000. A început ca inginer şi a lucrat în departamente axate pe dezvoltarea de hardware şi software în centrele Huawei din partea continentală a Chinei, în provincii aflate în zonele de vest şi sud. În anul 2005 şi-a început cariera europeană. A ocupat de atunci posturi pentru Huawei în Grecia, România, Bulgaria, Macedonia, Cipru, iar ultimii patru ani de dinaintea celei de a doua veniri ale sale în România a lucrat în cadrul biroului regional al Huawei din Polonia.
    „Dacă vorbim despre unde suntem acum, Pipera, în 2007, când am venit prima dată aici, erau câteva zone sălbatice, dar acum observ cum creşterea economică şi sectorul IT&C au condus la creşterea acestei zone. Am fost foarte impresionat când m-am întors anul trecut”, spune George Zhang.
    „Văd că piaţa din România se bucură în continuare de o creştere sănătoasă, chiar dacă ne aflăm într-o situaţie dificilă”, spunea el în interviul acordat în luna februarie, înainte de criza generată de coronavirus în Europa. „Vedem că în ultimii ani, odată cu economia digitală, multe branduri globale au umplut aceste clădiri noi de birouri –  IBM, Oracle, HP, Orange, Vodafone, atât de multe branduri internaţionale. Şi toate aceste companii din IT&C aduc una dintre cele mai importante contribuţii la PIB-ul ţării, dar şi prin prisma angajărilor pe care le fac”, spune George Zhang.
    În ceea ce priveşte compania pe care o reprezintă, care a intrat pe piaţa din România în urmă cu 18 ani, subliniază că aceasta s-a transformat în unul dintre principalii furnizori ai industriei de IT&C. „Suntem bucuroşi de această industrie competitivă, pe o piaţă liberă şi credem că tehnologia ne va duce la următorul nivel.”
    Pe de altă parte, CEO-ul Huawei România observă că mediul politic ar putea avea un impact pozitiv dacă ar fi mai stabil şi mai deschis investiţiilor în industrie.
    „Noi suntem interesaţi de stabilitate – toţi oamenii de afaceri se bazează pe aceasta; în ultimii ani, nu am văzut un impact prea mare venind dinspre mediul politic asupra industriei de IT&C, dar am văzut în ultimul an păreri diferite, presiuni diferite care pun nu doar Huawei într-o stare de disconfort, ci întreaga industrie. Suntem în această ţară de atâţia ani, avem atâţia parteneri în această industrie, iar instabilitatea nu afectează doar Huawei, ci investiţiile la nivelul întregii industrii. Nu cred că este o idee foarte bună să faci asta. În baza acestei situaţii, încurajăm guvernul, pe cei care construiesc legile, să ofere  un semnal clar şi să încurajeze creşterea industriei, nu să o încetinească”, spune George Zhang.
    Implementarea 5G este unul dintre mijloacele prin care, crede George Zhang, autorităţile
    şi-ar putea arăta sprijinul pentru dezvoltarea companiilor din IT&C: „5G este o tehnologie care nu se referă doar la conectarea oamenilor, ci şi a maşinilor, autovehiculelor, va schimba treptat industria – producătoare, a energiei, finanţelor etc. Tehnologia 5G este ceva care va schimba modelul de business, modelul economic şi industria în viitor”.
    „Incertitudinea este mereu împotriva afacerilor. La începutul anului 2019 totul era planificat, inclusiv planurile de implementare a reţelelor 5G, din păcate am văzut că licitaţia a fost întârziată din cauza incertitudinii, aşadar asta a afectat planul de afaceri al Huawei şi al altor operatori majori din această industrie – fie ei furnizori de servicii, dezvoltare software şi din alte industrii adiacente. În 2020 ne-ar plăcea însă să vedem că România se numără printre primele ţări care implementează 5G-ul”, adaugă el, oferind ca exemplu ţări precum Regatul Unit, Elveţia, Finlanda, Germania.
    Investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii 5G, ar fi, potrivit lui George Zhang, de ordinul „sutelor de miliarde de euro în toată Uniunea Europeană în următorii între 5 şi 10 ani”.
    În ceea ce priveşte tensiunile cu SUA, George Zhang spune că într-adevăr acestea există, deşi Huawei a colaborat de-a lungul timpul cu companii americane: „Unul dintre primii consultanţi ai Huawei este de la IBM, în urmă cu mai bine de 20 de ani, Huawei a apelat la acesta pentru a evolua de la stadiul de start-up”. „Respectăm cultura americană, transparenţa, serviciile de consultanţă care ne-au ghidat în această direcţie, dar negăm – şi respingem nedreptăţile politicienilor americani referitoare la Huawei”, spune George Zhang.
    Cele mai recente investiţii ale companiei de la nivel global au fost direcţionate înspre dezvoltarea propriului sistem de operare, Harmony OS, iar Zhang precizează că se vor concentra şi pe dezvoltarea ecosistemelor locale, în vederea implementării acestuia şi integrării cu aplicaţiile locale.
    Cât priveşte resursa umană, CEO-ul Huawei România, spune că în fiecare an domeniul designului software din România este mai bogat cu 600 de specialişti în domeniu, ca urmare a absolvirii studiilor de profil, iar mulţi dintre ei ajungă să lucreze pentru Huawei. El oferă ca exemplu un tânăr care a studiat în România, a învăţat chineza în Beijing şi lucrează în cadrul companiei de aproximativ doi ani. De asemenea, spune că au talente tinere care au absolvit liceul în România, au studiat în Regatul Unit, în Germania, Franţa, Italia, dar s-au întors în România pentru a-şi dezvolta cariera. De asemenea, mulţi dintre aceştia au oportunitatea, prin intermediul Huawei sau al altor companii, de dezvoltare a carierei pe pieţe asiatice: „Multe companii din China se bucură de angajarea tinerilor din alte ţări. Din punctul de vedere al avansului tehnic, Asia este una dintre cele mai atrăgătoare destinaţii”. 
    Când vine vorba despre un sfat pe care l-ar da antreprenorilor la început de drum sau celor care sunt la început de carieră, acesta ar fi să îşi pună clienţii pe primul plan: „Cred că Huawei este un exemplu foarte bun de companie mică ce s-a transformat într-un gigant, cred că este ceva ce aş vrea să încurajez la noua generaţie. Ce am făcut noi în ultimii 30 de ani a fost să ne punem clienţii în centru; nu contează ceea ce faci, dar ar trebui ca satisfacţia clientului să fie  prioritatea principală – fără încrederea şi respectul clienţilor, poţi să câştigi bani uşor, dar s-ar putea să nu poţi face acest lucru pe termen lung.”
    O a doua sugestie ar fi dezvoltarea unei viziuni, a unei strategii pe termen lung. Spune că Huawei va investi anul acesta în jur de 20 de miliarde de dolari în cercetare şi dezvoltare, o investiţie comparabilă cu a Apple, Google, Intel, Volkswagen. „La fel ca toate aceste companii uriaşe, Huawei va fi în continuare un jucător de top – de ce? Pentru că viziunea pe termen lung te va aduce nu doar într-o poziţie de conducere, dar te va ţine mereu într-o poziţie bună pe viitor.”
    Într-o viziune pe termen lung, genul acesta de investiţii vor face diferenţa. 

