BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • Un antreprenor francez preia mallul Electroputere din Craiova într-o tranzacţie estimată la 50 mil. euro

    Mallul din Craiova, aflat în insolvenţă încă din 2013 la doi ani de la deschidere, a fost vândut de belgienii de la BelRom către francezii de la Catinvest. Tranzacţia, estimată de ZF la 50 mil. euro, a fost supusă Consiliului Concurenţei care si-a dat acordul.

    Grupul francez Catinvest, care deţine pe piaţa locală trei galerii comerciale, repectiv Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea şi Tom Constanţa este controlat de antreprenorul francez Bertrand Catteau. El a preluat la Craiova doar galeria comercială, cu o suprafaţă de aproape 28.000 mp. Centrul Electroputere mai deîine însă şi un hipermarket Auchan şi un magazin de bricolaj Leroy Merlin. Acestea nu au fost preluate, fiind deţinute de cele două grupuri, potrivit datelor ZF.

    Belgienii de la BelRom, care deţin centrul comercial Electroputere din Craiova, l-au scos la vânzare încă de acum mai bine de un an. Belgienii au vândut de-a lungul timpului mai multe dintre proiectele pe care le-au dezvoltat în România.

    La polul opus, decizia grupului Catinvest de a face o astfel de achizitie vine după o lungă perioadă, de circa un deceniu, în care francezii nu au făcut nicio mutare strategică pe piaţa locală. Firma Catinvest este controlată de antreprenorul francez Centrul comercial Electroputere din Craiova a fost inaugurat la finalul lui 2011 într-o fostă hală industrială reamenajată, iar investiţia a fost finanţată de către UniCredit printr-un împrumut de 40 de milioane de euro. Proiectul cu o suprafaţă închiriabilă de circa 50.000 mp ce urma a fi extinsă a intrat însă în insolvenţă la circa doi ani de la lansare, la propria cerere.

    Compania K & S Electric Power Point prin care belgienii de la BelRom operează centrul comercial se afla la momentul intrării în insolvenţă în litigiu cu constructorul centrului comercial. Firma timişoreană de construcţii NM Construct obţinuse executarea silită a proiectului în contul unei presupuse datorii neachitate pentru lucrările realizate, iar prin deschiderea insolvenţei procesul de executare a fost suspendat.

    Mall din Bănie care s-a deschis în plină criză financiară are ancore hipermarketul Auchan şi magazinele de modă ale Inditex (Zara) sau H & M. Compania estima iniţial venituri anuale de circa 4,5 milioane de euro pe an. La finalul anului trecut însă compania K & S Electric Power Point a avut încasări de 34 mil. lei (7,5 mil. lei) cu doar cinci salariaţi. Totuşi, firma are pierderi de circa 30 mil. lei, aproape cât cifra de afaceri şi de circa cinci ori mai mari decât în anul anterior. Mai mult, datoriile totale sunt de 190 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiectul de birouri Swan din Pipera a fost vândut cu 30 de milioane de euro

    Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) a anunţat că a vândut proiectul de birouri Swan Office&Technology Park, obţinând un preţ de 30,3 milioane de euro, cu aproximativ 50% peste preţul aprobat de creditori. Cumpărătorul este compania Smartown Investments.

    „Vânzarea proiectului vine în urma unui efort susţinut al echipei de specialişti a CITR, care a reuşit să crească cu peste 130% suprafaţa închiriabilă, de la 33% cât era la debutul insolvenţei, la 78% cât este la momentul vânzării. Această performanţă a crescut incontestabil valoarea proiectului şi l-a făcut mai atractiv pentru investitori”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elcen intră în insolvenţă

    Tribunalul Bucureşti a admis, joi, cererea Elcectrocentrale Bucureşti de intrare în insolvenţă, datoriile totale ale Elcen fiind în prezent de aproximativ 1,6 miliarde de lei; KPMG Restructuring, desemnat administrator judiciar provizoriu.

    “Tribunalul Bucureşti a admis cererea Elcen de intrare în insolvenţă. Administrator judiciar va fi KPMG”, a declarat pentru MEDIAFAX Mircea Nicolaescu, directorul general al companiei.

