Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a anunţat vineri că instituţia pe care o conduce are pregătite 250 miliarde de lire sterline (310 miliarde de euro), suplimentar, pentru a spriji pieţele financiare după Brexit, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
După ce au invadat diverse părţi ale lumii în literatură şi filme, mai nou marţienii au ajuns la un muzeu de artă din Boston. Muzeul Isabella Stewart Gartner din Boston prezintă povestea colonizării Pământului de către marţieni sub forma unei picturi murale realizate pe unul din pereţii exteriori ai instituţiei de către artistul Maurizio Cannavacciulo, scrie Boston Globe.
Intitulată ”Prelegere despre istoria marţiană„, lucrarea înfăţişează un profesor pământeano-marţian cu multe braţe care vorbeşte publicului, iar cei care vor să vadă ce are de spus acesta vor avea prilejul să afle cu începere de pe 28 iunie şi până pe 9 ianuarie 2017.
Primăria din Sibiu vrea să mute romii care locuiesc la marginea oraşului în zona rurală a judeţului, după ce iniţial a refuzat promovarea unor investiţii de infrastructură care să asigure accesul grupului minoritar la utilităţi esenţiale, precum canalizare, apă potabilă sau drumuri. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a considerat că aceste măsuri reprezintă discriminare, iar în şedinţa de miercuri a decis, în umanimitate, amendarea primăriei cu 5.000 de lei. Instituţia s-a declarat, însă, nemulţumită de această sentinţă şi a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt, că decizia va fi atacată în instanţă.
Află aici motivul pentru care primăria din Sibiu crea să mute romii din oraş
În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.
Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.
Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.
Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.
Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.
În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.
Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.
Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.
Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.
Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.
Unul dintre cei mai mari antreprenori din România, Dan Ostahie, proprietarul Altex, spune că ANAF (Fiscul) este una dintre cele mai nereformate instituţii ale statului, iar modul de acţiune al acesteia afectează mediul privat.
”Este foarte important să modernizăm instituţiile statului, începând cu ANAF, pentru a ajunge la un mediu competitiv şi funcţional. Guvernul trebuie să stabilească zece puncte principale care să fie făcute pentru următorii patru ani, de exemplu. Ajutorul de stat poate fi asumat doar dacă avem o strategie pe termen lung, însă nu e neapărat o direcţie pe care s-o îmbrăţişez. Ca să oferim un mediu competitiv, cadrul trebuie bine definit, antreprenorii lăsaţi să se desfăşoare”, a declarat Dan Ostahie în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.
„Ce ar trebui să facem ca să eliminăm piedicile în dezvoltarea mediului privat? Eu cred că principala piedică este ANAF-ul. ANAF reprezintă cea mai coruptă instituţie de stat, în cadrul căruia noi toţi ne desfăşurăm activitatea. Trebuie restructurată. Restructurarea este o prioritate de grad zero!”, a adăugat el.
Deşi în perioada trecută Ostahie a primit o amendă de la Consiliul Concurenţei, el totuşi a dat CC ca exemplu pozitiv şi a recunoscut că s-a reformat şi este una dintre cele mai moderne instituţii ale statului.
”Vedem multe dosare penale pentru TVA rambursat fără drept. Aceste rambursări au fost făcute, până la urmă, de nişte funcţionari de stat. Cu alte cuvinte, ANAF-ul este o instituţie care trebuie radical reformată, pentru a nu mai fi coruptă politic şi să nu mai intre în jocurile marilor jucători, astfel încât să avem în România o economie liberă de piaţă, pentru a ne putea dezvolta în continuare”, a mai spus el.
De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.
BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.
Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.
Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.
Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.
BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.
Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“
ai mulţi foşti şefi din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, printre care şi foştii preşedinţi al instituţiei, Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, sunt cercetaţi de DNA într-un dosar de corupţie în care prejudiciul este estimat la peste 16 milioane de euro.
Vasile Ciurchea, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), în perioada 2007-2009, Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS, Leana Stoea, director general adjunct al instituţiei, Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS şi Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS , toţi deţinând funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt acuzaţi de abuz în serviciu.
De asemenea, Irinel Popescu, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009, Maria Constantinescu, director general adjunct , Lucian Istvan, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Liliana Maria, director la Direcţia Juridic, toţi având funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt cercetaţi, de asemenea pentru abuz în serviciu.
Procurorii anunţă că SC HP România SRL, ca persoană juridică, a fost pusă sub învinuire pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
În acelaşi timp, Consiliul a iniţiat investigaţii asupra unor forme grave de fapte anticoncurenţiale, 62% dintre noile proceduri declanşate vizând posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă. Pe această zonă, odată cu finalizarea celor 21 de cazuri, durata medie a investigaţiilor privind posibile încălcări ale regulilor de concurenţă, aflate în curs la sfârşitul anului 2015, a scăzut cu 6 luni faţă de sfârşitul anului precedent, potrivit raportului de activitate prezentat luni de Bogdan Chiriţoiu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.
În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.
Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.
Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.
În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.
Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.