    Măsurile luate de Huawei România în faţa epidemiei de coronavirus
    Ulterior desfăşurării interviului cu George Zhang pentru Business MAGAZIN, după izbucnirea şi în România a crizei cauzate de coronavirus, reprezentanţii Huawei au realizat un plan de urgenţă în ceea ce priveşte COVID-19 şi au adoptat o serie de măsuri de prevenţie şi control ce include achiziţia de produse de prevenţie, măsuri de control pentru angajaţi (călătoriile de business în ţările şi zonele afectate au fost anulate), dezinfectarea birourilor şi lansarea măsurilor planului BCM (Business Continuity Management). „Focusul este către luarea de măsuri corespunzătoare pentru reducerea ameninţării virusului în ceea ce priveşte angajaţii Huawei şi pentru a minimiza impactul asupra businessului. Impactul specific al virusului asupra businessului nu intră în focusul companiei, în acest moment. În cazul în care Huawei va avea alte informaţii relevante sau planuri de dezvăluit, pe această temă, va reveni cu update-uri”, au comunicat reprezentanţii companiei ca răspuns la o solicitare a revistei Business MAGAZIN.

  • Cum se fac angajările în vremea coronavirusului în România

    Criza cauzată de Coronavirus afectează într-un mod sau în altul fiecare domeniu, inclusiv recrutarea de personal, iar un sondaj realizat de reprezentanţii platformei Undelucram.ro scoate în evidenţă problemele cu care se confruntă recrutorii în această perioadă de autoizolare, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.

    Potrivit acestui sondaj, numărul de aplicanţi la joburi a scăzut cu până la 30% în ultima lună.

    Peste 44% dintre respondenţi au menţionat că au observat o scădere în numărul de aplicanţi în perioada 19 februarie – 19 martie 2020, comparativ cu 19 februarie – 19 martie 2019.

    • Doar 6% dintre recrutori au observat o creştere semnificativă (cu până la 30%) în numărul de aplicanţi
    • 12% dintre respondenţi au observat o creştere minoră
    • 38% dintre respondenţi susţin că nu există nicio modificare
    • 28% au văzut scăderi semnificative (până la 30%) în numărul de aplicări la joburi
    • 9% raportează scăderi cu peste 30%
    • 7% au avut scăderi de sub 10%

    Teama de a se infecta cu virusul precum şi măsurile de autoizolare impuse de autorităţi au dus la un refuz masiv al candidaţilor de a participa la interviuri faţă în faţă. Astfel, peste 68% dintre specialiştii în HR care au raspuns la sondajul Undelucram.ro au spus că au înregistrat refuzuri din partea candidaţilor de a participa la interviu.

    „În această perioadă angajatorii sunt mult mai precauţi, principala preocupare a acestora fiind aceea de a securiza continuarea business-urilor, concentrându-se în acelaşi timp pe asigurarea unui climat de muncă sigur. Companiile au găsit soluţii pentru ca angajaţii lor să lucreze de acasă, au modificat procese şi au adaptat soluţiile tehnice.

    Sunt companii care în acest moment se află la poli opuşi. Unele au decis să îşi mute angajaţii în şomaj tehnic, în timp ce altele au un volum mult mai mare de muncă (companiile din retail alimentar, medical, farmaceutică).

    Din acest sondaj se poate observa că procesele de recrutare au fost parţial îngheţate sau diminuate ca volum, iar pentru cele care continuă au fost adaptate soluţiile de intervievare (interviuri telefonice şi video)” a spus Costin Tudor, CEO şi fondator Undelucram.ro

    Pentru a limita răspândirea virusului, peste 24% dintre respondenţi au decis să nu mai susţină interviuri pentru o perioadă.

    Cei care susţin în continuare interviuri o fac astfel:

    • Interviuri telefonice şi video (59%)
    • Telefonic (9%)
    • Video (3%)
    • Interviu clasic şi interviu video/telefonic în anumite cazuri (3%)
    • Interviu clasic, faţă în faţă (doar 2%)

    Deşi doar 13% dintre respondenţi au menţionat că încă au recrutori pe teren (specialişti care promovează joburile disponibile în deplasare, în diferite oraşe şi susţin interviuri de grup în zonele respective), aceştia au spus că au luat deja măsuri speciale pentru a îşi proteja atât candidaţii, cât şi posibilii aplicanţi la joburi.