    Hotărârea de înaintare a cererii de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Elcen având în vedere situaţia financiară a Electrocentrale Bucureşti SA şi datoriile înregistrate la furnizorii şi distribuitorii de combustibil, servicii şi produse, situaţie generată de neîncasarea contravalorii pentru marfa livrată, de la RADET Bucureşti.

    În acest moment, datoriile totale ale ELCEN au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, iar creanţele înregistrate de RADET însumează aproximativ 3,6 miliarde de lei.

    Şi cererea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) de intrare in însolvenţă a fost admisă miercuri, magistraţi desemnând RomInsolv ca administrator judiciar provizoriu.

    Regia are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,9 miliarde lei.

  • ARB: Reglementările noi umflă costurile băncilor peste limita de suportabilitate

    Iniţiativele legislative privitoare la sistemul bancar, cum sunt insolvenţa persoanelor fizice, darea în plată sau conversia creditelor în valută măresc până dincolo de limita suportabilităţii costurile din sistemul bancar, au declarat marţi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naţionale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.

    O iniţiativă legislativă aflată marţi pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elveţieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.

    Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează şi pierderi, susţin bancherii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RADET cere intrarea în insolvenţă. Compania are datorii de peste 3,4 miliarde lei

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) cere intrarea în insolvenţă, solicitarea regăsindu-se în proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET de a lua măsurile necesare pentru continuitatea activităţii, document aprobat miercuri de CGMB.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, miercuri, proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET Bucureşti de a lua toate măsurile tehnice, juridice şi economice necesare pentru asigurarea continuităţii activităţii regiei, pentru garantarea livrării agentului termic pentru populaţie şi instituţii.

    În proiect a fost introdus un amendament de intrarea a RADET în insolvenţă, urmând ca instituţia să se adreseze unei instanţe.

    RADET are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,4 miliarde lei.

  • O altă agenţie de turism din România intră in insolvenţa în plin sezon al vacanţelor. Ce se intâmplă cu oamenii care aveau vacanţe plătite la ei

    Agenţia de turism Mareea a anunţat că începând de sâmbătă este în insolvenţă şi în imposibilitate de a mai onora angajamentele asumate. Sute de turişti au beneficiat de variante alternative, iar turoperatorii, mulţi dintre ei membri ai Federaţiei Patronale din Turismul Românesc, încearcă să găsescă soluţii şi pentru clienţii care au plătit vacanţe pentru luna septembrie, după ce Mareea a anunţat sâmbătă incapacitatea de plată.

    UPDATE ora 20:53 – ANAT: Mai mulţi turişti au fost preluaţi de alte agenţii, după insolvenţa Mareea

    “Mai mulţi turişti vor fi rerutaţi către Complexul Mercur-Minerva, deţinut de Mareea Hotels, alte hoteluri de pe litoral sau din Delta Dunării. În acelaşi timp, în unele cazuri, vacanţele cumpărate de la Mareea ar putea fi efectuate chiar în destinaţiile respective, tot datorită sprijinului oferit de colegii de breaslă”, se arată într-un comunicat de presă al ANAT.

    Turoperatori membri ANAT, reprezentanţi ai Mareea şi hotelieri, mulţi dintre ei membri ai Federaţiei Patronale din Turismul Românesc, au identificat mai multe variante de sejururi alternative pentru turiştii cărora agenţia de turism nu le mai poate onora vacanţele deja plătite pentru luna septembrie.

    ”În ultimele două-trei săptămâni, mai mult de 200 de turişti şi-au putut efectua vacanţele datorită sprijinului acordat de turoperatori membri ANAT pentru ca agenţia Mareea să depăsească situaţia critică din punct de vedere financiar şi pentru a evita perturbări în piaţa de turism. Preluăm turişti şi în aceste zile. ANAT se bucură şi de sprijinul hotelierilor de pe litoral, parteneri ai agenţiei Mareea, cărora le mulţumim că s-au oferit să preia turişti”, declară Alin Burcea, preşedinte ANAT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O altă agenţie de turism din România intră in insolvenţa în plin sezon al vacanţelor. Ce se intâmplă cu oamenii care aveau vacanţe plătite la ei

    UPDATE ora 20:53 – ANAT: Mai mulţi turişti au fost preluaţi de alte agenţii, după insolvenţa Mareea

    “Mai mulţi turişti vor fi rerutaţi către Complexul Mercur-Minerva, deţinut de Mareea Hotels, alte hoteluri de pe litoral sau din Delta Dunării. În acelaşi timp, în unele cazuri, vacanţele cumpărate de la Mareea ar putea fi efectuate chiar în destinaţiile respective, tot datorită sprijinului oferit de colegii de breaslă”, se arată într-un comunicat de presă al ANAT.