    Companiile care recrutează în această perioadă au menţionat că au amânat sesiunile de training şi că perioada de onboarding a noilor angajaţi a fost scurtată. De asemenea, angajatorii fac tot posibilul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă.

    Respondenţii au menţionat că îşi desfăşoară activitatea în mod normal, doar că fac acest lucru de acasă. Excepţiile sunt cei care lucrează în lanţuri de magazine alimentare, în farmacii şi în producţie şi nu îşi pot desfăşura activitatea de acasă.

    Sondajul a fost derulat în rândul a 477 de angajaţi din departamentele de HR ale companiilor din România. Specialiştii ocupă funcţii precum HR Manager, Employer branding Manager şi Recrutor.

    Sondajul cu privire la impactul crizei cauzate de Coronavirus asupra recrutării de personal a fost realizat pe platforma Undelucram.ro, în luna martie 2020. Au fost colectate 477 de răspunsuri. Au fost luate în considerare doar răspunsurile celor care au completat în totalitate sondajul.

    Cei 477 de participanţi la sondaj sunt angajaţi în departamentele de HR din industrii precum IT&C, Comerţ/Retail, Producţie Industrială, Producţie Bunuri de larg consum, Bănci/Asigurări/Pensii/Alte Servicii Financiare, BPO&Servicii, Transport/Logistică. Angajaţii din departamentele de HR au răspuns la 5 întrebări cu multiple variante de răspuns.


     

  • ASF a transmis invitaţiile către noul board al BVB pentru a începe interviurile aferente instalării în noile funcţii

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), supraveghetorul pieţei de capital din România, a transmis noilor administratori ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) invitaţiile de participare la procesul de intervievare, potrivit unui răspuns transmis la solicitarea ZF.

    “ASF a transmis deja candidaţilor invitaţiile de participare la procesul de intervievare care va avea loc în perioada 4-6 februarie 2020. Dorim să precizăm faptul că documentaţia aferentă solicitării de autorizare a noii componenţe a Consiliului de Administraţie depusă de către Bursa de Valori Bucureşti SA a fost completată până în data 28.01.2020, dată la care a putut fi încheiată analiza aferentă celor 9 dosare conţinute în cadrul solicitării şi demarată procedura de organizare a interviului”, a răspuns ASF.

    Astfel de săptămâna viitoare bursa de la Bucureşti ar putea să-şi instaleze noul consiliu de administraţie format din Radu Hanga (preşedinte), Cosmin Pană (administrator), Dan Paul (administrator), Ştefan Szitas (administrator), Mihaela Bîciu (administrator), Octavian Molnar (administrator), Claudia Ionescu (administrator), Răzvan Raţ (administrator).

    În această săptămână a expirat mandatul de patru ani al vechiului consiliu de administraţie al Bursei de Valori, condus de Lucian Anghel, ceea ce înseamnă că potrivit prevederilor statutare, cât timp bursa nu are un consiliu de administraţie avizat, atribuţiile sunt preluate de CEO, adică de Adrian Tănase. BVB are o capitalizare de 205 milioane de lei iar printre cei mai mari acţionari se numără SIF-urile, fondurile de pensii, dar şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

     

     

     

     

  • Întrebarea care i-a schimbat viaţa celui care conduce una dintre cele mai mari companii din lume. Nimic nu a mai fost la fel pentru el după ce a aflat răspunsul

    În primii cinci ani de când a preluat conducerea Microsoft, Satya Nadella a avut un parcurs profesional incredibil. El nu doar că a ajutat compania să îşi reconstruiască reputaţia ca inovator, dar aceasta se îndreaptă din nou spre titlul de cea mai valoroasă companie a lumii.
    Nadella a fost ecent pe la Stanford Graduate Schoolf of Business pentru a împărtăşi câteva dintre lecţiile importante pe care le-a învăţat pe parcursul anilor. Una dintre poveşti a atras atenţia unuia dintre colaboratorii Inc., care a scris un articol pe această temă. Povestea se referă la prima serie de interviuri pe care Nadella a avut-o la Microsoft, în urmă cu aproape 30 de ani:

    „Îmi amintesc că ultimul interviu pe care l-am avut la Microsoft a însemnat şi un punct de cotitură pentru viaţa mea. Am parcurs interviul; consta mai ales din cod scris pe calculator la vremea respectivă. Unul dintre cei care m-au intervievat a spus: <<Iată o întrebare pentru tine: eşti la o intersecţie, un copil cade şi plânge, ce vei face?>> Eu spun <<acesta este un algoritm de căutare pe care nu l-am învăţat>> şi m-am gândit la răspuns timp de câteva minute. Apoi spun, <<M-aş duce la cabina telefonică şi aş suna la 911>>. Cel care a pus întrebarea s-a ridicat, m-a condus afară şi mi-a spus: <<Ştii ceva? Trebuie să dezvolţi puţină empatie. Atunci când un copil cade, îl ridici şi îl îmbrăţişezi înainte de a data telefonul.>> Mi-am spus <<asta este, cu siguranţă nu voi trece cu brio interviul>>”.


    Privind retrospectiv, Nadella spune că deşi a primit de fapt postul pentru care concura atunci, lecţia pe care a învăţat-o în urma acelui interviu l-a urmat toată viaţa: empatia te face pe tine şi pe cei din jurul tău mai bun.

     

  • Ministrul Economiei: Firme finanţate prin Start-Up Nation se vând pe OLX. Vom schimba criteriile

    Programul Start-Up Nation are un buget de finanţare asigurat şi pentru 2020, însă în prezent se lucrează la un nou set de criterii pentru ca Guvernul să se asigure că afacerile finanţate sunt viabile şi pot rezista în piaţă.

    ”Vrem să ne asigurăm că următoarele tipuri de start-up-uri şi business-uri pe care le vom finanţa sunt viabile, rezistă, aduc inovaţie, tehnologie nouă şi nu ne vom mai întâlni după perioada de acordare a finanţării cu situaţii de genul aceasta în care afaceri, pur şi simplu, se închid sau se vând pe OLX. Pentru că, după părerea mea, o afacere care se vinde pe OLX este un risc reputaţional extraordinar care îţi dă pestre cap tot programul. Dacă vrei să faci un start-up, nu îl faci şi vinzi pe OLX”, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, Virgil Popescu, ministrul Economiei.

    Prin programul guvernamental Start-Up Nation, tinerii antreprenori pot accesa o finanţare de până la 200.000 de lei de la stat pentru înfiinţarea unei afaceri. Antreprenorii care au accesat finanţarea de la stat pentru a-şi începe afacerea nu vor mai putea să îşi vândă online business-ul, avertizează ministrul Economiei.

    ”Şi puteţi vedea că sunt foarte multe afaceri de Start-Up Nation, daţi pe OLX <Start-up Nation> şi o să găsiţi poate chiar sute de afaceri care se vând pe OLX. Şi o să avem grijă în noile criterii să împiedicăm acest lucru”, a mai declarat Virgil Popescu.

    Lansat în 2017, programul Start-up Nation are un buget alocat de două miliarde de lei pe an. În 2017, Guvernul a finanţat circa 7.100 de afaceri (dintr-un număr maxim de 10.000) prin Start-Up Nation, iar în 2018 şi-a propus să finanţeze 10.000 de proiecte, însă nu toate au primit încă finanţarea. Antreprenorii care au vârsta de până în 35 de ani primesc un punctaj mai mare pentru primirea finanţării, dar vârsta nu reprezintă un criteriu eliminatoriu.

    Interviul integral va fi difuzat joi de către agenţia de presă MEDIAFAX.