    Turoperatori membri ANAT, reprezentanţi ai Mareea şi hotelieri, mulţi dintre ei membri ai Federaţiei Patronale din Turismul Românesc, au identificat mai multe variante de sejururi alternative pentru turiştii cărora agenţia de turism nu le mai poate onora vacanţele deja plătite pentru luna septembrie.

    ”În ultimele două-trei săptămâni, mai mult de 200 de turişti şi-au putut efectua vacanţele datorită sprijinului acordat de turoperatori membri ANAT pentru ca agenţia Mareea să depăsească situaţia critică din punct de vedere financiar şi pentru a evita perturbări în piaţa de turism. Preluăm turişti şi în aceste zile. ANAT se bucură şi de sprijinul hotelierilor de pe litoral, parteneri ai agenţiei Mareea, cărora le mulţumim că s-au oferit să preia turişti”, declară Alin Burcea, preşedinte ANAT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru la una dintre cele mai mari companii din România. Mii de oameni au fost daţi afară iar lista neagră este imensă

    Cel mai mare producător de energie termo din România, Complexul Energetic Oltenia, se vede treptat scos din piaţă, renunţând la aproape 1.350 de salariaţi în primele şase luni ale anului. Acesta este cel mai ambiţios program de disponibilizări anunţat până acum de vreo companie locală.

    Potrivit datelor trimise de producătorul de energie pe bază de lignit, Complexul Energetic Oltenia a terminat primul semestru al anului cu circa 15.000 de angajaţi, în contextul în care la finalul anului trecut în companie mai lucrau 16.349 de oa­meni. La finalul primului semestru din 2015, în struc­turile companiei care reuneşte cele mai mari termo­centrale din bazinul Olteniei erau 17.500 de oameni.

    Restructurarea dramatică oglindeşte proble­mele profunde cu care se confruntă sectorul energiei termo pe plan local, lipsa investiţiilor şi costurile mari de producţie împingându-i pe jucătorii din acest domeniu la limita suportabilităţii sau chiar în insolvenţă, aşa cum este cazul Complexului Energetic Hunedoara.

    „Nu se pune problema intrării în insolvenţă a Complexului Energetic Oltenia. Deşi situaţia pe care o traversează CE Oltenia nu este deloc uşoară, au fost respectate toate termenele de acordare a drepturilor salariale. Până la sfârşitul lunii septembrie vor fi achitate toate obligaţiile către furnizori. Graficul de eşalonare a plăţilor către bugetul de stat stabilit cu ANAF va fi, de asemenea, respectat. Plăţile aferente creditelor bancare sunt efectuate la termenele contractuale prevăzute. CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi“, dau asigurări reprezentanţii companiei.

    În primele şase luni, consumul de energie a stagnat, iar producţia locala s-a comprimat cu aproape 5% în contextul în care posibilităţile de export au fost limitate. Ceea ce s-a mai observat în primul semestru a fost creşterea importurilor de energie din regiune. În acest context, producătorii cu costuri mari, aşa cum este şi Complexul Energetic Oltenia, s-au confruntat cu probleme suplimentare.

    „În primul semestru din 2016 CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde de lei, un profit din exploatare de 30,6 mil lei şi o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane de lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni). În primele 6 luni din 2016, CE Oltenia a achiziţionat certificate de CO2 în valoare de 185 milioane de lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane de lei“, explică firma.

    Reprezentanţii CE Oltenia punctează şi câteva anomalii care-i afectează activitatea.

    „Numărul de certificate verzi este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. Deşi, conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia utilizată de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi.“

    Certificatele verzi sunt instrumentele prin care este sprijinită producţia de energie verde, achitate de toţi consumatorii de energie din România şi incluse în facturile plătite de aceştia.

    Producţia de energie a companiei a fost şi ea în scădere cu 6,2% comparativ cu primele şase luni din 2015.

    „Cota de piaţă a CE Oltenia în primul semestru 2016 a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru 2015.“

    Situaţia de la CE Oltenia oglindeşte de fapt o tendinţă la nivelul producţiei de energie, aceea de scoatere treptată a cărbunilor din mixul de producţie odată cu intrarea în scenă a energiei verzi şi a producţiei de electricitate pe bază de gaze. Ambele forme au costuri mai mici şi astfel au întâietate în piaţă faţă de cărbuni, cea mai abundentă sursă de energie a României.

    CE Oltenia, alături de Hidroelectrica, ar fi trebuit să fie listate deja la Bursa de Valori Bucureşti. Între timp însă, Hidroelectrica abia a ieşit din insolvenţă, iar Complexul Energetic Oltenia se chinuie să nu intre în această stare.

  • Cine sunt proprietarii agenţiei de turism Genius Travel, oamenii care au păgubit zeci de români

    Fondatorii Genius Travel, agenţia de turism care şi-a anunţat insolvenţa prin  e-mailuri trimise clienţilor, au acordat un interviu Business Magazin legat de administrarea unui hotel în Delta Dunării în luna mai  a anului trecut. 

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea, proprietarii agenţiei de turism, au povestit în interviul acordat anterior că au renunţat la munca în IT şi, în baza unei inspiraţii de moment, au pus bazele firmei Genius Travel. După şase ani de activitate, pe parcursul cărora au fost nevoiţi să renunţe la mai bine de jumătate de angajaţi, au reorganizat activitatea agenţiei şi ţinteau venituri de patru milioane de euro cu aceasta. Cei doi antreprenori s-au extins cu afaceri şi în imobiliare, iar în 2014 au preluat administrarea unui hotel în Delta Dunării, cu care ţinteau afaceri de jumătate de milion de euro pe seama unui concept inedit, de vacanţe low-cost.

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea au lucrat în anii 2000 ca agenţi de vânzare pentru servicii de internet şi au pus bazele agenţiei de turism în 2008. „Atunci s-a stricat piaţa de internet şi am decis să intrăm într-un alt domeniu;  aveam 25 de ani, iar conjunctura ne-a adus la turism.” Au investit în agenţie 150.000 de euro şi au avut la început 14 angajaţi, însă până în 2010 au redus numărul acestora la patru şi au fost nevoiţi să reorganizeze afacerea, din cauza crizei, potrivit declaraţiilor de atunci ale fondatorilor Genius Travel.

    Dacă iniţial începuseră să vândă pachete de vacanţă pentru destinaţiile Bulgaria şi Croaţia, după 2010 s-au axat pe mai multe destinaţii. „Noi am încercat în 2009-2010 să promovăm Croaţia, dar, cel puţin la nivel de Bucureşti, nu am avut succes.” Anul trecut, agenţia avea trei sedii, în Bucureşti, Piteşti şi Ploieşti, lucra cu aproximativ 20 de angajaţi şi vindea de la city break-uri în Europa cu preţuri de 150 de euro până la vacanţe în insulele exotice de peste 2.000 de euro.

    Cei doi au precizat că, în toţi anii de antreprenoriat, nu au contractat niciun credit bancar şi s-au autofinanţat, atât din afacerile în turism, obţinute prin Genius Travel, cât şi din partea de dezvoltare imobiliară, activitate în care au intrat în 2010. Până la momentul interviului acordat Business Magazin, au dezvoltat trei blocuri de până în 20 de apartamente în Bucureşti, cu preţuri cuprinse între  850 euro/mp şi 1.200 de euro/mp, în funcţie de zona unde sunt construite. Tot atunci au declarat că investiţia în fiecare dintre acestea a fost de circa 500.000 de euro şi blocurile au fost vândute în totalitate.

    Cei doi au bifat în 2014 o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro pentru agenţia de turism, investiţii în imobiliare de 1,5 milioane de euro şi venituri de 250.000 de euro realizate de hotelul din delta, potrivit informaţiilor acordate de ei la  momentul interviului. Ei au declarat atunci că hotelul din Delta Dunării era închiriat pentru o perioadă de cinci ani, iar în prezent surse din piaţă spun că acesta este administrat de o altă firmă.

    Planurile de dezvoltare  ale celor doi antreprenori de anul trecut vizau administrarea unor unităţi hoteliere şi în afara ţării. De altfel, ei au declarat la momentul interviului că au primit o propunere pentru administrarea unui hotel din Thasos, dar au decis să mai aştepte pentru a se familiariza cu modul de conducere a afacerii din Delta Dunării, mai ales că „experienţele costă”.

    Experienţele i-au costat şi pe clienţii agenţiei, care au trimis mailurile primite din partea Genius Travel către media.

    ”Relativ la pachetele turistice achiziţionate de dumneavoastră vă anunţăm că începând din 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvenţă de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. Sumele plătite de dumnevoastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societăţii şi veţi fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală. Totodată, va rugăm sa nu mai efectuaţi călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situaţia creată!” – este mesajul dintr-un email trimis de agenţia de turism Genius Travel unui client care a cumpărat o vacanţă în Bulgaria pentru luna august. Acesta este însă al treilea email primit de turistul care a direcţionat mesajul către ZF.

    La Tribunalul Bucureşti nu figura nicio cerere pentru intrare în insolvenţă până ieri. Primul mesaj, din data de 12 august, transmitea clientului să nu mai plece în vacanţă pentru că agenţia va intra în insolvenţă, fiind similar cu cel de sus, în timp ce al doilea, transmis la o zi distanţă, menţiona că situaţia s-a rezolvat şi încuraja efectuarea călătoriei, potrivit ZF. 

     “Vă rugăm sa ignoraţi notificarea anterioară (cea prin care agenţia menţiona că nu a plătit călătoria-n.red) şi vă informăm că situaţia a fost remediată şi că vă puteţi efectua vacanţele achiziţionate prin Genius Travel în condiţiile contractului pe care l-aţi încheiat cu societatatea noastră”. Contactat de ZF, Ştefan Bogdan, acţionar al agenţiei Genius Travel, nu a dorit să lămurească situaţia, menţionând că “este o problemă internă”. Datele de la Registrul Comerţului arată că Ştefan Bogdan deţine 20% din acţiunile Genius Travel, iar un pachet de 80% este controlat de Ionuţ Costea.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, compania a înregistrat anul trecut afaceri de circa 2,3 milioane de lei şi a avut o pierdere netă de aproximativ 500.000 de lei; totodată, compania a raportat un număr mediu de 29 de salariaţi.

     

  • Cine sunt proprietarii agenţiei de turism Genius Travel, oamenii care au păgubit zeci de români

    Fondatorii Genius Travel, agenţia de turism care şi-a anunţat insolvenţa prin  e-mailuri trimise clienţilor, au acordat un interviu Business Magazin legat de administrarea unui hotel în Delta Dunării în luna mai  a anului trecut. 

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea, proprietarii agenţiei de turism, au povestit în interviul acordat anterior că au renunţat la munca în IT şi, în baza unei inspiraţii de moment, au pus bazele firmei Genius Travel. După şase ani de activitate, pe parcursul cărora au fost nevoiţi să renunţe la mai bine de jumătate de angajaţi, au reorganizat activitatea agenţiei şi ţinteau venituri de patru milioane de euro cu aceasta. Cei doi antreprenori s-au extins cu afaceri şi în imobiliare, iar în 2014 au preluat administrarea unui hotel în Delta Dunării, cu care ţinteau afaceri de jumătate de milion de euro pe seama unui concept inedit, de vacanţe low-cost.

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea au lucrat în anii 2000 ca agenţi de vânzare pentru servicii de internet şi au pus bazele agenţiei de turism în 2008. „Atunci s-a stricat piaţa de internet şi am decis să intrăm într-un alt domeniu;  aveam 25 de ani, iar conjunctura ne-a adus la turism.” Au investit în agenţie 150.000 de euro şi au avut la început 14 angajaţi, însă până în 2010 au redus numărul acestora la patru şi au fost nevoiţi să reorganizeze afacerea, din cauza crizei, potrivit declaraţiilor de atunci ale fondatorilor Genius Travel.

    Dacă iniţial începuseră să vândă pachete de vacanţă pentru destinaţiile Bulgaria şi Croaţia, după 2010 s-au axat pe mai multe destinaţii. „Noi am încercat în 2009-2010 să promovăm Croaţia, dar, cel puţin la nivel de Bucureşti, nu am avut succes.” Anul trecut, agenţia avea trei sedii, în Bucureşti, Piteşti şi Ploieşti, lucra cu aproximativ 20 de angajaţi şi vindea de la city break-uri în Europa cu preţuri de 150 de euro până la vacanţe în insulele exotice de peste 2.000 de euro.

    Cei doi au precizat că, în toţi anii de antreprenoriat, nu au contractat niciun credit bancar şi s-au autofinanţat, atât din afacerile în turism, obţinute prin Genius Travel, cât şi din partea de dezvoltare imobiliară, activitate în care au intrat în 2010. Până la momentul interviului acordat Business Magazin, au dezvoltat trei blocuri de până în 20 de apartamente în Bucureşti, cu preţuri cuprinse între  850 euro/mp şi 1.200 de euro/mp, în funcţie de zona unde sunt construite. Tot atunci au declarat că investiţia în fiecare dintre acestea a fost de circa 500.000 de euro şi blocurile au fost vândute în totalitate.

    Cei doi au bifat în 2014 o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro pentru agenţia de turism, investiţii în imobiliare de 1,5 milioane de euro şi venituri de 250.000 de euro realizate de hotelul din delta, potrivit informaţiilor acordate de ei la  momentul interviului. Ei au declarat atunci că hotelul din Delta Dunării era închiriat pentru o perioadă de cinci ani, iar în prezent surse din piaţă spun că acesta este administrat de o altă firmă.

    Planurile de dezvoltare  ale celor doi antreprenori de anul trecut vizau administrarea unor unităţi hoteliere şi în afara ţării. De altfel, ei au declarat la momentul interviului că au primit o propunere pentru administrarea unui hotel din Thasos, dar au decis să mai aştepte pentru a se familiariza cu modul de conducere a afacerii din Delta Dunării, mai ales că „experienţele costă”.

    Experienţele i-au costat şi pe clienţii agenţiei, care au trimis mailurile primite din partea Genius Travel către media.

    ”Relativ la pachetele turistice achiziţionate de dumneavoastră vă anunţăm că începând din 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvenţă de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. Sumele plătite de dumnevoastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societăţii şi veţi fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală. Totodată, va rugăm sa nu mai efectuaţi călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situaţia creată!” – este mesajul dintr-un email trimis de agenţia de turism Genius Travel unui client care a cumpărat o vacanţă în Bulgaria pentru luna august. Acesta este însă al treilea email primit de turistul care a direcţionat mesajul către ZF.

    La Tribunalul Bucureşti nu figura nicio cerere pentru intrare în insolvenţă până ieri. Primul mesaj, din data de 12 august, transmitea clientului să nu mai plece în vacanţă pentru că agenţia va intra în insolvenţă, fiind similar cu cel de sus, în timp ce al doilea, transmis la o zi distanţă, menţiona că situaţia s-a rezolvat şi încuraja efectuarea călătoriei, potrivit ZF. 

     “Vă rugăm sa ignoraţi notificarea anterioară (cea prin care agenţia menţiona că nu a plătit călătoria-n.red) şi vă informăm că situaţia a fost remediată şi că vă puteţi efectua vacanţele achiziţionate prin Genius Travel în condiţiile contractului pe care l-aţi încheiat cu societatatea noastră”. Contactat de ZF, Ştefan Bogdan, acţionar al agenţiei Genius Travel, nu a dorit să lămurească situaţia, menţionând că “este o problemă internă”. Datele de la Registrul Comerţului arată că Ştefan Bogdan deţine 20% din acţiunile Genius Travel, iar un pachet de 80% este controlat de Ionuţ Costea.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, compania a înregistrat anul trecut afaceri de circa 2,3 milioane de lei şi a avut o pierdere netă de aproximativ 500.000 de lei; totodată, compania a raportat un număr mediu de 29 de salariaţi.